Interferente stilistice

Meditatia “Umbra lui Mircea.La Cozia” a lui Grigore Alexandrescu este reprezentativa din mai
multe puncte de vedere pentru poezia pasoptista de evocare a trecutului istoric. Prilejuita de o calatorie
pe la manastirile din apropierea Olutului, aceasta meditatie este inserata in jurnalul de calatorie ale carui
insemnari vadesc un observator acid al moravurilor lumii strabatute, un spirit laic, rationalist- usor de
regasit in fabulele si satirele autorului.

Poezia debuteaza cu strofa pe care George Calinescu o aprecia ca fiind feniala prin muzicalitate si
inteles. Ea contine mai multe motive, printre care motivul apei, al apusului, al zidurilor si al turnurilor,
toate fiind de facture romantic. In aceasta strofa cititorul este introdus treptat in lumea prezentata,
apusul fiind poarta de trecere intre 2 lumi, intre realitate si fantastic, intre present si trecut, intre zi si
noapte. Aici este prezentat cadrul spatial si sunt folosite unele figuri de stil prin intermediul carora se
realizeaza cadrul romantic al evocarii, in care se produce transgresia famtastica si incipitul, dobandind o
eufonie perfecta: inversiunea “ale turnurilor umbre”, asonanta vocalei “u”, metafora “ S-ale valurilor
mandre generatii spumegate”.

Poezia se incheie tot romantic. Din nou mantia noptii se intinde peste muntii din preajma, norii
se aduna la apus , peste apele Oltului domneste intunericul de nepatruns si umbrele reintra in morminte.
Cu un deosebit simt al echilibrului compositional, poetul realizeaza finalul rotund, prin reluarea motivului
initial, ca intr-o mica piesa simfonica.

Aparté-ul rationalist care intrerupe misteriosul spectacol al “ceasului nalucirii” asezat de poet
intre doua randuri de puncte de suspensie e in ultima instant expresia arderii etapelor, a dinamicii
accelerate a timpului, caracteristice epocii in care romantismul si clasicismul, rationalismul illuminist si
istorismul romantic se regasesc nu numai in ansambul operei unui poet, ci chiar si in cadrul uneia si
aceleiasi poezii. De altfel, spectral reinviere a umbrelor se incheie intr-o atmosfera sumbru-elegiaca:
intunericul noptii e sporit de norii ce “se adun” si “se intind”, in vreme ce mareata fantoma reintra in
mormant in auitul de jale al “ turnurilor cele-nalte” ce par ele insele “fantome de mari veacuri”.

Poezia imbina mai multe specii literare si anume meditatia,oda si in unele pasaje pastelul.
Deasemenea imbina curentul clasic cu cel romantic. Elementele clasice apar in versificatie,datorita
organizarii poeziei in catrene, a rimei incrucisate si a masurii de 16-17 silabe. Tot ca element clasic poate
fi privita simetria poeziei realizata prin repetarea versurilor “Si-ale valurilor mandre generatii
spumegate/ Zidul vechi al manastirei in cadenţa in izbesc” la inceputul si la sfarsitul poeziei. Un alt
element de facture clasica este pasajul meditative, in care este prezentat razboiul printr-o perspective
rationala. Elementele romantic sunt insa pregnant, prin numeroasa figure de stil, printer care si antiteza
trecut-prezent din strofa a 13-a, dar si prin motive literare: motivul trecerii timpului, al noptii, al naturii,
al zidurilor vechi, al valurilor, al turnurilor, al apusului. Tocmai datorita acestor imbinari Grigore
Alexandrescu a fost numit “ un clasic printre romantici si un romantic printre clasici.”