Sunteți pe pagina 1din 2

Testament de Tudor Arghezi

Poezia testament de T.A face parte din seria artelor poetice moderne ale literaturii romane din perioada interbelica alaturi de Eu nu strivesc de L.B si Joc secund de Ion Barbu. Poezia este asezata in fruntea primului sau volum uvinte potrivite! si are rol de pro"ram literar! realizat insa cu mi#loace poetice. Tema poeziei e$prima conceptia despre arta a lui Ar"%ezi si defineste pro"ramatic intrea"a creatie lirica a poetului! in care cuvantul este atotputernic! element dominant! stapan absolut al universului! iar opera literara este rodul %arului divin si al trudei. Astfel! incipitul este conceput ca o adresare directa eului liric catre un fiu spiritual! continand ideea mostenirii spirituale un nume adunat pe&o carte! care devine simbol al identitatii obtinute prin cuvant. Poezia este un bun spiritual 'u&I voi lasa drept bunuri dupa moarte.. (etafora seara razvratita face trimitere la trecutul zbuciumat al stramosilor! le"atura dintre "eneratii se realizeaza prin carte! creatia poetica! treapta a prezentului In seara razvratita care vine) *e la strabunii mei pana la tine. Enumeratia rapi si "ropi adanci! ca si versul urmator +uite de batranii mei pe branci! su"ereaza drumul dificil al cunoasterii si al acumularilor strabatut de inaintasi. In strofa a,a cartea! creatia elaborate cu multa munca de poet! este %risov! care are pt "eneratiile viitoare valoarea unui document fundamental! un document al e$istentei si al suferintei stramosilor. Ideea centrala din cea de a-a strofa este transformarea poeziei intr&o lume obiectuala. Astfel sapa devine condei! unealta de scris! iar brazda devine calimara. Asupra cuvintelor! poetul! aplica aceeasi truda transformatoare prin care plu"arii supuneau pamantul! prin urmare! el este un nascocitor care transforma "raiul lor cu&ndemnuri pt vite! in cuvinte potrivite! metafora ce desemneaza poezia ca mestesu"! ca truda si nu ca inspiratie divina. Efortul poetic presupune insa un timp indelun"at! necesar transfi"urarii artistice si trudei asupra cuvintelor! su"erat prin paralelismul dintre munca fizica +udoarea muncilor sutelor de ani si aceea spirituala framantate mi de saptamani. In viziunea lui Ar"%ezi prin arta! cuvintele se metamorfozeaza! pastrandu&si insa forta e$presiva! idee e$primata prin o$imoronul din versurile .eninul strans l& am presc%imbat in miere! ) Lasand intrea"a dulcea lui putere. +trofa a patra debuteaza cu o confesiune lirica Am luat ocara si torcand usure) Am pus&o cand sa&mbie! cand sa&n#ure. Poetul poate face ca versurile lui sa e$prime ima"ini sensibile! dar si sa condamne raul din #ur sa in#ure! arta avand functie de purificare! dar si moralizatoare. Prin intermediul poeziei! trecutul se sacralizeaza! devine indreptar moral! iar opera literara capata valoare #ustitiara Am luat cenusa mortilor din vatra) +i am facut&o *umnezeu de piatra) /otar inalt! cu doua lumi pe poate!) Pazind in piscul datoriei tale. In strofa a0a apare idea transfi"urarii socialului in estetic prin faptul ca durerea! revolta sociala sunt concentrate in poezie! simbolizata prin vioara instrument mult mai reprezentativ pt universul taranesc decat clasica lira1 *urerea noastra surda si amara) 2 "ramadii pe&o sin"ura vioara!) Pe care ascultand&o a #ucat) +tapanul ca un tap in#un"%iat. 3ltima strofa evidentiaza faptul ca muza! arta contemplativa! *omnita! pierde in favoarea mestesu"ului poetic Intinsa lenesa pe canapea!) *omnita sufera in cartea mea. Poezia este atat rezultatul inspiratiei! al %arului divin! slova de foc! cat si rezultatul mestesu"ului! al trudei poetice slova faurita1 +lova de foc si slova faurita) Imperec%eate&n carte se marita) a fierul cald imbratisat in cleste. onditia poetului este redata in versul 4obul a scris&o! *omnul o citeste! artistul este un rob! un truditor al condeiului si se afla in slu#ba cititorului! *omnul. La nivel morfosintactic su"estia trudei creatorului se realizeaza cu a#utorul dislocarii topice si sintactice 4odul durerii de vecii intre"i care sustine ideile artei poetice. Pers I! sin"ular a verbelor alterneaza cu pers I plural! ceea ce reda relatia poetului cu stramosii! responsabilitatea creatorului fata de poporul al carui reprezentant este. 3tilizarea frecventa a verbelor la pers I sin"ular timpul trecut pt definirea metaforica a actului de creatie poetica! su"ereaza rolul poetului. oncretizarea sensului verbelor reda truda unui mestesu"ar dotat cu talent si plasticizeaza sensul abstract al actului creator in plan spiritual! verbele la prezent infatisand efectele si esenta poeziei.

La nivel stilistic! materialitatea ima"inilor artistice confera forta de su"estie a ideii! prin fantezia metaforica! asocierile semantic surprinzatoare. Astfel metaforele 5acui din zdrente mu"uri si coroane! epitetul cuvinte potrivite au rolul de a spori e$presivitatea si profunzimea ideilor poetice. 2pera literara Testament de T.A este o arta poetica moderna pt ca poetul devine! in conceptia lui Ar"%ezi! un nascocitor! iar poezia presupune mestesu"ul! truda creatorului! valorificand diferitele straturi le$ical in asocieri surprinzatoare1 strofe ine"ale ca nr de versuri cu metrica si ritm variabil. 3n alt ar"ument in favoarea modernitatii poeziei este faptul ca Ar"%ezi introduce in lit rom prin aceasta creatie! estetica uratului! arta devenind un mi#loc de reflectare a comple$itatii aspetelor e$istentei si o modalitate de amendare a raului.