STATUL ROMAN MODERN: DE LA PROIECT POLITIC

LA REALIZAREA ROMANIEI MARI (1821 - 1918)

1. PROIECTE DE REALIZARE A STATULUI ROMAN MODERN

Secolul al XVIII-lea si prima jumatate a secolului al XIX-lea au marcat intrarea societatii romanesti intr-o noua faza a evolutiei sale istorice, identificata prin aparitia semnelor certe ale modernizarii si afirmarea constiintei necesitatii unitatii politice nationale. Elita politica constituita in "partida nationala", receptiva la modelul occidental, a identificat atunci modalitatile potrivite pentru emanciparea natiunii romane din teritoriile aflate sub dominatie habsburgica si tarista si a statelor romanesti din zona extracarpatica. Romanii, la fel ca germanii, italienii s.a. isi doreau propriul stat national. Implinirea acestei aspiratii s-a facut treptat, pe fondul mutatiilor petrecute in societatea romaneasca (dezvoltarea eco­nomica,

modernizarea institutionala, afirmarea noii elite politice animate de "spiritul vremii", dezvoltarea culturii) si in raport de contextul european. Au existat mai multe etape: miscarea reformatoare de pana la jumatatea secolului al XIX-lea, Revolutia de la 1848, formarea statului national roman (1859), castigarea independentei de stat (1877-1878), desavarsirea unirii (1918).

1.1. Proiecte de reformare a societatii in Moldova si Tara Romaneasca pana la 1821

Statul roman modern, inainte de a deveni o realitate institutionala, a fost imaginat ca proiect politic de generatii intregi de ganditori sau de practicieni ai politicii. Acest proiect a inceput sa se contureze in secolul al XVIII-lea, devenind din ce in ce mai

Reformele preconizate vizau. pe de o parte. dezvolta­rea invatamantului. Contestarea domniilor fanariote s-a facut pe calea pamfletelor si a memo­riilor politice. Momentele de varf ale productiei si raspandirii acestora se inregis­treaza in anii 1769-1774 (internationalizarea problemei orientale. In ceea ce priveste forma de guvernamant. egalitatea tuturor cetatenilor in fata legii. sprijinirea dezvoltarii mestesugurilor si a manufacturilor. a dreptului de asociere si de deplasare in afara granitelor. in care opera de reasezare a societatii trebuia infaptuita de carmuire. Proiectul politic al statului roman modern s-a raportat intotdeauna. reorganizarea administrativa si refacerea potentialului distrus al tarii. de exemplu. apararea proprietatii. instituirea unui sistem modern de retribuire a dregatorilor si introducerea responsabilitatii lor.complex pe masura ce diferite aspecte ale sale treceau din planul ideilor in cel al realizarilor efective. pe de alta parte. sistem fiscal rational si eficient. in primul rand. prin desfiintarea venali­tatii slujbelor. prin asumarea de catre Rusia a rolului de protectoare a crestinilor din Imperiul Oto­man) si 1821-1831. Intreaga constructie poli­tica pe care o propuneau autorii memoriilor si programelor politice era una de tip reformist. Dimitrie Sturdza. Formulat initial ca alternativa la regimul fanariot. a avut o importanta conotatie nationala. la realitatile autohtone. libertatea cuvantului. majoritatea covarsitoare a auto­rilor opteaza pentru un regim monarhic in varianta sa romaneasca. Teoria domniei constitutionale se bucura de o larga popularitate in ambele Principate. liberalizarea comertului. a alcatuit un proiect intitulat "Plan sau o forma de obladuire republiceasca aris­todemocraticeasca". In 1802. se propun absolutismul. Forma de . respectiv domnia. Ca tipuri de regim monarhic. la raportul de forte dintre marile puteri ale timpului. cu varianta despotismului luminat sau domnia marginita (constitutionala). membru al elitei moldovene. a tiparului.

pe care trebuia sa o conduca boierimea grupata. in trei divanuri: Divanul cel Mare. Divanul Pravilnicesc. care avea ca obiectiv apararea existentei politice a Tarilor Romane. Ienachita Vacarescu si Dimitrie Sturdza. dar recastigarea puterii politice a . Chiar domnii fanarioti au promovat numeroase masuri novatoare. apartine boierimii mari si mijlocii ca principala pur­tatoare a constiintei istorice. organul suprem de guvernare. Cu exceptia caracterului national al domniei si a problemelor legate de raporturile politice cu Inalta Poarta. Ideea dominanta a fost revendicarea unui nou statut juridic pe baza dreptului istoric (romanii "dintr-un inceput 343c29d au fost un norod slobod si nesupus"). monarhie constitutionala). cu rol financiar. recastigarea independentei prin inlaturarea regimului turcofanariot. alcatuit din deputati alesi prin vot indirect. cu rol legislativ si compus din boieri cunoscatori ai pravilelor. interzicerea incasarii altor dari in afara de cele prevazute in bugetul statului etc. Programul politic nu s-a fixat intr-un act fundamental ci in totalitatea memoriilor si proiectelor de reforma redactate in timpul razboaielor austro-ruse-turce (1711-1812). Divanul de Jos. Meritul elaborarii unui proiect politic.). potrivit principiului separarii puterilor. format din marii boieri.guvernamant propusa era republica. Programele boieresti au prevazut reforma institutiilor si a formei de guvernamant (republica. multe dintre reformele propuse de boierime au fost initiate sau incercate de domnii fanarioti. dreptul fetelor de a beneficia de aceeasi instructie ca si baietii. garantarea libertatii individuale prin interzicerea arestarii fara o cercetare prealabila si judecata. Idei moderne erau promovate in politica economica si culturala precum si referitor la exercitarea drepturilor si libertatilor cetatenesti (programul prevedea libertatea economica. dar instabilitatea domniilor (determinata in principal de cauze externe) a facut ca acestea sa cada repede in desuetudine. printre altii de Mihai Cantacuzino.

care contureaza proiectul statului roman modern. al miscarilor de eliberare din Balcani si al cresterii dominatiei Rusiei in zona. inspirati de principiile iluministe si de ideile nationale moderne. inclusiv cu aceia de la varful ierarhiei politice.fost obiectivul principal al programului politic pana la 1821. precum si ale societatilor politice secrete dintre cele doua revolutii au contribuit la clarificarea acestui proiect. lumea crestina sud-est europeana intra intr-un proces de radicalizare politica. a fost ales de Comitetul de Obladuire . fost comandant de panduri si sudit al Rusiei. Dupa moartea domnului fanariot Alexandru Sutu. In anul 1821. Revolutia lui Tudor Vladimirescu si revenirea la domniile pamantene In ultimul deceniu al epocii fanariote. avea ca scop eliberarea grecilor. Principatele au initiat o actiune politica avand ca scop promovarea programului lor national. Programele revolutiilor din 1821 si 1848.2. pe fondul unei rascoale generale a crestinilor din Balcani. In contextul crizei Imperiului Otoman. O societate secreta. Slugerul Tudor Vladimirescu. Gandirea politica a generat la inceputul secolului al XIX-lea un adevarat program de reforme si de emancipare nationala. marii boieri pamanteni din Tara Romaneasca. program politic care prin revendicarile lui nationale a reusit sa solidarizeze intregul corp social al natiunii in timpul miscarii conduse de Tudor Vladimirescu. 1. Eteria. au hotarat organizarea unei revolte care sa redea Principatelor vechile privilegii incalcate de otomani si fanarioti. Miscarea stabilise legaturi si cu boierii romani. determinata de amplificarea miscarii sociale si nationale. Tara Romaneasca s-a confruntat cu o situatie extrem de complexa. cu sprijinul Rusiei.

Tudor Vladimirescu nu a acceptat subordonarea miscarii sale fata de cea greceasca initiata de Alexandru Ipsilanti. Dupa sosirea in Principate a lui Alexandru Ipsilanti. controlata de boierii din Comitetul de Obladuire. Cererile norodului romanesc (16 februarie 1821). Actele elaborate in perioada in care a condus tara ca reprezentant al "vremelnicei ocarmuiri" reflecta contradictiile politice si militare. conducatorul miscarii eteriste. taranii si mica boierime.mai 1821. a avut un caracter moderat. Tudor Vladimirescu a lansat Proclamatia catre tara. Adunarea Norodului a impartit puterea politica cu vechea administratie. prin care promitea tuturor celor care se inrolau in tabara sa calitatea de membru al Adunarii Norodului (constituita in tabara de la Tantareni). Desi a stabilit legaturi cu Eteria. reflectat si de documentele programatice. Pentru a castiga adeziunea poporului. desfasurata intre ianuarie . Actiunea romaneasca s-a desfasurat in stransa legatura cu Eteria si in acest scop Tudor a incheiat un legamant cu Iordache si Farmache. care alcatuiau nucleul militar al miscarii. si dupa tratativele cu Tudor. La chemarea lui Tudor au raspuns pandurii. la Pades (23 ianuarie 1821). care. politic si militar imputernicit sa functioneze spre binele poporului. administratia locala a fost impartita intre Tudor si Eterie. concepute ca un act fundamental pe care trebuiau sa jure domnii . amandoua inspirate de Adunarea Nationala a Revolutiei franceze. intelegerea avea ca scop lupta impotriva dominatiei otomane.sa "ridice norodul cu arme". insa. constituit dupa modelul Adunarii Nationale din timpul insurectiei sarbesti.organism politic provizoriu desemnat sa inlocuiasca domnitorul . contineau idei iluministe. Grigore Ghica si Barbu Vacarescu) . organ reprezentativ. Miscarea condusa de Tudor Vladimirescu. capeteniile eteriste.(Grigore Brancoveanu. prin mijlocirea Comitetului de Obladuire.

Principatelor. desfiintarea vamilor interne -. revolutia de la 1821 a creat premisele modernizarii societatii romanesti si a alimentat miscarea nationala pentru in­dependenta.patria este poporul si nu tagma jefuitorilor") si necesitatea restructurarii statului contu­rata intr-un program coerent (Cererile norodului romanesc).3. in primul rand.numirea in functii dupa merit. Elitele romanesti si spiritul public in prima jumatate a secolului al XIX-lea Revenirea la domniile pamantene poate fi interpretata ca o schimbare de regim politic. redactarea unor legi fundamentale. dar prevedeau si mentinerea domnilor fanarioti. Ea a surprins mentalitatile in schimbare (". 1. La baza statului trebuia sa stea principiul suveranitatii poporului si se impunea anularea legilor date fara acordul acestuia. Structura organizarii de stat (institutiile) nu s-a modificat pana la adoptarea Regulamentelor Organice (1831-1832). Evolutie si revolutie. vizand modernizarea organizarii interne si. in masura in care institutia domniei devine nationala (paman­teana). reprezinta principalul document programatic al revolutiei. In deceniile 3 si 4 ale secolului al XIX-lea. Desi infranta. armata nationala. Dincolo de proiectul antiotoman. Miscarea din 1821 a dovedit clar ca modernizarea societatii romanesti nu mai putea fi amanata. libertatea comertului. miscarea din 1821 a fost un raspuns dat de societatea romaneasca la problemele cu care se confrunta. iar privilegiile boieresti desfiintate. Ele contineau principii moderne . boierimea reformatoare a redactat zeci de proiecte. Ea a dezvaluit gradul in care societatea devenise constienta de propriile nevoi si a reprezentat principalul moment al afirmarii natiunii romane in spatiul extracarpatic. . Domnul trebuia sa fie ales de tara.

consilier al domnului Ionita Sandu Sturdza si secretar al capuchehaiei Moldovei. avand astfel un caracter liberal si iluminist. Osabitul act de numire a suveranului romanilor continea referiri la atributiile domniei care trebuia sa fie ereditara. drepturi si libertati cetatenesti (votul universal) si eliberarea clacasilor. Se preconiza unirea Principatelor sub domnia lui Mihail Sturdza. fapt posibil. iar in economie principiul liberei concurente si al neinterventiei statului. numai cu sprijinul puterilor europene. In final. In anii 1837-1838. Cu aceasta ocazie. condusa de boierul Ion Campineanu.Un astfel de proiect a fost alcatuit de carvunarii din Moldova (numiti astfel prin analogie cu "carbonarii italieni"). cele doua documente cuprindeau un adevarat proiect de constitutie. s-a evidentiat in cadrul Adunarii Obstesti a Tarii Romanesti cu prilejul discutarii articolului aditional la Regulamentul Organic. Noul stat trebuia sa fie o monarhie constitutionala sub garantia colectiva a Marilor Puteri. Proiectul celor 77 de "ponturi" ("Constitutia carvunara") alcatuit in 1822 de comisul Ionica Tautu. a cuvantului si a presei si de introducerea votului universal. reprezentantii Partidei Nationale au redactat Actul de unire si independenta si Osabitul act de numire a suvera­nului romanilor. a independentei puterilor legiuitoare si judeca­toreasca fata de cea executiva. bazat pe principiile liberalismului politic si economic. Partida Nationala. dupa parerea domnului moldovean. urmand sa se bucure de libertatea personala. toti romanii erau declarati egali in fata legilor. . In cadrul regimului preconizat. S-a adoptat ideea limitarii puterii suveranului de catre parlament. inspirate de Declaratia drepturilor omului si ale cetateanului si de actele si memoriile anilor 1821-1822. Sub influenta sa Adunarea respingea incalcarea autonomiei tarii. exprima revendicarile micii boierimi. Actul de unire si independenta solicita inlaturarea suzeranitatii otomane si a protectoratului tarist si unirea Principatelor intr-un regat al Daciei.

emanciparea clacasilor. 1. I. apartineau in general mijlocului clasei boieresti.Miscarea nationala a renascut in 1843 prin societatea Fratia. Ei erau un grup deosebit de omogen. egalitatea cetate­nilor in fata legii. Pentru romanii aflati sub suzeranitatea Portii si protectia Rusiei (Principatele romane) sau sub dominatia Habsburgilor (Transilvania. In Moldova si Tara Romaneasca. al carei model politic si cultural il doreau aplicat si Tarilor Romane. revolutia din 1848-1849. Balcescu. Magazin istoric pentru Dacia si Dacia literara. beneficiasera de posibilitati similare de a studia in marea lor majoritate in strainatate si se distingeau de inaintasii lor prin cunoasterea directa a Europei Occidentale.5. Rosetti. a incununat un secol de mutatii produse in plan economico . . Revolutia de la 1848 Revolutiile de la 1848 din Tarile Romane se inscriu in valul de miscari revolutionare care a cuprins Europa in primavara anului respectiv. viitori conducatori ai revolutiei de la 1848. Ideile ei liberale au fost raspandite prin publicatii ca Propasirea. Moment crucial in evolutia societatii romanesti spre un stat modern. Deviza ei era: "Dreptate. Aceasta organizatie masonica avea ca obiective unirea Moldovei si Tarii Romanesti. Ghica. A.social. politic si in mentalul colectiv. a marcat afirmarea natiunii romane si exprimarea optiunii pentru "modelul occidental". fondata la Bucuresti de N. Arhiva istorica. Christian Tell si C. revo­lutia de la 1848 a fost in primul rand opera intelectualilor "pasoptisti". de la Paris pana in centrul si rasaritul continentului. inde­pendenta. Fratie". O alta caracteristica a intelectualitatii romanesti de la 1848 este adeziunea totala la ideea moderna de natiune si atasamentul neconditionat fata de telurile nationale (independenta sau autonomie politica).

cu recunoasterea drepturilor natiunii romane. . unirea romanilor intr-un singur stat (obiectiv national). o noua organizare a puterilor in stat (obiectiv politic). . Nicolae Balcescu. fruntasii revolutionari au manifestat prudenta fata de includerea acestui obiectiv in programele oficiale. unul dintre autorii proiectului politic revolutionar pasoptist.Bucovina). Intre obiectivele inscrise retin atentia: independenta si unirea Principatelor ("unirea Moldovei si Valahiei intr-un stat neatarnat romanesc" din programul de la Brasov si unirea considerata "cheia boltii iara de care s-ar prabusi tot edificiul national" din programul de la Cernauti). Constienti de aceasta. constituirea unui Regat al Romaniei sub garantia europeana (propunere facuta de Ioan Maiorescu Parlamentului german de la Frankfurt pe Main). Proiectul politic pasoptist a fost opera intelec­tualilor liberali care i-au definit obiectivele si au condus revolutia. Obiectivele proiectului erau: . Unirea romanilor intr-un singur stat nu a fost formulata in . S-au formulat trei solutii in vederea ameliorarii statutului juridic extern al Principatelor: autonomia (Proclamatia de la Islaz). Programele de la Brasov si Cernauti au solicitat deschis probleme ca: inlaturarea Regulamentelor Organice si protectoratului rus. drepturi si libertati politice (obiectiv politic).. pastrandu-si solicitarile in limite "legale" : respectarea autonomiei Principatelor in conformitate cu vechile tratate si unirea teritoriilor romanesti din Imperiul Habsburgic intr-un "ducat autonom". unirea si independenta romanilor. Semnificatia revolutiei de la 1848. a surprins constituirea si maturizarea lui treptata. obiectivul emanciparii politice nationale era greu de realizat. modernizarea institutiilor (obiectiv politic). independenta (Printipiile noastre pentru reformarea patriei). reforma agrara (obiectiv economico-social). . probleme ce reuneau in jurul lor toate fortele sociale si politice romanesti. . autonomia si independenta (obiectiv national).

Pe plan international. Islaz sau Blaj. in care facea un apel la unire. Aceeasi idee este sustinuta si de gazeta Poporul suveran. Existenta in randul romanilor a unui puternic curent unionist si interferarea . Solutiile propuse au fost diferite. Desi revolutionarii munteni nu au inscris ideea unitatii nationale in programe.programele de la Iasi. In Tara Romaneasca s-a constituit o Comisie a proprietatii care avea in vedere reglemen­tarea raporturilor dintre proprietari si tarani. Izbucnirea razboiului Crimeii (1853-1856) intre Rusia si Turcia si implicarea Angliei (1854).I. Pentru a nu irita imperiile vecine. Cuza. Islaz. de la o solutie moderata in programul de la Iasi (Petitiunea proclamatiune). in 1853. Problema agrara a constituit principala problema sociala a revolutiei.A. iar dupa retragerea acestora. Noua faza a problemei orientale a debutat cu ocuparea Principatelor de catre trupele rusesti. Frantei (1854) si Sardiniei (1855) in conflict de partea Portii au afectat spatiul romanesc. in relatiile dintre Rusia si Poarta survine o noua criza majora. Rusia a fost infranta si a acceptat negocierile de pace de la Paris. Bucuresti si Blaj din motive strategice. Programul politic pasoptist a fost pus in aplicare in timpul domniei lui Al. in gazeta Pruncul roman. Razboiul a prilejuit cunoasterea problemei romanesti in cercurile diplomatice europene. ca urmare a propagandei desfasurate de revolutionarii romani aflati in exil dupa infrangerea revolutiei de la 1848. idealul national este exprimat pe Campia Libertatii de la Blaj in expresia "noi vrem sa ne unim cu tara". aceasta idee nu a fost inclusa in programele revolutionare adop­tate la Iasi. publica in iunie 1848 articolul "Catre fratii nostri din Moldova". Domnitorii s-au refugiat in Austria. parte componenta a problemei proprietatii. Rosetti. C. In Transilvania. de catre cele austriece si turcesti. pana la solutia radicala in programul emigratiei moldovene de la Brasov. A fost inscrisa in programul revolutionarilor moldoveni de la Brasov (Printipiile noastre pentru reformarea patriei) si in programul de la Cernauti (Dorintele partidei nationale in Moldova) redactat de Mihail Kogalniceanu.

precum si a Congresului de pace de la Paris (1856) care punea capat razboiului Crimeii (1853 -1856). cele sapte tari participante au avut atitudini diferite. apoi si-a schimbat atitudinea. respectiv. revizuirea legilor fundamentale (Regulamentele Organice). Austria si Turcia erau impotriva.martie 1856). . Rusia.intereselor Marilor Puteri in sud-estul Europei au facut ca problema unirii Principatelor sa devina o problema europeana. pentru ca astfel imparatul Napoleon al III-lea. * integrarea in granitele Moldovei a trei judete din sudul Basarabiei (Cahul. deoarece nu doreau sa-si piarda influenta in teritoriile romanesti. Franta sprijinea unirea. trimiterea in Principate a unei Comisii Europene cu misiunea de a propune "bazele viitoarei lor organizari".italian si. Anglia. Congresul de pace de la Paris (februarie . in functie de propriile interese. Bolgrad. garantarea independentei administrative. Sardinia si Prusia considerau ca prin unirea Principatelor Romane isi vor "deschide drum" pentru constituirea propriilor state nationale . "juca" dupa "muzica" Frantei. s-a aratat favorabila unirii. contele Walewski. Ea a fost discutata in cadrul Conferintei de la Viena (martie 1855). infranta in razboiul Crimeii. *mentinerea suzeranitatii otomane. Deciziile adoptate prin Tratatul de pace de la Paris (18 martie 1856) prevedeau *inlocuirea protectoratului Rusiei asupra Principatelor cu garantia colectiva a marilor puteri. Ismail). spera sa-si refaca prestigiul european. german. prin ministrul sau de externe. La Paris.

Marile Puteri pregateau alegerea unor adunari consultative speciale . Hotararile marilor puteri din 1856 au fost importante pentru romani. comunicate ulterior romanilor sub forma unui decret promulgat de sultan. Prevederile Tratatului de pace de la Paris nu aveau drept rezultat realizarea imediata a unirii. dar inlocuirea protectoratului Rusiei crea conditii dintre cele mai favorabile infaptuirii acesteia. al caror mandat expirase in 1856. Poarta numea in mod provi­zoriu caimacami. Rolul Adunarilor Ad-hoc (septembrie-decembrie1857).in fiecare Principat. intre care unirea Principatelor . Poarta a numit caimacami care sa conduca Principatele. Alegerile pentru Adunarile Ad-hoc au evidentiat disputa dintre partizanii unirii ("partida nationala") si fortele ostile care se bazau pe sprijinul Austriei. loctiitori ai domnului. Ambele adunari au adoptat propuneri asemanatoare. care aveau misiunea de a face cunoscuta unei comisii internationale parerea romanilor asupra unirii si problemelor importante. deoarece urmareau sa impiedice expansiunea Imperiului Rus spre sud-estul Europei. Angliei si Turciei. Miscarea unionista s-a intensificat pe plan intern dupa ce revolutionarii exilati au putut sa revina in tara. Exista posibilitatea ca romanii insisi sa hotarasca asupra viitorului lor. pentru a supraveghea si a mentine stabilitatea in cele doua tari romanesti. unde urmau sa se ia deciziile finale. iar mica proprietate si taranii indirect. marea proprietate si orasenii votau direct. Pentru prima oara in Tarile Romane prevederile electorale se inte­meiau pe avere.numite Adunari ad-hoc . prin delegati. iar adunarile care se constituiau in te­meiul lor aveau un anume grad de reprezentativitate. Adunarile ad-hoc nu puteau lua hotarari. Rezolutiile acestor adunari urmau sa fie prezentate conferintei Marilor Puteri. organizata la Paris. nu pe originea soci ala. In aceste alegeri clerul. In locul celor doi domni. Trupele militare straine trebuiau sa fie retrase. ci doar faceau propuneri marilor puteri.

dintr-o familie domnitoare europeana care sa-si creasca mosteni­torii in religia tarii. In 1858 s-a intrunit Conferinta Marilor Puteri la Paris. Conventia de la Paris. Conventia de la Paris avea atributele unei Constitutii. Conventia de la Paris mentinea suzeranitatea Portii otomane. adunarile s-au dizolvat. respectarea autonomiei. Dupa exprimarea romanilor. organizarea interna etc. Principatele Unite Moldova si Valahia urmau sa aiba fiecare cate un domnitor. in cadrul careia comisia de ancheta prezenta raportul sau asupra dorintelor romanilor si. sub garantia colectiva a celor sapte puteri semnatare ale Tratatului de la Paris. inlocuind Regulamentele Organice. Prevederile ei . Prin actul adoptat la Conferinta de la Paris din 1858 s-au creat conditiile realizarii unitatii nationale prin insasi vointa romanilor. Conventia de la Paris punea capat Vechiului Regim si crea premisele instaurarii regimului modern. a fost valabila pana in anul 1864. dupa dezbateri prelungite. ales pe viata de Adunarea electiva din fiecare principat. care oferea Principatelor o noua organizare interna. care a servit drept constitutie Principatelor pana in 1864. iar marile puteri au luat act de ele prin Conventia de la Paris. adunare legislativa si guvern consti­tutional reprezentative. Prin abolirea rangurilor si privilegiilor boieresti si consacrarea egali­tatii tuturor cetatenilor in fata legii. sub garantia colectiva a Marilor Puteri. oferea posibilitatea de a se face primul pas si cel mai important spre unirea Principatelor. neutralitatea si inviolabilitatea terito­riului noului stat. Faptul ca nu se specifica in Conventie obligativitatea ca cei doi domni sa fie diferiti ca persoana.intr-un stat sub numele de Romania si aducerea pe tronul tarii a unui principe strain. se aproba la 7/19 august Conventia de la Paris. S-au adus in discutie si alte probleme: rezolvarea chestiunii agrare. inlocuind Regulamentele Organice.

exprimand sustinerea politica in primul rand a Frantei lui Napoleon al III-lea. Grigore Sturdza. a lui Alexandru Ioan Cuza. fiind acceptat si de conservatori. pe colonelul Alexandru Ioan Cuza. Conservatorii ii aveau drept candidati pe fostul domnitor Mihail Sturdza si pe fiul acestuia. Adunarea Electiva era dominata de reprezentantii Partidei Nationale. . ca domn al Tarii Romanesti. datorita vederilor sale moderate in comparatie cu alti posibili candidati.au constituit un pas hotarator pe drumul rea­lizarii unirii Principatelor. la 24 ianuarie 1859. Alegerea lui Cuza semnifica triumful fortelor politice care militau pentru modernizarea societatii. Dubla alegere ca domn a lui Alexandru Ioan Cuza. In Moldova. Fortele progresiste au reusit sa desemneze un singur candidat. Unirea s-a infaptuit insa prin alegerea. El a fost ales domn al Moldovei la 5 ianuarie 1859.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful