ANUL 1821.

REGULAMENTELE ORGANICE

Anul 1821 a reprezentat:

-Sfarșitul secolului fanariot în Țările Române și revenirea la domniile pământene

1.REVOLUŢIA LUI TUDOR VLADIMIRESCU DE LA 1821

- Contextul Internaţional:
Începutul secolului al XIX-lea – marcat de
-adâncirea crizei orientale,
-accentuarea mişcărilor de eliberare naţională,
creşterea influenţei Rusiei ţariste la Dunărea de Jos .
Perspectivele unei revolte antiotomane au apărut în contextul unei mişcări greceşti, cunoscută sub
numele de ,,Eteria” condusă de Alexandru Ipsilanti.
Scopul urmărit- declanşarea unei răscoale generale în Balcani, cu sprijin rusesc,
împotriva jugului turcesc.
În aceste împrejurări se declanşează mişcarea condusă de TUDOR VLADIMIRESCU.
CAUZELE MIŞCĂRII REVOLUŢIONARE DE LA 1821-
-Înlăturarea regimului fanariot
. Corupţia. Fiscalitate excesivă.
Dominaţia otomană.
-Ştirbirea autonomiei.
-Pierderile teritoriale.

Revoluțiaţia urma să izbucnească în Ţara Românească sub conducerea lui Tudor Vladimirescu.
PROGRAMUL MIŞCĂRII REVOLUŢIONARE DE LA 1821
Programul mişcării este expus în mai multe documente:
1.Proclamaţia de la Padeş - cu scopul de a chema ,, norodul sub arme şi să se facă folos neamului
creştinesc şi patriei noastre’’.
Se constituie Adunarea Norodului, organism politic şi militar, se ajunge la o înţelegere cu boierii.
2.Cererile norodului românesc - program de reforme:
-numirea în funcţii după merit,
-libertatea comerţului,
- desfiinţarea vămilor interne,
-armată naţională,
-principiul suvranităţii poporului,
-desfinţarea privilegiilor, reforme.
DESFĂŞURAREA REVOLUŢIEI DE LA 1821
- Înţelegerile cu eteriştii eşuează
- forţele greceşti acţionează la Târgovişte, ţarul dezavuează ambele acţiuni.
Martie 1821- lansează Proclamaţiile către ţară.
Mai 1821- trupele otomane pătrund în Moldova şi Ţara Românească, Al. Ipsilanti pune la cale
arestarea, judecarea şi executarea lui Tudor, acuzat de trădare Armata de panduri a lui Tudor s-a
destrămat, iar la Drăgăşani eteriştii sunt înfrânţi de turci.
Consecinţele mişcării conduse de Tudor Vladimirescu:
- revenirea la domniile pământene.
- consolidarea curentului reformator.
- internaţionalizare statutului juridic al Principatelor.
TRATATUL DE LA ADRIANOPOL- 1828- 1829- război ruso- otoman, pacea de la Adrianopol.
Prevederi:
- autonomie administrativă pentru Principate.
- restituirea raialelor Turnu,Giurgiu,Brăila
- graniţa cu turcii pe talvegul Dunării
- numirea domnilor pe viaţă
- libertatea comerţului
- menţinerea suzeranităţii otomane
- instaurarea protectoratului rusesc
- elaboarea unor regulamente administrative (regulamentele organice).
3.REGULAMENTELE ORGANICE
- Au intrat în vigoare în 1831 în Ţara Românească şi 1832 în Moldova sub administraţia lui Pavel
Kiseleff.
-Au la bază :
a)-principiul separării puterilor în stat.
- Puterea executivă- Domn, ales pe viaţă de o Adunare Obştească Extraordinară, avea
drept de inioţiativă şi sancţiune a legilor, ajutat de un Sfat compus din şase miniştri.
-Puterea legislativă- ADUNAREA OBŞTEASCĂ- compusă din boieri şi înalţi funcţionari,
adopta legile şi prezenta domnului rapoarte despre starea ţării.
-Puterea judecătorească- ORGANELE DE JUDECATĂ- Înaltul Divan Domnesc- instanţa
supremă, organizat corpul de avocaţi şi serviciul procuraturii.
b) modernizarea Principatelor Române:
-Reorganizarea învăţământului, reînfiinţarea armatei naţionale, îmbunătăţirea unor
servicii publice: sanitar, poştă, pompieri, înfiinţarea Arhivelor Statului.
Regulamentele Organice au deschis calea unor profunde transformări, dar şi dreptul de imixtiune a
Imperiului otoman şi ţarist în problemele interne ale Principatelor Române.
.CONCLUZII:

-Sub aspect economic şi politic secolul fanariot a reprezentat un regres evident, ceea ce a dus la
izbucnirea mişcărilor din 1821.

-Revenirea la domniile pământene şi elaborarea Regulamentelor Organice constituie o nouă etapă în

evoluţia Principatelor Române în secolul al XIX-lea.