UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA RELAŢII INTERNAŢIONALE,

ŞTIINŢE POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE
DEPARTAMENTUL RELAŢII INTERNAŢIONALE

Eseu
Tema: ”Gîndirea iluministă în spațiul românesc”

A realizat : Bivol Carolina , Grupa 104

A verificat : Gorincioi I. , dr.,conf.

Chișinău 2015
 Iluminismul apare în condiţiile destrămării societăţii feudale. Este un concept nou, lucru
care m-a atras să-l studiez mai îndeaproape. De asemenea, m-a pasionat să aflu raportul între
tradiţie şi modernitate. Tradiţia, desigur, era reprezentată de ideile vechi ale nobilimii, iar
modernitatea o constituia luminarea poporului, căci aceasta se poate înţelege prin iluminism.
În fond, burghezia este purtătoarea acestui nou mod de viaţă, de raportare la societate. Acest
raport, după părerea regretatului istoric gălăţean Marian Ghiţă, trebuie văzut ca un conflict,
însă ca o colaborare mai mult sau mai puţin rodnică între ,,vechi’’ şi ,,nou’’. Vechiul,
desigur, încearcă să păstreze nealterate elementele care constituiau specificul unei culturi şi
emulaţia produsă de o cultură considerată ,,superioară’’ 1 . Noul în schimb înseamnă şi după
părerea mea progresul, participarea mai activă a tuturor claselor şi categoriilor sociale la
treburile publice.

Iluminismul a presupus nu numai o schimbare a mentalităţilor învechite, dar şi instituirea a

unui nou mod de tratare a conceptelor de drept şi libertate. Aceste idei au avut o importanţă
deosebită mai ales pentru ţările din sud-estul Europei, inclusiv Principatele Române,
Transilvania şi Bucovina. Noile concepţii se opuneau conservatorismului ocrotit de către
Imperiul Otoman. Ideile iluministe s-au răspândit mai în Transilvania, Banat şi Bucovina
deoarece legăturile acestor două provincii cu lumea occidentală sau dovedit mai strânse. Ele
s-au integrat practic în mişcarea de emancipare socio-culturală, care primea acum contur mai
ales prin activitatea bogată desfășurată de corifeii Şcolii Ardelene. Aici se punea în primul
rând problema autonomiei culturale. În acest context o influenţă importantă au avut
reformele elaborate, dar din păcate ne aplicate, din cauza presiunii nobilimii, de împăratul
Iosif al II-lea. „Josefismul”, cum s-a numit această epocă, are mai degrabă un caracter
pregătitor. Impactul ideilor iluministe, atât în Transilvania, Banat şi Bucovina, dar mai ales
în Principatele Dunărene, a fost diferit faţă de apusul Europei, întrucât tradiţiile şi nevoile
erau altele. Un lucru este însă cert: tot elitele intelectuale au fost cele care au răspândit aceste
concepţii, deoarece acestea le puteau înţelege4 . În fond, în secolul al XVIII-lea, dar mai ales
în secolul al XIX-lea, se dorea o „Europă educată”, „Toţi ochii erau îndreptaţi desigur asupra
Franţei, considerată ca fiind chintesenţa civilizaţiei europene” în acel multiplu secol al
XVIII-lea5 . Concepţiile luministe s-au răspândit mai întâi în cercurile culturale ale saşilor
transilvăneni. În anul 1784, profesorul J. Fietschi a înfiinţat un cerc literar, care s-a afişat
însă public cinci ani mai târziu, chiar în anul declanșării revoluţiei franceze6 . Şi românii au
devenit mai activi. În 1789 documentele vremii vorbesc în legătură cu prima încercare de
înfiinţare a unui ziar în limba română tot la Sibiu. Iniţiatorul amintitului proiect a fost
cărturarul român Ioan PiuariuMolnar. El îşi dorea să realizeze acest proiect împreună cu
Aron Budai, nimeni altul decât fratele cunoscutului istoric şi reprezentant al Şcolii Ardelene
Ion Budai Deleanu. Din păcate, proiectul a rămas doar în stadiul de intenţie. Totuşi românii
nu dau înapoi. Legăturile cu lumea occidentală se accelerează, Lojile francmasonice, în
special „Loja Sfântului Andrei cu trei frunze de nufăr”, care funcţiona la Sibiu cu bune
rezultate în anii 1767-1790, au contribuit la răspândirea ideilor iluministe. Răscoala lui
Horea a constituit la rândul ei un puternic semnal de alarmă. Noile concepţii despre lume şi
societate se regăsesc în celebrul document Supplex Libellus Valachorum, un amplu memoriu
care însera plângerile – doleanţele românilor transilvăneni, adică drepturile şi libertăţile care
le-au fost luate în decursul secolelor. Se avea în vedere egalitatea în drepturi a românilor cu
celelalte naţionalităţi din Imperiu: recrutarea funcţionarilor şi din rândurile românilor,
participarea pe baza alegerilor la viaţa politică prin trimiterea de deputaţi în Parlament7 . Şi
în Banat iluminismul este prezent. Mărturiile vremii vorbesc de faptul că aici se găseau
scrieri ale iacobinilor, însă în limba germană. Cererile de carte aici erau mai numeroase faţă
de Transilvania. Cele mai frecvente publicaţii cerute aveau un conținut pedagogic şi
filosofic. De menţionat este şi faptul că în jurul anului 1820 printre cititori se aflau şi câteva
femei8. Spiritul iluminist se reflectă şi în cultivarea limbii române, care în Transilvania,
Banat şi Bucovina fusese neglijată. Se avea în vedere mai ales modernizarea limbii, prin
adaptarea ei. S-a format astfel o grupare alcătuită din Paul Iorgovici (1764-1808), Constantin
Diaconovici Loga (1770-1850), Dimitrie Țichindeal (1775-1818) şi Ioan Tomici (1771-
1839). Paul Iorgovici şi adepţii săi militau pentru elaborarea şi susţinerea unei culturi
naţionale, precum şi în favoarea ameliorării condiţiilor de viaţă ale românilor transilvăneni şi
bănăţeni.

Gîndirea iluministă se manifestă ca o puternică mișcare de idei ce caută să realizezenoi

forme de viață politică,social și spiritual,cu character preponderant rationalist.fiind generate
în diferite țări ,în diferite perioade de timp,această mișcare a fost produsul unui mediu socio-
istoric bine determinat,a apărut ca rezultat a noilor forme de activitate economică.

Gîndirea iluministă din Moldova a constituit o mișcare de idei contradictorii,cu o varietate d

teze caracteristice creștinizmului,umanismului,iluminizmului francez ,englez și rus.
 Trăsăturile specific ale gîndirii luminilor din Moldova sunt condiționate de starea
culturii ,situația economică ți social-politică.Ideile iluministe au apărut în principatele
dunărene datorită influenții Apusului,prin transfer de modele culturale și factorilor
interni,grație existenței cetrelor de difuzare a ideilor de acest gen și condițiilor favorabile
pentru înrădăcinarea lor.În Moldova iluminismul apare ca tendința care în unele cazuri se
intensifică,iar în altele-dispare.Specificul ideologii iluministe din Țările Românești este
următorul:

a)convergența cu raționalismul ortodox,conlucrarea cu biserica creștină .Majoritatea

luminilor ,în special cei din perioada inițială ,n-au intrat in opoziție cu religia și biserica ci se
converteau în raționamentele teismului li în deosebi ale deismului ,profesînd în esență o
filosofie raționalistă.Iluminiștii din Moldova găseau în persoana bisericii nu un siste ce
trebuie distrus,ci sprijin al propagării spirituale a neamului,iar încercărilede critică se
refereau la ierarhia bisericească și foarte rar erau la adresa religiei ca atare.

b)orientarea spre ideea naționalului .Luminii de la Occident au manifestat indiferența față de

problemile etniei,limbii materne ,impunînd individului conștiința că el aparține lumii și nu
unui anumit stat ,noțiunea de patrie fiind pentru ei ceva accidental .Condițiil istorice din
Moldova au generat lupta poporului pentru eliberare națională,prin formarea statului
independent și luminii din Moldova.Luminii din Principate proclamă cultul valorilor
naționale ,dar care nu vin în contradicție cu cele universale,la ei predomină ideea de patrie și
afirmare a conștiinței naționale pe calea compasiunii față de degradarea prezentului,prin
indicare asupra originii comune a românilor,lumini descoperă o perioadă de glorie a luptei
pentru independență ,un izvor important pentru educație patriotică,o sursă de justificare a
existenței libere.

c)Protagoniștii ideilor iluministe din Moldova prin scrierele lor se adresau maselor largi și
ăși puneau ca scop să le deștepte ,să depășească starea de subdezvoltare prin răspîndirea
cunoștințelor,prin acces la învățătură.

d)preocuparea de problemile social-politice.Iluminiștii s-au dedicat unei activități ample cu

scopuri practice care cuprindeau preocupări pentru diferite domenii de activitate îmbinate cu
soluționarea problemilor de rdin politic.

Mișcarea iluministă din Moldova se divizează în urmatoarele etape :

1)ultimele decenii ale sec.XVIII-lea-primele decenii ale secolului al XIX-lea,se
caracterizează prin dispoziții și idei spontane ce se conțin în traduceri ,însemnări
ocazionale,acte oficiale și nu este vorba de iluminismul propriu-zis,în întregul înțeles al
cuvîntului,ci mai degrabă de preiluminism sau iluminism de tip wolfian.

2)anii 1820-1840,caracterul iluminismului devine mai consecvent și mai profund ,iar

manifestările și dezideratele mai redicalizate.În această perioadă este creația iluministă
clasică.Problema emancipării rațiunii este ca insistență înbinată cu revendicări de ordin
national și social și primește forma criticii la adresa instituțiilor de stat.

3)perioada pașoptismului,aceasta etapă continua pînă la înfăptuirea reformelor dina nii

1860.Predominante devin sterile de spirit conform căror libertățile naționale și sociale nu pot
fi obținute,numai prin educație și instruire.Predomină reformismul cu spiritual revoluționar.

Reprezentanții ai iluminismului classic sunt :Gh.Asachi,Andronache Donici,Ionica

Tautul,Alexandru Hajdeu,Alecu Russo ș.a

Iluminiștii clasici protestau împotriva multor laturi ale orînduirii existente,preconizau un nou
tip de organizare politică și un nou ideal etic.

Ideologia luministă s-a desfășurat în timp pînă la înfăptuirea reformelor din anii 1860.Spre
deosebire de Muntenia,în Moldova iluminismul a favorizat liberalismul.

Scoala Ardeleana

Mentorii Scolii Ardelene

Principalii mentori ai epocii de tranzitie din Transilvania au fost: Samuil Micu(Klein),

Gheorghe Sincai,Petru Maior si Ioan-Budai Deleanu.

Samuil Micu-a fost istoric si filolog, primul profesor de etica si aritmetica. Esteautorul a
peste 60 de opere, pe care nu si le-a vazut publicate. A scris lucrarea Istoria,lucrurile si
intamplarile romanilor pre scurt , de la cucerirea romana pana la finele secXVIII. Exagerand,
el afirma ca romanii sunt latini puri, caci dacii ar fi fost exterminati decatre romani si
apreciaza, in mod eronat, ca limba romana a luat nastere din Latina clasica,nu cea populara.
In colaborare cu Gheorghe Sincai, a scris o gramatica.
Preocupat denecesitatea educatiei morale prin cultura a romanilor, a tradus si unele texte cu
caracter religios. (Viata si pildele lui Esop)
Gheorghe Sincai-a fost istoric, poliglot si filolog, bun prieten al lui Samuil Micu. Afost
bibliotecar al Colegiului din Roma, avand permisiunea de a cerceta orice fel dedocumente. In
Italia, ca si Ungaria si Viena, a cercetat bibliotecile, copiind si transcriindorice referire la
istoria romanilor. A contribuit la infiintarea a mai mult de 300 de scoli, atradus si a elaborat
manuale fundamentale: abecedarul, gramatica, aritmetica.

Petru Maior-a reprezentat mintea cea mai organizata a Scolii Ardelene. Opera lui stasub
semnul filosofiei iluministe si al rationalismului, avand ca fundamente determinismul,dreptul
natural si interpretarea libera a Bibliei si a istoriei Bisericii.In opera sa,

Istoria pentru inceputurile romanilor in Dachia din 1812,autorul sustineoriginea romana a

poporului nostru, continuitatea sa neintrerupta pe teritoriul vechii Dacii,unitatea etnica a
tuturor romanilor din care deriva drepturile legitime ale populatieimajoritare din
Transilvania. Il contrazice pe Samuil Micu, afirmand ca limba materna s-aformat pe baza
latinei populare, a recunoscut importanta influentei slave asupra lexiculuinostru, dar a
demonstrat ca limba slava nu a putut schimba structura gramaticala a limbiiromane.

Un scriitor printer istorici si filologi ± Ioan-Budai DeleanuIoan-Budai Deleanu

s-a afirmat ca filolog, istoric si scriitor. In timpul studiilor de laViena, i-a cunoscut pe Samuil
Micu si pe Gheorghe Sincai, impartasind ideile iluministe.Opera sa fundamentala,Tiganiada
sau Tabara tiganilor este o epopee eroica, operacomica si satirica, comparabila cu alte
modele de prestigiu din literatura universala. Autorulei, om de aleasa cultura umanista, face
referiri la Homer, Vergiliu, Cervantes, Voltaire.A fost o miscare ideologica, istorica si
culturala cu caracter iluminist, apartinandintelectualitatii romanesti din Transilvania din
ultimele doua decenii ale secolului XVIII si primele 3 decenii ale sec. XIX. (intre 1780-
1829).Scoala Ardeleana a fost si o miscare de eliberare sociala si nationala,
urmarinddezvoltarea constiintei nationale a romanilor din Transilvania. Reprezentantii
ScoliiArdelene au fost toti istorici patrioti care au sprijinit ideea egalitatii in drepturi a
romanilor transilvaneni cu ungurii, sasii si secuii. In acest scop, ei au participat la redactarea,
in anul1791, a celebrului document Supplex Libellus Valachorum Transsilvaniae
(Suplicaromanilor din Transilvania).Dintre meritele fundamentale ale Scolii Ardelene
mentionam: continuarea ideilor istorice sustinute de cronicarii moldoveni si munteni, precum
si de savantul DimitrieCantemir, dezvoltarea constiintei in privinta originii entice comune si
a unitatii de neam side limba a tuturor romanilor, studiul istoriei intelese ca o disciplina
fundamentala pentruneamul nostru, culturalizarea acestui popor prin invatamant si infiintarea
de scoli cu predarein limba materna.

Un alt proiect al elitei intelectuale moldoveneşti a fost lansat de Ionică Tăutu (1795-1830),
reprezentant de seamă al unei vechi familii boiereşti. El a elaborat acest document pe când
era foarte tânăr, sub influența literaturii iluministe, datorită legăturilor sale cu o serie de
cărturari bucovineni. Ionică Tăutu urmărea să impună pe teritoriul Moldovei noi baze
juridice. Boierul reformator se pronunţa în favoarea înlăturării domniilor fanariote, aceasta
fiind o etapă necesară în aplicare ideilor sale. Tăutu avea în vedere formarea şi întărirea unei
clase mijlocii care să limiteze puterea marii boierimi11. Încă un proiect de inspiraţie
iluministă aparţine unui alt boier moldovean, Iordache Rosetti Rosnoveanu, care în anii
1824-1825 a propus o ameliorare economie generală. A avut apoi în vedere: constituirea unei
formaţiuni militare alcătuită din 5.000 de oameni. Această trupă era necesară în concepţia lui
după ce şi Moldova şi-ar fi cucerit independenţa. Autorul avea în vedere şi unele probleme
de ordin financiar. El se pronunţa în favoarea înlăturării privilegiilor boiereşti, Rosetti
Rosnoveanu era, de asemenea, adeptul înlăturării monopolului turcesc din Principatele
Dunărene, asigurarea liberului export al produselor de ţară, transformarea Galaţiului într-un
port liber. Şi în Ţara Românească ideile iluministe şi-au făcut simţită prezenţa. Aici situaţia
ţăranilor era mult mai grea şi de aceea evoluţia societăţii s-a dovedit a fi mai spectaculoasă.
Numărul proiectelor de reformă a fost mult mai mare. Încă din 1802, Barbu Văcărescu a
semnat un memoriu înaintat împăratului Napoleon I. El s-a alăturat lui Tudor -Vladimirescu,
alături de alţi boieri precum Grigore Brâncoveanu sau Gheorghe Ghica – domnitorul
Munteniei de mai târziu.

Ul alt reprezentant al iluminismului din țările Românești este Gh.Asachi(1788-1869).A

primit cunoștințe de carte la unui din colegiile iezuite din Lvov.Gh.Asachi în spirit iluminist
demască viciile societății,dar nu se limitează numai la critica orînduirii sociale existente,ci și
încearcă să găsească o formă mai bună a societății,în care să domine rațiunea și dreptatea.În
nuvela istorică „Mazepa în Moldova „,caracterizînd republica poloneză instaurată după
cîrmuirea ultimului reprezentant al dinsatiei langhelon,susține că din cauza sistemului
constitușional care admintea alegerea șefului statului și acorda fiecărui nobil dreptul de
alege și ales în fruntea statului ceastă țară s-a divizat în cîteva grupări-partide dușmănoase și
discordiile civile provocate de constituția republicană.Gh.Asachi este iluminist nu numai
prin caracterul activității desfășurate ,dar și prin concepția despre lume..O trăsătura
fundamentală a ideologiei cărturarului este umanismul .În opinia sa,privilegile și averea sînt
nedespărțite de vicii ți ispite și din această cauză păturile de sus alle societății sînt afectate de
înșelăciune și fățărnicie ,iar moravuri curate și adevărate sentimente umane pot fi numai la
săteni.Gh.Asachi concepe patriotismul ca o însușire necesară omului,ca un sentiment firesc și
pentru a deștepta contemporanii,pentru a le insufla sentimente altruiste.Reflecțiile lui
Gh.Asachi sănt un exemplu elocvent al specificului ideologiei iluministe în Moldova.El
respinge paradigmele universalismului occidental,tezele luminilor de la Apus,aceștia relevau
„patria mea este lumea” și „eu sunt cetățean al lumii”.Gh.Asachi reprezintă că societatea este
supusă modificărilor permanente între vechi ți nou există o mare deosebire.Progresul
omenirii se bazează pe progresul rațiunii,moralității,cultivării spirituale,oamenii de difirite
religii,limbi ți legi au tendința de a-și perfecționa moralitatea,învățămîntul și
maiestria.Gh.Asachi este apologet al Regulamentului Organic,la redactarea căruia a
conlucrat.El consideră că prosperarea economică și culturală a Moldovei este posibilă sub
protecția binefăcătoare a Rusiei,fără de care perspectivele ieșirii din impas nu sunt clare.

Costache Negruzzi(1808-1868) era recunoscut de contemporni ca cercetător al istoriei

Moldovei,al vieții publice de stat și juridice a țării.El a participat activ în viața social-politică
a țării.Gînditorul acorda atenție și interselor extere ale principatului ,problemilor apărării
statului de drpt al țării pe arena mondialăIdeile social-politice ale cugetătorlui și-au găsit
reflectara ăn nuvela istorică „Alexandr Lăpușneanu”,”Negru pe alb”,”Elemente de dreptul
politic”.Îndatoriile sociale ale oamenilor ,apud C.Negruzzi,reies din dreptul natural sau
morala,din dreptul divin sau religia,din dreptul public sau legea socială.El este de părerea că
în stat există 2 puteri-legislativă și executivă,aceasta din urmă cuprinde puterea
administrativă și puterea judecătorească.Gînditorul susține necesitatea neatîrnării puterii
judecătorești ,însă independența i este imposibilă acolo unde predomină abuzul de puterii al
absolutismului monarhic și favorul popular.Negruzzi deosebește două forme de guvernămînt
republica și monarhia.Republica poate fi democrată sau aristocrată sau aristocrată,în funcție
de exercitarea suveranității de către întregul popor sau de o parte a poporului.Negruzzi are
speranța în posibilitatea însănătătoșirii sistemului de guvernămînt printr-o reformă
înțeleaptă,care să țină cont de firea oamenilor și de cirmunstanțele locului,el nu acceptă
revoluția din cauza violenței care o însoțește ,raționalismul său fiind temperat de scepticism.

Deci,în concluzie vreau să în să menționez că gîndirea iluministă în spațniul românesc se

manifestă ca o puternică mișcare de idei ce caută să realizeze noi forme de viață
politică,socială ,spirituală,cu caracter naționalist. Iluminismul a avut un impact important
asupra Ţărilor Române, deoarece puterea lui de atragere a fost extraordinară. Românii au luat
practic modelul grec în care Rigas din Velestin avea un rol primordial. Grecii îşi creează o
reţea mai mare în statele din sud-estul Europei, întrucât desfăşurau o intensă activitate
comercială în Rusia, Principatele Dunărene, Bulgaria sau Serbia. Din păcate, acest curent nu
a determinat realizarea unei unităţi de acţiune în lupta împotriva Imperiului Otoman.
Legăturile între cărturarii iluminişti greci, români, sârbi, bulgari erau modeste. Impactul
social am putea spune că a fost mic. Populaţia încă nu era pregătită. Standardul economic,
nivelul de trai erau destul de reduse în Balcani faţă de Occidentul Europei. Românii nu au
dat tonul unei răscoale anti-otomane întrucât secolul fanariot lăsase urme adânci. Armata
naţională fusese desfiinţată, modernizarea instituţiilor se făcea lent, numărul şcolilor era încă
redus.