STATUL ROMAN MODERN: DE LA PROIECT POLITIC

LA REALIZAREA ROMANIEI MARI (1821 - 1918)

1. PROIECTE DE REALIZARE A STATULUI ROMAN MODERN

Secolul al XVIII-lea si prima jumatate a secolului al XIX-lea au marcat intrarea societatii romanesti intr-o noua faza a evolutiei sale istorice, identificata prin aparitia semnelor certe ale modernizarii si afirmarea constiintei necesitatii unitatii politice nationale. Elita politica constituita in "partida nationala", receptiva la modelul occidental, a identificat atunci modalitatile potrivite pentru emanciparea natiunii romane din teritoriile aflate sub dominatie habsburgica si tarista si a statelor romanesti din zona extracarpatica. Romanii, la fel ca germanii, italienii s.a. isi doreau propriul stat national. Implinirea acestei aspiratii s-a facut treptat, pe fondul mutatiilor petrecute in societatea romaneasca (dezvoltarea eco­nomica,

modernizarea institutionala, afirmarea noii elite politice animate de "spiritul vremii", dezvoltarea culturii) si in raport de contextul european. Au existat mai multe etape: miscarea reformatoare de pana la jumatatea secolului al XIX-lea, Revolutia de la 1848, formarea statului national roman (1859), castigarea independentei de stat (1877-1878), desavarsirea unirii (1918).

1.1. Proiecte de reformare a societatii in Moldova si Tara Romaneasca pana la 1821

Statul roman modern, inainte de a deveni o realitate institutionala, a fost imaginat ca proiect politic de generatii intregi de ganditori sau de practicieni ai politicii. Acest proiect a inceput sa se contureze in secolul al XVIII-lea, devenind din ce in ce mai

sistem fiscal rational si eficient. Dimitrie Sturdza. Contestarea domniilor fanariote s-a facut pe calea pamfletelor si a memo­riilor politice. respectiv domnia. in care opera de reasezare a societatii trebuia infaptuita de carmuire. prin desfiintarea venali­tatii slujbelor. liberalizarea comertului. in primul rand. pe de o parte. pe de alta parte. Momentele de varf ale productiei si raspandirii acestora se inregis­treaza in anii 1769-1774 (internationalizarea problemei orientale. membru al elitei moldovene. libertatea cuvantului. cu varianta despotismului luminat sau domnia marginita (constitutionala). Teoria domniei constitutionale se bucura de o larga popularitate in ambele Principate. dezvolta­rea invatamantului. Intreaga constructie poli­tica pe care o propuneau autorii memoriilor si programelor politice era una de tip reformist.complex pe masura ce diferite aspecte ale sale treceau din planul ideilor in cel al realizarilor efective. In 1802. prin asumarea de catre Rusia a rolului de protectoare a crestinilor din Imperiul Oto­man) si 1821-1831. Ca tipuri de regim monarhic. majoritatea covarsitoare a auto­rilor opteaza pentru un regim monarhic in varianta sa romaneasca. apararea proprietatii. egalitatea tuturor cetatenilor in fata legii. Proiectul politic al statului roman modern s-a raportat intotdeauna. la raportul de forte dintre marile puteri ale timpului. a alcatuit un proiect intitulat "Plan sau o forma de obladuire republiceasca aris­todemocraticeasca". se propun absolutismul. Formulat initial ca alternativa la regimul fanariot. a avut o importanta conotatie nationala. sprijinirea dezvoltarii mestesugurilor si a manufacturilor. de exemplu. Forma de . a dreptului de asociere si de deplasare in afara granitelor. instituirea unui sistem modern de retribuire a dregatorilor si introducerea responsabilitatii lor. a tiparului. In ceea ce priveste forma de guvernamant. reorganizarea administrativa si refacerea potentialului distrus al tarii. la realitatile autohtone. Reformele preconizate vizau.

potrivit principiului separarii puterilor. monarhie constitutionala). printre altii de Mihai Cantacuzino. cu rol legislativ si compus din boieri cunoscatori ai pravilelor. interzicerea incasarii altor dari in afara de cele prevazute in bugetul statului etc. dar instabilitatea domniilor (determinata in principal de cauze externe) a facut ca acestea sa cada repede in desuetudine. care avea ca obiectiv apararea existentei politice a Tarilor Romane. Divanul de Jos. pe care trebuia sa o conduca boierimea grupata. in trei divanuri: Divanul cel Mare. Divanul Pravilnicesc. dreptul fetelor de a beneficia de aceeasi instructie ca si baietii. cu rol financiar. dar recastigarea puterii politice a . Cu exceptia caracterului national al domniei si a problemelor legate de raporturile politice cu Inalta Poarta. organul suprem de guvernare. Idei moderne erau promovate in politica economica si culturala precum si referitor la exercitarea drepturilor si libertatilor cetatenesti (programul prevedea libertatea economica. Ienachita Vacarescu si Dimitrie Sturdza. garantarea libertatii individuale prin interzicerea arestarii fara o cercetare prealabila si judecata. Chiar domnii fanarioti au promovat numeroase masuri novatoare. Programul politic nu s-a fixat intr-un act fundamental ci in totalitatea memoriilor si proiectelor de reforma redactate in timpul razboaielor austro-ruse-turce (1711-1812). multe dintre reformele propuse de boierime au fost initiate sau incercate de domnii fanarioti. Meritul elaborarii unui proiect politic. Programele boieresti au prevazut reforma institutiilor si a formei de guvernamant (republica. alcatuit din deputati alesi prin vot indirect. format din marii boieri.). apartine boierimii mari si mijlocii ca principala pur­tatoare a constiintei istorice. Ideea dominanta a fost revendicarea unui nou statut juridic pe baza dreptului istoric (romanii "dintr-un inceput 343c29d au fost un norod slobod si nesupus").guvernamant propusa era republica. recastigarea independentei prin inlaturarea regimului turcofanariot.

program politic care prin revendicarile lui nationale a reusit sa solidarizeze intregul corp social al natiunii in timpul miscarii conduse de Tudor Vladimirescu.2. fost comandant de panduri si sudit al Rusiei. precum si ale societatilor politice secrete dintre cele doua revolutii au contribuit la clarificarea acestui proiect. In anul 1821. Principatele au initiat o actiune politica avand ca scop promovarea programului lor national. Slugerul Tudor Vladimirescu. In contextul crizei Imperiului Otoman. Tara Romaneasca s-a confruntat cu o situatie extrem de complexa. au hotarat organizarea unei revolte care sa redea Principatelor vechile privilegii incalcate de otomani si fanarioti. avea ca scop eliberarea grecilor. a fost ales de Comitetul de Obladuire . Revolutia lui Tudor Vladimirescu si revenirea la domniile pamantene In ultimul deceniu al epocii fanariote. Miscarea stabilise legaturi si cu boierii romani. marii boieri pamanteni din Tara Romaneasca. O societate secreta. Gandirea politica a generat la inceputul secolului al XIX-lea un adevarat program de reforme si de emancipare nationala. cu sprijinul Rusiei. determinata de amplificarea miscarii sociale si nationale. care contureaza proiectul statului roman modern. inspirati de principiile iluministe si de ideile nationale moderne. 1. lumea crestina sud-est europeana intra intr-un proces de radicalizare politica.fost obiectivul principal al programului politic pana la 1821. al miscarilor de eliberare din Balcani si al cresterii dominatiei Rusiei in zona. Dupa moartea domnului fanariot Alexandru Sutu. inclusiv cu aceia de la varful ierarhiei politice. Programele revolutiilor din 1821 si 1848. pe fondul unei rascoale generale a crestinilor din Balcani. Eteria.

constituit dupa modelul Adunarii Nationale din timpul insurectiei sarbesti. a avut un caracter moderat. Tudor Vladimirescu a lansat Proclamatia catre tara. capeteniile eteriste. Miscarea condusa de Tudor Vladimirescu. concepute ca un act fundamental pe care trebuiau sa jure domnii . prin mijlocirea Comitetului de Obladuire. Desi a stabilit legaturi cu Eteria. desfasurata intre ianuarie . Grigore Ghica si Barbu Vacarescu) . care. controlata de boierii din Comitetul de Obladuire. la Pades (23 ianuarie 1821). taranii si mica boierime.organism politic provizoriu desemnat sa inlocuiasca domnitorul . contineau idei iluministe. conducatorul miscarii eteriste. Pentru a castiga adeziunea poporului. reflectat si de documentele programatice. Actele elaborate in perioada in care a condus tara ca reprezentant al "vremelnicei ocarmuiri" reflecta contradictiile politice si militare. prin care promitea tuturor celor care se inrolau in tabara sa calitatea de membru al Adunarii Norodului (constituita in tabara de la Tantareni). insa. Adunarea Norodului a impartit puterea politica cu vechea administratie.mai 1821.(Grigore Brancoveanu. intelegerea avea ca scop lupta impotriva dominatiei otomane. politic si militar imputernicit sa functioneze spre binele poporului. Tudor Vladimirescu nu a acceptat subordonarea miscarii sale fata de cea greceasca initiata de Alexandru Ipsilanti. Dupa sosirea in Principate a lui Alexandru Ipsilanti. La chemarea lui Tudor au raspuns pandurii. administratia locala a fost impartita intre Tudor si Eterie.sa "ridice norodul cu arme". amandoua inspirate de Adunarea Nationala a Revolutiei franceze. care alcatuiau nucleul militar al miscarii. Cererile norodului romanesc (16 februarie 1821). organ reprezentativ. Actiunea romaneasca s-a desfasurat in stransa legatura cu Eteria si in acest scop Tudor a incheiat un legamant cu Iordache si Farmache. si dupa tratativele cu Tudor.

desfiintarea vamilor interne -. 1. iar privilegiile boieresti desfiintate. Structura organizarii de stat (institutiile) nu s-a modificat pana la adoptarea Regulamentelor Organice (1831-1832). .Principatelor.3. Evolutie si revolutie. Ele contineau principii moderne . vizand modernizarea organizarii interne si.patria este poporul si nu tagma jefuitorilor") si necesitatea restructurarii statului contu­rata intr-un program coerent (Cererile norodului romanesc). Dincolo de proiectul antiotoman. La baza statului trebuia sa stea principiul suveranitatii poporului si se impunea anularea legilor date fara acordul acestuia. miscarea din 1821 a fost un raspuns dat de societatea romaneasca la problemele cu care se confrunta. In deceniile 3 si 4 ale secolului al XIX-lea. in masura in care institutia domniei devine nationala (paman­teana). libertatea comertului. Ea a surprins mentalitatile in schimbare (". in primul rand. reprezinta principalul document programatic al revolutiei. armata nationala. redactarea unor legi fundamentale. Miscarea din 1821 a dovedit clar ca modernizarea societatii romanesti nu mai putea fi amanata. Elitele romanesti si spiritul public in prima jumatate a secolului al XIX-lea Revenirea la domniile pamantene poate fi interpretata ca o schimbare de regim politic.numirea in functii dupa merit. boierimea reformatoare a redactat zeci de proiecte. Domnul trebuia sa fie ales de tara. revolutia de la 1821 a creat premisele modernizarii societatii romanesti si a alimentat miscarea nationala pentru in­dependenta. Desi infranta. dar prevedeau si mentinerea domnilor fanarioti. Ea a dezvaluit gradul in care societatea devenise constienta de propriile nevoi si a reprezentat principalul moment al afirmarii natiunii romane in spatiul extracarpatic.

In anii 1837-1838. avand astfel un caracter liberal si iluminist. Proiectul celor 77 de "ponturi" ("Constitutia carvunara") alcatuit in 1822 de comisul Ionica Tautu. numai cu sprijinul puterilor europene. Osabitul act de numire a suveranului romanilor continea referiri la atributiile domniei care trebuia sa fie ereditara. . drepturi si libertati cetatenesti (votul universal) si eliberarea clacasilor. inspirate de Declaratia drepturilor omului si ale cetateanului si de actele si memoriile anilor 1821-1822. Partida Nationala. Actul de unire si independenta solicita inlaturarea suzeranitatii otomane si a protectoratului tarist si unirea Principatelor intr-un regat al Daciei. iar in economie principiul liberei concurente si al neinterventiei statului. condusa de boierul Ion Campineanu. bazat pe principiile liberalismului politic si economic. fapt posibil. cele doua documente cuprindeau un adevarat proiect de constitutie. a independentei puterilor legiuitoare si judeca­toreasca fata de cea executiva. Noul stat trebuia sa fie o monarhie constitutionala sub garantia colectiva a Marilor Puteri. S-a adoptat ideea limitarii puterii suveranului de catre parlament. exprima revendicarile micii boierimi. consilier al domnului Ionita Sandu Sturdza si secretar al capuchehaiei Moldovei.Un astfel de proiect a fost alcatuit de carvunarii din Moldova (numiti astfel prin analogie cu "carbonarii italieni"). s-a evidentiat in cadrul Adunarii Obstesti a Tarii Romanesti cu prilejul discutarii articolului aditional la Regulamentul Organic. In final. dupa parerea domnului moldovean. toti romanii erau declarati egali in fata legilor. Cu aceasta ocazie. a cuvantului si a presei si de introducerea votului universal. Se preconiza unirea Principatelor sub domnia lui Mihail Sturdza. In cadrul regimului preconizat. urmand sa se bucure de libertatea personala. reprezentantii Partidei Nationale au redactat Actul de unire si independenta si Osabitul act de numire a suvera­nului romanilor. Sub influenta sa Adunarea respingea incalcarea autonomiei tarii.

Moment crucial in evolutia societatii romanesti spre un stat modern. Balcescu. Magazin istoric pentru Dacia si Dacia literara. I. emanciparea clacasilor. Aceasta organizatie masonica avea ca obiective unirea Moldovei si Tarii Romanesti. 1. fondata la Bucuresti de N. Revolutia de la 1848 Revolutiile de la 1848 din Tarile Romane se inscriu in valul de miscari revolutionare care a cuprins Europa in primavara anului respectiv. Arhiva istorica.social. viitori conducatori ai revolutiei de la 1848. Pentru romanii aflati sub suzeranitatea Portii si protectia Rusiei (Principatele romane) sau sub dominatia Habsburgilor (Transilvania. beneficiasera de posibilitati similare de a studia in marea lor majoritate in strainatate si se distingeau de inaintasii lor prin cunoasterea directa a Europei Occidentale. Deviza ei era: "Dreptate. A. Ideile ei liberale au fost raspandite prin publicatii ca Propasirea. inde­pendenta. revolutia din 1848-1849.5. de la Paris pana in centrul si rasaritul continentului. revo­lutia de la 1848 a fost in primul rand opera intelectualilor "pasoptisti". In Moldova si Tara Romaneasca.Miscarea nationala a renascut in 1843 prin societatea Fratia. Rosetti. Ghica. Ei erau un grup deosebit de omogen. a marcat afirmarea natiunii romane si exprimarea optiunii pentru "modelul occidental". O alta caracteristica a intelectualitatii romanesti de la 1848 este adeziunea totala la ideea moderna de natiune si atasamentul neconditionat fata de telurile nationale (independenta sau autonomie politica). . Christian Tell si C. apartineau in general mijlocului clasei boieresti. al carei model politic si cultural il doreau aplicat si Tarilor Romane. politic si in mentalul colectiv. egalitatea cetate­nilor in fata legii. a incununat un secol de mutatii produse in plan economico . Fratie".

reforma agrara (obiectiv economico-social).. Intre obiectivele inscrise retin atentia: independenta si unirea Principatelor ("unirea Moldovei si Valahiei intr-un stat neatarnat romanesc" din programul de la Brasov si unirea considerata "cheia boltii iara de care s-ar prabusi tot edificiul national" din programul de la Cernauti). . unirea si independenta romanilor. Semnificatia revolutiei de la 1848. Constienti de aceasta. . . pastrandu-si solicitarile in limite "legale" : respectarea autonomiei Principatelor in conformitate cu vechile tratate si unirea teritoriilor romanesti din Imperiul Habsburgic intr-un "ducat autonom". modernizarea institutiilor (obiectiv politic). drepturi si libertati politice (obiectiv politic). Unirea romanilor intr-un singur stat nu a fost formulata in . fruntasii revolutionari au manifestat prudenta fata de includerea acestui obiectiv in programele oficiale. a surprins constituirea si maturizarea lui treptata. . obiectivul emanciparii politice nationale era greu de realizat. probleme ce reuneau in jurul lor toate fortele sociale si politice romanesti. Obiectivele proiectului erau: . Nicolae Balcescu. cu recunoasterea drepturilor natiunii romane. autonomia si independenta (obiectiv national).Bucovina). independenta (Printipiile noastre pentru reformarea patriei). S-au formulat trei solutii in vederea ameliorarii statutului juridic extern al Principatelor: autonomia (Proclamatia de la Islaz). Programele de la Brasov si Cernauti au solicitat deschis probleme ca: inlaturarea Regulamentelor Organice si protectoratului rus. unirea romanilor intr-un singur stat (obiectiv national). constituirea unui Regat al Romaniei sub garantia europeana (propunere facuta de Ioan Maiorescu Parlamentului german de la Frankfurt pe Main). o noua organizare a puterilor in stat (obiectiv politic). unul dintre autorii proiectului politic revolutionar pasoptist. Proiectul politic pasoptist a fost opera intelec­tualilor liberali care i-au definit obiectivele si au condus revolutia.

I. Existenta in randul romanilor a unui puternic curent unionist si interferarea . Islaz.A. A fost inscrisa in programul revolutionarilor moldoveni de la Brasov (Printipiile noastre pentru reformarea patriei) si in programul de la Cernauti (Dorintele partidei nationale in Moldova) redactat de Mihail Kogalniceanu. in 1853. in relatiile dintre Rusia si Poarta survine o noua criza majora. Frantei (1854) si Sardiniei (1855) in conflict de partea Portii au afectat spatiul romanesc. Cuza. Pentru a nu irita imperiile vecine. Problema agrara a constituit principala problema sociala a revolutiei. In Tara Romaneasca s-a constituit o Comisie a proprietatii care avea in vedere reglemen­tarea raporturilor dintre proprietari si tarani. Islaz sau Blaj. Rusia a fost infranta si a acceptat negocierile de pace de la Paris. iar dupa retragerea acestora. Aceeasi idee este sustinuta si de gazeta Poporul suveran. ca urmare a propagandei desfasurate de revolutionarii romani aflati in exil dupa infrangerea revolutiei de la 1848. in gazeta Pruncul roman. Pe plan international. parte componenta a problemei proprietatii. Rosetti. Razboiul a prilejuit cunoasterea problemei romanesti in cercurile diplomatice europene. C. idealul national este exprimat pe Campia Libertatii de la Blaj in expresia "noi vrem sa ne unim cu tara". aceasta idee nu a fost inclusa in programele revolutionare adop­tate la Iasi. Bucuresti si Blaj din motive strategice. Programul politic pasoptist a fost pus in aplicare in timpul domniei lui Al. Izbucnirea razboiului Crimeii (1853-1856) intre Rusia si Turcia si implicarea Angliei (1854). Domnitorii s-au refugiat in Austria. publica in iunie 1848 articolul "Catre fratii nostri din Moldova". Solutiile propuse au fost diferite. de la o solutie moderata in programul de la Iasi (Petitiunea proclamatiune). de catre cele austriece si turcesti. Noua faza a problemei orientale a debutat cu ocuparea Principatelor de catre trupele rusesti. In Transilvania.programele de la Iasi. in care facea un apel la unire. Desi revolutionarii munteni nu au inscris ideea unitatii nationale in programe. pana la solutia radicala in programul emigratiei moldovene de la Brasov.

*mentinerea suzeranitatii otomane. cele sapte tari participante au avut atitudini diferite. spera sa-si refaca prestigiul european. german. Sardinia si Prusia considerau ca prin unirea Principatelor Romane isi vor "deschide drum" pentru constituirea propriilor state nationale . in functie de propriile interese. Deciziile adoptate prin Tratatul de pace de la Paris (18 martie 1856) prevedeau *inlocuirea protectoratului Rusiei asupra Principatelor cu garantia colectiva a marilor puteri. . Ismail). infranta in razboiul Crimeii. Congresul de pace de la Paris (februarie . * integrarea in granitele Moldovei a trei judete din sudul Basarabiei (Cahul.italian si. Austria si Turcia erau impotriva.intereselor Marilor Puteri in sud-estul Europei au facut ca problema unirii Principatelor sa devina o problema europeana. "juca" dupa "muzica" Frantei. Franta sprijinea unirea. La Paris.martie 1856). trimiterea in Principate a unei Comisii Europene cu misiunea de a propune "bazele viitoarei lor organizari". revizuirea legilor fundamentale (Regulamentele Organice). Ea a fost discutata in cadrul Conferintei de la Viena (martie 1855). contele Walewski. garantarea independentei administrative. respectiv. pentru ca astfel imparatul Napoleon al III-lea. Bolgrad. Rusia. deoarece nu doreau sa-si piarda influenta in teritoriile romanesti. precum si a Congresului de pace de la Paris (1856) care punea capat razboiului Crimeii (1853 -1856). s-a aratat favorabila unirii. prin ministrul sau de externe. apoi si-a schimbat atitudinea. Anglia.

intre care unirea Principatelor . unde urmau sa se ia deciziile finale. iar mica proprietate si taranii indirect. Rezolutiile acestor adunari urmau sa fie prezentate conferintei Marilor Puteri. Angliei si Turciei. In locul celor doi domni. deoarece urmareau sa impiedice expansiunea Imperiului Rus spre sud-estul Europei. Adunarile ad-hoc nu puteau lua hotarari. Pentru prima oara in Tarile Romane prevederile electorale se inte­meiau pe avere. care aveau misiunea de a face cunoscuta unei comisii internationale parerea romanilor asupra unirii si problemelor importante. organizata la Paris. comunicate ulterior romanilor sub forma unui decret promulgat de sultan. Rolul Adunarilor Ad-hoc (septembrie-decembrie1857). Hotararile marilor puteri din 1856 au fost importante pentru romani. pentru a supraveghea si a mentine stabilitatea in cele doua tari romanesti.Marile Puteri pregateau alegerea unor adunari consultative speciale . In aceste alegeri clerul. iar adunarile care se constituiau in te­meiul lor aveau un anume grad de reprezentativitate. Exista posibilitatea ca romanii insisi sa hotarasca asupra viitorului lor. Miscarea unionista s-a intensificat pe plan intern dupa ce revolutionarii exilati au putut sa revina in tara. dar inlocuirea protectoratului Rusiei crea conditii dintre cele mai favorabile infaptuirii acesteia. Ambele adunari au adoptat propuneri asemanatoare. Prevederile Tratatului de pace de la Paris nu aveau drept rezultat realizarea imediata a unirii. marea proprietate si orasenii votau direct. Poarta numea in mod provi­zoriu caimacami. loctiitori ai domnului. al caror mandat expirase in 1856. Poarta a numit caimacami care sa conduca Principatele. Trupele militare straine trebuiau sa fie retrase.numite Adunari ad-hoc . nu pe originea soci ala. prin delegati. Alegerile pentru Adunarile Ad-hoc au evidentiat disputa dintre partizanii unirii ("partida nationala") si fortele ostile care se bazau pe sprijinul Austriei.in fiecare Principat. ci doar faceau propuneri marilor puteri.

a fost valabila pana in anul 1864. oferea posibilitatea de a se face primul pas si cel mai important spre unirea Principatelor. Conventia de la Paris. Prin abolirea rangurilor si privilegiilor boieresti si consacrarea egali­tatii tuturor cetatenilor in fata legii. Prevederile ei . adunare legislativa si guvern consti­tutional reprezentative. neutralitatea si inviolabilitatea terito­riului noului stat. Conventia de la Paris mentinea suzeranitatea Portii otomane. Conventia de la Paris punea capat Vechiului Regim si crea premisele instaurarii regimului modern. sub garantia colectiva a Marilor Puteri. In 1858 s-a intrunit Conferinta Marilor Puteri la Paris. care oferea Principatelor o noua organizare interna. adunarile s-au dizolvat. Dupa exprimarea romanilor. iar marile puteri au luat act de ele prin Conventia de la Paris. Faptul ca nu se specifica in Conventie obligativitatea ca cei doi domni sa fie diferiti ca persoana. dupa dezbateri prelungite. sub garantia colectiva a celor sapte puteri semnatare ale Tratatului de la Paris. Principatele Unite Moldova si Valahia urmau sa aiba fiecare cate un domnitor. care a servit drept constitutie Principatelor pana in 1864. in cadrul careia comisia de ancheta prezenta raportul sau asupra dorintelor romanilor si. inlocuind Regulamentele Organice. respectarea autonomiei. Conventia de la Paris avea atributele unei Constitutii. se aproba la 7/19 august Conventia de la Paris. Prin actul adoptat la Conferinta de la Paris din 1858 s-au creat conditiile realizarii unitatii nationale prin insasi vointa romanilor. inlocuind Regulamentele Organice. ales pe viata de Adunarea electiva din fiecare principat. organizarea interna etc.intr-un stat sub numele de Romania si aducerea pe tronul tarii a unui principe strain. dintr-o familie domnitoare europeana care sa-si creasca mosteni­torii in religia tarii. S-au adus in discutie si alte probleme: rezolvarea chestiunii agrare.

datorita vederilor sale moderate in comparatie cu alti posibili candidati. Unirea s-a infaptuit insa prin alegerea.au constituit un pas hotarator pe drumul rea­lizarii unirii Principatelor. Conservatorii ii aveau drept candidati pe fostul domnitor Mihail Sturdza si pe fiul acestuia. la 24 ianuarie 1859. Dubla alegere ca domn a lui Alexandru Ioan Cuza. Adunarea Electiva era dominata de reprezentantii Partidei Nationale. In Moldova. a lui Alexandru Ioan Cuza. Alegerea lui Cuza semnifica triumful fortelor politice care militau pentru modernizarea societatii. exprimand sustinerea politica in primul rand a Frantei lui Napoleon al III-lea. fiind acceptat si de conservatori. Fortele progresiste au reusit sa desemneze un singur candidat. . pe colonelul Alexandru Ioan Cuza. El a fost ales domn al Moldovei la 5 ianuarie 1859. Grigore Sturdza. ca domn al Tarii Romanesti.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful