Ion De Liviu Rebreanu

"Ion" de Liviu Rebreanu este primul roman obiectiv din literatura romana, a aparut in anul 1920, dupa o lunga perioada de elaborare, asa cum insusi autorul mentioneaza in finalul operei, intre martie 1913 - iulie 1920 ! "paritia romanului a starnit un adevarat entuziasm in epoca, mai ales ca nimic din creatia nuvelistica de pana atunci nu anunta aceasta evolutie spectaculoasa# "$imic din ce a publicat inainte nu ne putea face sa prevedem admirabila dezvoltare a unui scriitor, care a inceput si a continuat vreo zece ani, nu numai fara stralucire dar si ftra indicatii de viitor", nota %ugen Lovinescu& 'riticul primeste romanul "Ion" ca pe o izbanda a literaturii romane, iar satisfactia sa este consemnata in studiai "'reatia obiectiva& Liviu Rebreanu# Ion"& (entru initiatorul modernismului romanesc, al carui principiu de baza era "sincronismul" literaturii romane cu cea europeana, romanul "Ion" este cel care "rezolva o problema si curma o controversa"& "ceasta afirmatie a Iui Lovinescu se refera la faptul ca aparitia primului roman obiectiv directioneaza literatura romana catre valoare europeana si stinge polemica pe care criticul o avea cu samanatoristii epocii& Roman social si realist: ) viata satului cu intreaga lume taraneasca# "bocotani", sarantoci, oameni de pripas, preot, invatator, functionari de stat, oameni politici, reprezentanti ai autoritatilor austro-ungare formeaza o galerie ce ilustreaza o realitate social-economica, politica si culturala din satul ardelenesc din primele decenii ale secolului al **-lea! ) obiceiuri si traditii populare, evenimente importante din viata omului +,ora, sfintirea ,ramului bisericii, nasterea, nunta, moarte"-# .Ion este opera unui poet epic, care canta cu solemnitate conditiile generale ale vietii# nasterea, nunta, moartea" +/&'alinesc0-! ) institutiile de stat# scoala, biserica, 1udecatoria, notariatul! ) familia, ca institutie sociala# familia invatatorului 2erdelea, familia /lanetasului, familia 3ulbuc, familia 4asile 3aciu etc! ) destine umane individuale# Ion, "na, /eorge 3ulbuc, 5itu 2erdelea etc! II. Roman modern si obiectiv - interferenta formelor literare traditionale cu cele moderne# ) formula realista prin ilustrarea vietii taranesti din "rdeal, in primele decenii ale secolului al **lea, o adevarata "creatie de oameni si de viata" +art "'red", 1926-! ) te,nicile compozitionale sunt moderne# - Rebreanu construieste doua planuri de actiune care se intrepatrund# pe de o parte destinul lui Ion, iar pe de alta parte viata satului ardelenesc! - opera este monumentala, "poate mai mare ca natura" +%&Lovinesc0-! ""7Ion") este epopeea, mai degraba decat romanul, care consacra pe Rebreanu ca poet epic al omului teluric" +/&'alinesc0-! Rebreanu este "un mare creator tocmai prin intuitia ritmului etern al e8istentei satului" +$&9anolesc0-! a: ; - te,nica romanului este circulara, deoarece incepe cu descrierea drumului spre satul (ripas si cu imaginea satului adunat la ,ora si se termina cu imaginea satului adunat la sarbatoarea ,ramului noii biserici si descrierea drumului dinspre satul (ripas! - romanul este structurat in doua parti cu titluri sugestive +"/lasul pamantului" si "/lasul iubirii"-, capitolele au titluri-sinteza +"inceputul", "2ora", "$unta", "$asterea" et'-& Romanul "Ion" raspunde cerintei modernismului lovinescian, de sincronizare a literaturii romane cu literatura europeana +principiul sincronismuluI- prin faptul ca are caracter obiectiv, utilizand sonda1ul psi,ologic in construirea persona1elor, fiind un roman realist, social, obiectiv si modern& Geneza romanului Liviu Rebreanu marturiseste ca in lunga sa truda de creatie, in cei < ani in care a lucrat la roman, un rol important 1-a avut, pe de o parte "impresia afectiva", emotia, iar pe de alta parte, acumularea de material documentar& = scena vazuta de scriitor pe colinele dimpre1urul satului 1-a impresionat in mod deosebit si a constituit punctul de plecare al romanului "Ion"& "flat la vanatoare, Rebreanu a observat "un

taran imbracat in ,aine de sarbatoare", care s-a aplecat, deodata "si-a sarutat pamantul& L-a sarutat ca pe-o ibovnica& >cena m-a uimit si mi s-a intiparit in minte, dar fara vreun scop deosebit, ci numai ca o simpla ciudatenie"& = alta intamplare relatata de sora sa, Livia, i-a retinut atentia# o fata instarita, ramasa insarcinata cu un tanar sarac, a fost batuta cumplit de tatal ei pentru ca trebuia sa se inrudeasca acum cu un sarantoc, "care nu iubea pamantul si nici nu stia sa-1 munceasca& 0n eveniment care l-a marcat in mod deosebit a fost convorbirea pe care Liviu Rebreanu a avuto cu un tanar taran vrednic, muncitor, pe nume Ion 3oldi1ar al /lanetasului, care nu avea pamant si pronunta acest cuvant cu "atata sete, cu atata lacomie si pasiune, parc-ar fi fost vorba despre o fiinta vie si adorata"& = alta sursa o constituie amintirile sale de copil ardelean, care a observat in 1urul lui mentalitatile si obiceiurile taranilor, viata lor complicata si comple8a din cauza ocupatiei Imperiului "ustro0ngar& (rima varianta a romanului "Ion" a fost o sc,ita scrisa de Rebreanu in 190?, care purta titlul "Rusinea", subiect reluat in alta proza, "@estrea", in care contureaza portretul lui Ion si sc,iteaza intalnirea dintre flacau si Ileana +"na din roma$-& Tema& Romanul "Ion" este o monografie a realitatilor satului ardelean de la inceputul secolului al **-lea, ilustrand conflictul generat de lupta apriga pentru pamant, intr-o lume in care statutul social al omului este stabilit in functie de averea pe care-o poseda, fapt ce 1ustifica actiunile persona1elor& >olutia lui Rebreanu este aceea ca Ion se va casatori cu o fata bogata, "na, desi nu o iubeste, Alorica se va casatori cu /eorge pentru ca are pamant, iar Laura, fiica invatatorului 2erdelea il va lua pe (intea nu din dragoste, ci pentru ca nu cere zestre& (ersona1ul central al cartii, Ion al /lanetasului, este persona1 reprezentativ pentru colectivitatea umana din care face parte prin mentalitatea clasei taranesti si a vremurilor careia ii apartine& Subiectul romanului Romanul incepe cu descrierea drumului catre satul (ripas, la care se a1unge prin "soseaua ce vine de la 'arlibaba, intovarasind >omesul" pana la 'lu1, din care se desprinde "un drum alb mai sus de "rmadia" si, dupa ce lasa Bidovita in urma, "drumul urca intai anevoie pana ce-si face loc printre dealurile stramtorate +,C, apoi coteste brusc pe sub Rapile Dracului, ca sa dea buzna in (ripasul pitit intr-o scrantitura de coline"& La intrarea in sat, "te intampina +- o cruce stramba pe care e rastignit un 2ristos cu fata spalata de ploi si cu o cununita de flori vestede agatata de picioare"& Imaginea este reluata simbolic nu numai in finalul romanului, ci si in desfasurarea actiunii, in scena licitatiei la care se vindeau mobilele invatatorului, sugerand destinul tragic al Iui Ion si al "nei, precum si viata tensionata si necazurile celorlalte persona1e# 5itu, @a,aria 2erdelea, Ioan 3elciug, 4asile 3aciu, /eorge 3ulbuc etc& "ctiunea romanului incepe intr-o zi de duminica, in care toti locuitorii satului (ripas se afla adunati la ,ora traditionala, in curtea 5odosiei, vaduva lui 9a8im =prea& $u lipsesc nici fruntasii satului, invatatorul 2erdelea cu familia lui, preotul 3elciug si "bocotanii" care cinstesc cu prezenta lor sarbatoarea& 2ora este o pagina etnografica memorabila prin 1ocul traditional, vigoarea flacailor si candoarea fetelor, prin lauta tiganilor care compun imaginea unui ritm impetuos# "De tropotele 1ucatorilor se ,urduca pamantul& @ecile de perec,i bat somesana cu atata pasiune, ca potcoavele flacailor scapara scantei, poalele fetelor se bolbocesc, iar colbul de pe 1os se invaltoreste, se asaza in straturi groase pe fetele brazdate de sudoare, luminate de oboseala si de multumire"& Lui Ion ii place Alorica, dar "na are pamant, asa ca el ii face curte acesteia, spre disperarea lui 4asile 3aciu, tatal "nei, care se cearta cu Ion si-1 face de rasul satului, spunandu-i "sarantoc"& "le8andru /lanetasu, tatal lui Ion, a risipit zestrea @enobiei, care avusese avere cand se maritase cu el& 4asile 3aciu, om vrednic al satului, se insurase tot pentru avere cu mama "nei, dar fiind ,arnic sporise averea si se gandea sa-i asigure fetei o zestre atunci cand se va marita& Ion, flacau ,arnic si mandru, dar sarac o necinsteste pe "na si il obliga astfel pe 4asile 3aciu sa io dea de nevasta impreuna cu o parte din pamanturi& =btinand avere, Ion dobandeste situatie sociala, demnitate umana si satisfacerea propriului orgoliu& in celalalt plan, familia invatatorului 2erdelea are necazurile sale& 2erdeleaisi zidise casa pe lotul ce apartinea bisericii, cu invoirea preotului 3elciug& Relatiile invatatorului cu preotul se degradeaza cu timpul, de aceea 2erdelea

se teme ca ar putea pierde toata agoniseala si i-ar ramane familia pe drumuri& (reotul 3elciug, ramas vaduv inca din primul an, are o personalitate puternica, este cel mai respectat si temut om din sat, avand o autoritate totala asupra intregii colectivitati& in sat, domina mentalitatea ca oamenii sunt respectati daca au oarecare agoniseala, fapt ce face ca relatiile sociale sa fie tensionate intre "sarantoci" si "bocotani", intre c,ibzuinta rosturilor si nec,ibzuinta patimilor, ceea ce face sa se dea in permanenta o lupta apriga pentru e8istenta& Destinele persona1elor sunt determinate de aceasta mentalitate, de faptul ca familiile nu se intemeiaza pe sentimente, ci pe interese economice# "in societatea taraneasca, femeia reprezinta doua brate de lucru, o zestre si o producatoare de copii& =data criza erotica trecuta, ea inceteaza de a mai insemna ceva pentru feminitate& >oarta "nei e mai rea, dar deosebita cu mult de a oricarei femei, nu" +/&'alinesc0-& 3atuta de tata si de sot, "na, ramasa fara spri1in moral, dezorientata si respinsa de toti, se spanzura& Alorica, parasita de Ion, se casatoreste cu /eorge si se bucura de norocul pe care il are, desi il iubea tot pe Ion& 'asatorit cu "na si asezat la casa lui, Ion, din cauza firii lui patimase, nu se poate multumi cu averea pe care o dobandise si ravneste la Alorica& >farsitul lui Ion este naprasnic, fiind omorat de /eorge 3ulbuc, care-l prinde iubindu-se cu nevasta lui, asadar Rebreanu propune pentru sfarsitul patimasului Ion o crima pasionala& Ainalul romanului surprinde satul adunat la sarbatoarea sfintirii noii biserici, descrie drumul care iese din satul (ripas, viata urmandu-si cursul firesc# "(ripasul de-abia isi mai arata cateva case& Doar turnul bisericii noi, stralucitor, se inalta ca un cap biruitor& +- "poi soseaua coteste, apoi se indoaie, apoi se intinde iar dreapta ca o panglica cenusie in amurgul racoros& +- >atul a ramas inapoi acelasi, parca nimic nu s-ar fi sc,imbat& 'ativa oameni s-au stins, altii le-au luat locul& +Drumul trece prin Bidovita, pe podul de lemn, acoperit, de peste >omes, si pe urma se pierde in soseaua cea mare si fara inceput"& intr-o alta perspectiva, satul este ilustrat in relatiile cu regimul administrativ si politic austro-ungar& Realitatile social-concrete ale raporturilor dintre institutii si oameni sunt prezentate obiectiv de Rebreanu, prin fapte, prin situatiile in care eroii romanului se gasesc in conflict cu autoritatile& 'ei mai afectati sunt intelectualii, deoarece slu1basii si autoritatile inabusa cu orice prile1 constiinta asupririi nationale care se manifesta cu predilectie la aceasta clasa sociala& "vocatul 4ictor /rofsoru militeaza pentru emanciparea sociala si nationala pe cai legale! profesorul >pataru este un e8tremist, pe cand 5itu 2erdelea, cu aere de poet, este un entuziast& Liviu Rebreanu isi lasa persona1ele sa actioneze liber, sa-si dezvaluie firea, sa izbucneasca in tensiuni dramatice, sa-si manifeste modul de a gandi si de a se e8prima& Limba1ul artistic al lui Liviu Rebreanu se individualizeaza prin cateva trasaturi# - respectul pentru adevar, de unde reiese obiectivarea si realismul romanului! - precizia termenilor, acuratetea si concizia e8primarii! - sobrietatea stilului! - stilul anticalofil, lipsit de imagini artistice, intrucat crezul prozatorului era ca "stralucirile artistice, cel putin in opere de creatie, se fac mai totdeauna in detrimentul preciziei si al miscarii de viata +-, e mult mai usor a scrie frumos, decat a e8prima e8act&" /eorge 'alinescu afirma ca "Ion" este "un poem epic, +- o capodopera de maretie linistita"&