CHESTIUNEA ORIENTALĂ ȘI PRINCIPATELE ROMÂNE

Reprezintă - o perioadă în istoria Europei caracterizată prin încercările de rezolvare a

problemelor diplomatice și politice generate de decăderea Imperiului Otoman.
Chestiunea Orientală a apărut odată ce puterea Imperiului Otoman a intrat în declin după 1683, când
forțele sale au fost înfrânte în bătălia de la Viena de către forțele aliate austriece și polono-lituaniene conduse
de Ioan Sobieski. Chestiunea Orientală se referă la decăderea Imperiului Otoman (,,Omul bolnav al Europei”)
şi la problema menţinerii sau împărţirii Imperiului Otoman.
Cauzele decăderii Imperiului Otoman:
 Lupta de eliberare a popoarelor cucerite.
 Corupţia elitelor politice şi militare.
 Eşecul asediului Vienei, din 1683.
 Apariţia noilor puteri Rusia şi Austria, interesate de cucerirea teritoriilor stăpânite de turci.

RĂZBOAIELE RUSO-AUSTRO-TURCE
Contextul Internaţional:
 Deschiderea ,,Crizei Orientale” declanşată de înfrângerea turcilor sub zidurile Vienei.
 Franţa şi Anglia doreau să menţină integritatea Imperiului Otoman împotriva politicii
expansioniste a Rusiei şi Austriei pentru menţinerea echilibrului european.
 Principatele au devenit ,,teatrul operaţiunilor militare” în confruntările dintre cele trei imperii
rivale, otoman, ţarist şi habsburgic.
 Principatele au suferit ocupaţii militare îndelungate şi pierderi teritoriale.

SECOLUL FANARIOT
Fanarioţii sau grecii fanarioţi erau membri ai familiilor aristocratice grecești care locuiau in cartierul
FANAR cartier al grecilor din Constantinopol. Perioada s-a numit fanariotă (sec. al XVIII – lea)
Instaurat: în 1711 – Moldova și 1716 – Ţara Românească Domnitor Nicolae Mavrocordat.
Regimul politic s-a numit fanariot.

CARACTERISTICI
 Domnitorul era numit de Poarta Otomană şi era considerat un simplu funcţionar al Porţii (dregător).
 Politica externă controlată de turci.
 Autonomia Ţărilor Române este încălcată.
 Exploatarea excesivă a resurselor ţării – haraci, peşcheşuri, mucarerul mare, mucarerul mic, monopol
turcesc asupra comerţului.
 Dezintegrarea armatei.
 Politica internă era controlată de Poartă.
 Perioada reformelor după modelul despotismului luminat.

REFORME C. M.
REFORMA FISCALĂ introducerea unui impozit REFORMA JUSTIŢIEI sep atribuţiilor
unic, plătibil în patru rate. judecătoreşti de cele administrative.
REFORMA ADMINISTRATIVĂ REFORMA SOCIALĂ
instituie salarizarea dregătorilor. desfiinţarea şerbiei (servituţii personale).

REFORME A. I..
REFORME JURIDICE:
Primul cod de legi fanariot s-a tipărit în 1780, din inițiativa lui Alexandru Ipsilanti, Pravilniceasca condică, ce
se va aplica în Tara Românească până în preajma revoluţiei lui Tudor Vladimirescu.
A organizat învăţământul şi serviciul poştal. A acordat o atenţie deosebită dezvoltării meseriilor şi
comerţului. La Bucureşti a fost construită o nouă curte domnească, a început regularizarea cursului râului
Dâmboviţa astfel încât aceasta să nu mai inunde capitala şi au fost construite primele cişmele cu apă de izvor
adusă de la o distanţă de 20 de km.
R. 1821 - CONTEXTUL INTERNAŢIONAL:
Începutul secolului al XIX-lea – marcat de adâncirea crizei orientale, accentuarea mişcărilor de
eliberare naţională, creşterea influenţei Rusiei ţariste la Dunărea de Jos . Perspectivele unei revolte
antiotomane au apărut în contextul unei mişcări greceşti, cunoscută sub numele de ,,Eteria” condusă de
Alexandru Ipsilanti.
SCOPUL urmărit - declanşarea unei răscoale generale în Balcani, cu sprijin rusesc, împotriva jugului
turcesc. În aceste împrejurări se declanşează mişcarea condusă de T.V.
CAUZE
 Înlăturarea regimului fanariot.
 Corupţia.
 Fiscalitate excesivă.
 Dominaţia otomană.
 Ştirbirea autonomiei.
 Pierderile teritoriale.
 Insurecţia urma să izbucnească în Ţara Românească sub conducerea lui Tudor Vladimirescu.
PROGRAMUL MIȘCĂRII
Programul mişcării este expus în mai multe documente:
 Proclamaţia de la Padeş - cu scopul de a chema ,, norodul sub arme şi să se facă folos neamului
creştinesc şi patriei noastre’’. Se constituie Adunarea Norodului, organism politic şi militar, se
ajunge la o înţelegere cu boierii.
 Cererile norodului românesc - program de reforme: numirea în funcţii după merit, libertatea
comerţului, desfiinţarea vămilor interne, armată naţională, principiul suveranității poporului,
desființarea privilegiilor, reforme.
DESFĂȘURARE
 Înţelegerile cu eteriştii eşuează - forţele greceşti acţionează la Târgovişte, ţarul dezavuează
ambele acţiuni.
 Martie 1821- lansează Proclamaţiile către ţară.
 Mai 1821- trupele otomane pătrund în Moldova şi Ţara Românească, Al. Ipsilanti pune la cale
arestarea, judecarea şi executarea lui Tudor, acuzat de trădare
 Armata de panduri a lui Tudor s-a destrămat, iar la Drăgăşani eteriştii sunt înfrânţi de turci
CONSECINŢELE MIŞCĂRII conduse de Tudor Vladimirescu:
- revenirea la domniile pământene.
- consolidarea curentului reformator.
- internaţionalizare statutului juridic al Principatelor.
TRATATUL DE LA ADRIANOPOL - 1828- 1829- război ruso - otoman, pacea de la Adrianopol.
Prevederi:
- autonomie administrativă pentru Principate. - numirea domnilor pe via
- libertatea comerţului - menţinerea suzeranităţii otomane
- restituirea raialelor Turnu, Giurgiu,Brăila - instaurarea protectoratului rusesc
- graniţa cu turcii pe talvegul Dunării - elaborarea unor regulamente administrative. R.O.
Au intrat în vigoare în 1831 Ț.R. şi 1832 în M. – administraţia lui Pavel Kiseleff.
Au la bază principiul separării puterilor în stat.
Puterea executivă - Domn, ales pe viaţă de o Adunare Obştească Extraordinară, avea drept de inițiativă şi
sancţiune a legilor, ajutat de un Sfat compus din şase miniştri
Puterea legislativă - ADUNAREA OBŞTEASCĂ- compusă din boieri şi înalţi funcţionari, adopta legile şi
prezenta domnului rapoarte despre starea ţării
Puterea judecătorească - ORGANELE DE JUDECATĂ- Înaltul Divan Domnesc - instanţa supremă, organizat
corpul de avocaţi şi serviciul procuraturii.
MODERNIZAREA PRINCIPATELOR:
 Reorganizarea învăţământului, reînfiinţarea armatei naţionale, îmbunătăţirea unor servicii publice:
sanitar, poştă, pompieri, înfiinţarea Arhivelor Statului.
 Au deschis calea unor profunde transformări, dar şi dreptul de imixtiune a Imperiului otoman şi ţarist
în problemele interne ale Principatelor Române.
CONCLUZII
Sub aspect economic şi politic secolul fanariot a reprezentat un regres evident, ceea ce a dus la izbucnirea
mişcărilor din 1821.
Revenirea la domniile pământene şi elaborarea Regulamentelor Organice constituie o nouă etapă în
evoluţia Principatelor Române în secolul al XIX-lea.