STATUL ROMAN MODERN: DE LA PROIECT POLITIC

LA REALIZAREA ROMANIEI MARI (1821 - 1918)

1. PROIECTE DE REALIZARE A STATULUI ROMAN MODERN

Secolul al XVIII-lea si prima jumatate a secolului al XIX-lea au marcat intrarea societatii romanesti intr-o noua faza a evolutiei sale istorice, identificata prin aparitia semnelor certe ale modernizarii si afirmarea constiintei necesitatii unitatii politice nationale. Elita politica constituita in "partida nationala", receptiva la modelul occidental, a identificat atunci modalitatile potrivite pentru emanciparea natiunii romane din teritoriile aflate sub dominatie habsburgica si tarista si a statelor romanesti din zona extracarpatica. Romanii, la fel ca germanii, italienii s.a. isi doreau propriul stat national. Implinirea acestei aspiratii s-a facut treptat, pe fondul mutatiilor petrecute in societatea romaneasca (dezvoltarea eco­nomica,

modernizarea institutionala, afirmarea noii elite politice animate de "spiritul vremii", dezvoltarea culturii) si in raport de contextul european. Au existat mai multe etape: miscarea reformatoare de pana la jumatatea secolului al XIX-lea, Revolutia de la 1848, formarea statului national roman (1859), castigarea independentei de stat (1877-1878), desavarsirea unirii (1918).

1.1. Proiecte de reformare a societatii in Moldova si Tara Romaneasca pana la 1821

Statul roman modern, inainte de a deveni o realitate institutionala, a fost imaginat ca proiect politic de generatii intregi de ganditori sau de practicieni ai politicii. Acest proiect a inceput sa se contureze in secolul al XVIII-lea, devenind din ce in ce mai

la raportul de forte dintre marile puteri ale timpului. Momentele de varf ale productiei si raspandirii acestora se inregis­treaza in anii 1769-1774 (internationalizarea problemei orientale. Intreaga constructie poli­tica pe care o propuneau autorii memoriilor si programelor politice era una de tip reformist. a avut o importanta conotatie nationala. Dimitrie Sturdza. a dreptului de asociere si de deplasare in afara granitelor. Proiectul politic al statului roman modern s-a raportat intotdeauna. cu varianta despotismului luminat sau domnia marginita (constitutionala). prin desfiintarea venali­tatii slujbelor. majoritatea covarsitoare a auto­rilor opteaza pentru un regim monarhic in varianta sa romaneasca. a tiparului.complex pe masura ce diferite aspecte ale sale treceau din planul ideilor in cel al realizarilor efective. liberalizarea comertului. pe de alta parte. In ceea ce priveste forma de guvernamant. libertatea cuvantului. pe de o parte. sprijinirea dezvoltarii mestesugurilor si a manufacturilor. sistem fiscal rational si eficient. Teoria domniei constitutionale se bucura de o larga popularitate in ambele Principate. Forma de . Reformele preconizate vizau. la realitatile autohtone. Formulat initial ca alternativa la regimul fanariot. apararea proprietatii. egalitatea tuturor cetatenilor in fata legii. in primul rand. instituirea unui sistem modern de retribuire a dregatorilor si introducerea responsabilitatii lor. dezvolta­rea invatamantului. prin asumarea de catre Rusia a rolului de protectoare a crestinilor din Imperiul Oto­man) si 1821-1831. a alcatuit un proiect intitulat "Plan sau o forma de obladuire republiceasca aris­todemocraticeasca". in care opera de reasezare a societatii trebuia infaptuita de carmuire. In 1802. de exemplu. respectiv domnia. reorganizarea administrativa si refacerea potentialului distrus al tarii. membru al elitei moldovene. Ca tipuri de regim monarhic. Contestarea domniilor fanariote s-a facut pe calea pamfletelor si a memo­riilor politice. se propun absolutismul.

Ienachita Vacarescu si Dimitrie Sturdza. Divanul Pravilnicesc. dreptul fetelor de a beneficia de aceeasi instructie ca si baietii. apartine boierimii mari si mijlocii ca principala pur­tatoare a constiintei istorice.guvernamant propusa era republica. multe dintre reformele propuse de boierime au fost initiate sau incercate de domnii fanarioti. printre altii de Mihai Cantacuzino. Programul politic nu s-a fixat intr-un act fundamental ci in totalitatea memoriilor si proiectelor de reforma redactate in timpul razboaielor austro-ruse-turce (1711-1812). interzicerea incasarii altor dari in afara de cele prevazute in bugetul statului etc. dar recastigarea puterii politice a . monarhie constitutionala). cu rol financiar. Cu exceptia caracterului national al domniei si a problemelor legate de raporturile politice cu Inalta Poarta. Divanul de Jos. recastigarea independentei prin inlaturarea regimului turcofanariot. Programele boieresti au prevazut reforma institutiilor si a formei de guvernamant (republica. format din marii boieri. alcatuit din deputati alesi prin vot indirect. Chiar domnii fanarioti au promovat numeroase masuri novatoare. organul suprem de guvernare. potrivit principiului separarii puterilor. Ideea dominanta a fost revendicarea unui nou statut juridic pe baza dreptului istoric (romanii "dintr-un inceput 343c29d au fost un norod slobod si nesupus"). cu rol legislativ si compus din boieri cunoscatori ai pravilelor. dar instabilitatea domniilor (determinata in principal de cauze externe) a facut ca acestea sa cada repede in desuetudine. garantarea libertatii individuale prin interzicerea arestarii fara o cercetare prealabila si judecata. in trei divanuri: Divanul cel Mare.). Meritul elaborarii unui proiect politic. Idei moderne erau promovate in politica economica si culturala precum si referitor la exercitarea drepturilor si libertatilor cetatenesti (programul prevedea libertatea economica. pe care trebuia sa o conduca boierimea grupata. care avea ca obiectiv apararea existentei politice a Tarilor Romane.

avea ca scop eliberarea grecilor. Gandirea politica a generat la inceputul secolului al XIX-lea un adevarat program de reforme si de emancipare nationala. care contureaza proiectul statului roman modern. inclusiv cu aceia de la varful ierarhiei politice. In contextul crizei Imperiului Otoman. In anul 1821. Revolutia lui Tudor Vladimirescu si revenirea la domniile pamantene In ultimul deceniu al epocii fanariote. lumea crestina sud-est europeana intra intr-un proces de radicalizare politica. al miscarilor de eliberare din Balcani si al cresterii dominatiei Rusiei in zona. Eteria. O societate secreta. Miscarea stabilise legaturi si cu boierii romani. program politic care prin revendicarile lui nationale a reusit sa solidarizeze intregul corp social al natiunii in timpul miscarii conduse de Tudor Vladimirescu. pe fondul unei rascoale generale a crestinilor din Balcani. Principatele au initiat o actiune politica avand ca scop promovarea programului lor national. au hotarat organizarea unei revolte care sa redea Principatelor vechile privilegii incalcate de otomani si fanarioti.fost obiectivul principal al programului politic pana la 1821. marii boieri pamanteni din Tara Romaneasca. 1. Tara Romaneasca s-a confruntat cu o situatie extrem de complexa. inspirati de principiile iluministe si de ideile nationale moderne. cu sprijinul Rusiei. fost comandant de panduri si sudit al Rusiei. Dupa moartea domnului fanariot Alexandru Sutu. a fost ales de Comitetul de Obladuire . determinata de amplificarea miscarii sociale si nationale.2. Programele revolutiilor din 1821 si 1848. Slugerul Tudor Vladimirescu. precum si ale societatilor politice secrete dintre cele doua revolutii au contribuit la clarificarea acestui proiect.

Desi a stabilit legaturi cu Eteria. care alcatuiau nucleul militar al miscarii. prin mijlocirea Comitetului de Obladuire. concepute ca un act fundamental pe care trebuiau sa jure domnii . controlata de boierii din Comitetul de Obladuire. Dupa sosirea in Principate a lui Alexandru Ipsilanti. Pentru a castiga adeziunea poporului. contineau idei iluministe. taranii si mica boierime. prin care promitea tuturor celor care se inrolau in tabara sa calitatea de membru al Adunarii Norodului (constituita in tabara de la Tantareni). Grigore Ghica si Barbu Vacarescu) . Miscarea condusa de Tudor Vladimirescu. La chemarea lui Tudor au raspuns pandurii.sa "ridice norodul cu arme". Adunarea Norodului a impartit puterea politica cu vechea administratie. a avut un caracter moderat. insa. constituit dupa modelul Adunarii Nationale din timpul insurectiei sarbesti. desfasurata intre ianuarie . Tudor Vladimirescu nu a acceptat subordonarea miscarii sale fata de cea greceasca initiata de Alexandru Ipsilanti. Tudor Vladimirescu a lansat Proclamatia catre tara. administratia locala a fost impartita intre Tudor si Eterie. reflectat si de documentele programatice.mai 1821. Cererile norodului romanesc (16 februarie 1821). conducatorul miscarii eteriste. intelegerea avea ca scop lupta impotriva dominatiei otomane. si dupa tratativele cu Tudor. care. Actele elaborate in perioada in care a condus tara ca reprezentant al "vremelnicei ocarmuiri" reflecta contradictiile politice si militare. capeteniile eteriste. amandoua inspirate de Adunarea Nationala a Revolutiei franceze. Actiunea romaneasca s-a desfasurat in stransa legatura cu Eteria si in acest scop Tudor a incheiat un legamant cu Iordache si Farmache.organism politic provizoriu desemnat sa inlocuiasca domnitorul . la Pades (23 ianuarie 1821). politic si militar imputernicit sa functioneze spre binele poporului.(Grigore Brancoveanu. organ reprezentativ.

Miscarea din 1821 a dovedit clar ca modernizarea societatii romanesti nu mai putea fi amanata. in masura in care institutia domniei devine nationala (paman­teana). Domnul trebuia sa fie ales de tara. In deceniile 3 si 4 ale secolului al XIX-lea. in primul rand. redactarea unor legi fundamentale. . Evolutie si revolutie. reprezinta principalul document programatic al revolutiei. Ele contineau principii moderne . dar prevedeau si mentinerea domnilor fanarioti. armata nationala. Elitele romanesti si spiritul public in prima jumatate a secolului al XIX-lea Revenirea la domniile pamantene poate fi interpretata ca o schimbare de regim politic.patria este poporul si nu tagma jefuitorilor") si necesitatea restructurarii statului contu­rata intr-un program coerent (Cererile norodului romanesc). libertatea comertului. Desi infranta. revolutia de la 1821 a creat premisele modernizarii societatii romanesti si a alimentat miscarea nationala pentru in­dependenta. La baza statului trebuia sa stea principiul suveranitatii poporului si se impunea anularea legilor date fara acordul acestuia. miscarea din 1821 a fost un raspuns dat de societatea romaneasca la problemele cu care se confrunta. iar privilegiile boieresti desfiintate.Principatelor. Ea a surprins mentalitatile in schimbare (". Dincolo de proiectul antiotoman.numirea in functii dupa merit. vizand modernizarea organizarii interne si. 1. Structura organizarii de stat (institutiile) nu s-a modificat pana la adoptarea Regulamentelor Organice (1831-1832). desfiintarea vamilor interne -. Ea a dezvaluit gradul in care societatea devenise constienta de propriile nevoi si a reprezentat principalul moment al afirmarii natiunii romane in spatiul extracarpatic.3. boierimea reformatoare a redactat zeci de proiecte.

a cuvantului si a presei si de introducerea votului universal.Un astfel de proiect a fost alcatuit de carvunarii din Moldova (numiti astfel prin analogie cu "carbonarii italieni"). . avand astfel un caracter liberal si iluminist. exprima revendicarile micii boierimi. In cadrul regimului preconizat. Cu aceasta ocazie. iar in economie principiul liberei concurente si al neinterventiei statului. In anii 1837-1838. toti romanii erau declarati egali in fata legilor. Se preconiza unirea Principatelor sub domnia lui Mihail Sturdza. s-a evidentiat in cadrul Adunarii Obstesti a Tarii Romanesti cu prilejul discutarii articolului aditional la Regulamentul Organic. Sub influenta sa Adunarea respingea incalcarea autonomiei tarii. Partida Nationala. Actul de unire si independenta solicita inlaturarea suzeranitatii otomane si a protectoratului tarist si unirea Principatelor intr-un regat al Daciei. dupa parerea domnului moldovean. numai cu sprijinul puterilor europene. condusa de boierul Ion Campineanu. In final. S-a adoptat ideea limitarii puterii suveranului de catre parlament. a independentei puterilor legiuitoare si judeca­toreasca fata de cea executiva. inspirate de Declaratia drepturilor omului si ale cetateanului si de actele si memoriile anilor 1821-1822. reprezentantii Partidei Nationale au redactat Actul de unire si independenta si Osabitul act de numire a suvera­nului romanilor. cele doua documente cuprindeau un adevarat proiect de constitutie. bazat pe principiile liberalismului politic si economic. Osabitul act de numire a suveranului romanilor continea referiri la atributiile domniei care trebuia sa fie ereditara. urmand sa se bucure de libertatea personala. Noul stat trebuia sa fie o monarhie constitutionala sub garantia colectiva a Marilor Puteri. drepturi si libertati cetatenesti (votul universal) si eliberarea clacasilor. Proiectul celor 77 de "ponturi" ("Constitutia carvunara") alcatuit in 1822 de comisul Ionica Tautu. fapt posibil. consilier al domnului Ionita Sandu Sturdza si secretar al capuchehaiei Moldovei.

Christian Tell si C. Ei erau un grup deosebit de omogen. egalitatea cetate­nilor in fata legii. A. In Moldova si Tara Romaneasca. Aceasta organizatie masonica avea ca obiective unirea Moldovei si Tarii Romanesti. Ghica. emanciparea clacasilor. a incununat un secol de mutatii produse in plan economico . Pentru romanii aflati sub suzeranitatea Portii si protectia Rusiei (Principatele romane) sau sub dominatia Habsburgilor (Transilvania. de la Paris pana in centrul si rasaritul continentului.5. Revolutia de la 1848 Revolutiile de la 1848 din Tarile Romane se inscriu in valul de miscari revolutionare care a cuprins Europa in primavara anului respectiv.social. viitori conducatori ai revolutiei de la 1848. revolutia din 1848-1849. Balcescu. 1. Arhiva istorica. I. Fratie". apartineau in general mijlocului clasei boieresti. revo­lutia de la 1848 a fost in primul rand opera intelectualilor "pasoptisti". inde­pendenta. politic si in mentalul colectiv. beneficiasera de posibilitati similare de a studia in marea lor majoritate in strainatate si se distingeau de inaintasii lor prin cunoasterea directa a Europei Occidentale. O alta caracteristica a intelectualitatii romanesti de la 1848 este adeziunea totala la ideea moderna de natiune si atasamentul neconditionat fata de telurile nationale (independenta sau autonomie politica).Miscarea nationala a renascut in 1843 prin societatea Fratia. . Deviza ei era: "Dreptate. al carei model politic si cultural il doreau aplicat si Tarilor Romane. Moment crucial in evolutia societatii romanesti spre un stat modern. a marcat afirmarea natiunii romane si exprimarea optiunii pentru "modelul occidental". Ideile ei liberale au fost raspandite prin publicatii ca Propasirea. Rosetti. fondata la Bucuresti de N. Magazin istoric pentru Dacia si Dacia literara.

unul dintre autorii proiectului politic revolutionar pasoptist. unirea romanilor intr-un singur stat (obiectiv national). . . modernizarea institutiilor (obiectiv politic). reforma agrara (obiectiv economico-social). Intre obiectivele inscrise retin atentia: independenta si unirea Principatelor ("unirea Moldovei si Valahiei intr-un stat neatarnat romanesc" din programul de la Brasov si unirea considerata "cheia boltii iara de care s-ar prabusi tot edificiul national" din programul de la Cernauti). Nicolae Balcescu. constituirea unui Regat al Romaniei sub garantia europeana (propunere facuta de Ioan Maiorescu Parlamentului german de la Frankfurt pe Main). a surprins constituirea si maturizarea lui treptata. independenta (Printipiile noastre pentru reformarea patriei). drepturi si libertati politice (obiectiv politic).Bucovina). Semnificatia revolutiei de la 1848. Obiectivele proiectului erau: . Proiectul politic pasoptist a fost opera intelec­tualilor liberali care i-au definit obiectivele si au condus revolutia. probleme ce reuneau in jurul lor toate fortele sociale si politice romanesti. . fruntasii revolutionari au manifestat prudenta fata de includerea acestui obiectiv in programele oficiale. S-au formulat trei solutii in vederea ameliorarii statutului juridic extern al Principatelor: autonomia (Proclamatia de la Islaz). obiectivul emanciparii politice nationale era greu de realizat. unirea si independenta romanilor. . Programele de la Brasov si Cernauti au solicitat deschis probleme ca: inlaturarea Regulamentelor Organice si protectoratului rus. Unirea romanilor intr-un singur stat nu a fost formulata in . pastrandu-si solicitarile in limite "legale" : respectarea autonomiei Principatelor in conformitate cu vechile tratate si unirea teritoriilor romanesti din Imperiul Habsburgic intr-un "ducat autonom". cu recunoasterea drepturilor natiunii romane. autonomia si independenta (obiectiv national). o noua organizare a puterilor in stat (obiectiv politic). Constienti de aceasta..

parte componenta a problemei proprietatii. in care facea un apel la unire. Pentru a nu irita imperiile vecine. Islaz sau Blaj. Frantei (1854) si Sardiniei (1855) in conflict de partea Portii au afectat spatiul romanesc. in relatiile dintre Rusia si Poarta survine o noua criza majora. ca urmare a propagandei desfasurate de revolutionarii romani aflati in exil dupa infrangerea revolutiei de la 1848. In Tara Romaneasca s-a constituit o Comisie a proprietatii care avea in vedere reglemen­tarea raporturilor dintre proprietari si tarani. Izbucnirea razboiului Crimeii (1853-1856) intre Rusia si Turcia si implicarea Angliei (1854). aceasta idee nu a fost inclusa in programele revolutionare adop­tate la Iasi. pana la solutia radicala in programul emigratiei moldovene de la Brasov. Noua faza a problemei orientale a debutat cu ocuparea Principatelor de catre trupele rusesti. publica in iunie 1848 articolul "Catre fratii nostri din Moldova". Existenta in randul romanilor a unui puternic curent unionist si interferarea . Desi revolutionarii munteni nu au inscris ideea unitatii nationale in programe.programele de la Iasi. Rusia a fost infranta si a acceptat negocierile de pace de la Paris. Domnitorii s-au refugiat in Austria. de catre cele austriece si turcesti. Rosetti. In Transilvania. C. in gazeta Pruncul roman. Cuza.I. Bucuresti si Blaj din motive strategice.A. in 1853. Solutiile propuse au fost diferite. Programul politic pasoptist a fost pus in aplicare in timpul domniei lui Al. Aceeasi idee este sustinuta si de gazeta Poporul suveran. iar dupa retragerea acestora. Pe plan international. A fost inscrisa in programul revolutionarilor moldoveni de la Brasov (Printipiile noastre pentru reformarea patriei) si in programul de la Cernauti (Dorintele partidei nationale in Moldova) redactat de Mihail Kogalniceanu. Problema agrara a constituit principala problema sociala a revolutiei. de la o solutie moderata in programul de la Iasi (Petitiunea proclamatiune). idealul national este exprimat pe Campia Libertatii de la Blaj in expresia "noi vrem sa ne unim cu tara". Razboiul a prilejuit cunoasterea problemei romanesti in cercurile diplomatice europene. Islaz.

garantarea independentei administrative. s-a aratat favorabila unirii.intereselor Marilor Puteri in sud-estul Europei au facut ca problema unirii Principatelor sa devina o problema europeana. spera sa-si refaca prestigiul european. german. Rusia. * integrarea in granitele Moldovei a trei judete din sudul Basarabiei (Cahul. precum si a Congresului de pace de la Paris (1856) care punea capat razboiului Crimeii (1853 -1856). Anglia.italian si. Ea a fost discutata in cadrul Conferintei de la Viena (martie 1855). Austria si Turcia erau impotriva. in functie de propriile interese. trimiterea in Principate a unei Comisii Europene cu misiunea de a propune "bazele viitoarei lor organizari". contele Walewski. pentru ca astfel imparatul Napoleon al III-lea. Ismail). "juca" dupa "muzica" Frantei. *mentinerea suzeranitatii otomane. prin ministrul sau de externe. Deciziile adoptate prin Tratatul de pace de la Paris (18 martie 1856) prevedeau *inlocuirea protectoratului Rusiei asupra Principatelor cu garantia colectiva a marilor puteri. apoi si-a schimbat atitudinea. Congresul de pace de la Paris (februarie .martie 1856). Bolgrad. La Paris. infranta in razboiul Crimeii. revizuirea legilor fundamentale (Regulamentele Organice). respectiv. Sardinia si Prusia considerau ca prin unirea Principatelor Romane isi vor "deschide drum" pentru constituirea propriilor state nationale . cele sapte tari participante au avut atitudini diferite. . Franta sprijinea unirea. deoarece nu doreau sa-si piarda influenta in teritoriile romanesti.

Pentru prima oara in Tarile Romane prevederile electorale se inte­meiau pe avere. Rezolutiile acestor adunari urmau sa fie prezentate conferintei Marilor Puteri. In locul celor doi domni. nu pe originea soci ala. pentru a supraveghea si a mentine stabilitatea in cele doua tari romanesti. In aceste alegeri clerul. unde urmau sa se ia deciziile finale. Miscarea unionista s-a intensificat pe plan intern dupa ce revolutionarii exilati au putut sa revina in tara. Rolul Adunarilor Ad-hoc (septembrie-decembrie1857). comunicate ulterior romanilor sub forma unui decret promulgat de sultan. iar mica proprietate si taranii indirect. Ambele adunari au adoptat propuneri asemanatoare. al caror mandat expirase in 1856. Angliei si Turciei. Poarta a numit caimacami care sa conduca Principatele.numite Adunari ad-hoc . loctiitori ai domnului.Marile Puteri pregateau alegerea unor adunari consultative speciale . Alegerile pentru Adunarile Ad-hoc au evidentiat disputa dintre partizanii unirii ("partida nationala") si fortele ostile care se bazau pe sprijinul Austriei. dar inlocuirea protectoratului Rusiei crea conditii dintre cele mai favorabile infaptuirii acesteia. deoarece urmareau sa impiedice expansiunea Imperiului Rus spre sud-estul Europei. Adunarile ad-hoc nu puteau lua hotarari. ci doar faceau propuneri marilor puteri. marea proprietate si orasenii votau direct. Hotararile marilor puteri din 1856 au fost importante pentru romani. Trupele militare straine trebuiau sa fie retrase. organizata la Paris. Exista posibilitatea ca romanii insisi sa hotarasca asupra viitorului lor. iar adunarile care se constituiau in te­meiul lor aveau un anume grad de reprezentativitate. Prevederile Tratatului de pace de la Paris nu aveau drept rezultat realizarea imediata a unirii. care aveau misiunea de a face cunoscuta unei comisii internationale parerea romanilor asupra unirii si problemelor importante. Poarta numea in mod provi­zoriu caimacami. prin delegati.in fiecare Principat. intre care unirea Principatelor .

iar marile puteri au luat act de ele prin Conventia de la Paris. Conventia de la Paris mentinea suzeranitatea Portii otomane. Prin actul adoptat la Conferinta de la Paris din 1858 s-au creat conditiile realizarii unitatii nationale prin insasi vointa romanilor. inlocuind Regulamentele Organice. adunarile s-au dizolvat. in cadrul careia comisia de ancheta prezenta raportul sau asupra dorintelor romanilor si. oferea posibilitatea de a se face primul pas si cel mai important spre unirea Principatelor. organizarea interna etc. Dupa exprimarea romanilor. inlocuind Regulamentele Organice. a fost valabila pana in anul 1864. Conventia de la Paris. dintr-o familie domnitoare europeana care sa-si creasca mosteni­torii in religia tarii. care a servit drept constitutie Principatelor pana in 1864. Principatele Unite Moldova si Valahia urmau sa aiba fiecare cate un domnitor. Faptul ca nu se specifica in Conventie obligativitatea ca cei doi domni sa fie diferiti ca persoana. care oferea Principatelor o noua organizare interna. Conventia de la Paris punea capat Vechiului Regim si crea premisele instaurarii regimului modern. neutralitatea si inviolabilitatea terito­riului noului stat. Prevederile ei . In 1858 s-a intrunit Conferinta Marilor Puteri la Paris. sub garantia colectiva a Marilor Puteri. ales pe viata de Adunarea electiva din fiecare principat. S-au adus in discutie si alte probleme: rezolvarea chestiunii agrare. sub garantia colectiva a celor sapte puteri semnatare ale Tratatului de la Paris. dupa dezbateri prelungite. se aproba la 7/19 august Conventia de la Paris. adunare legislativa si guvern consti­tutional reprezentative. Conventia de la Paris avea atributele unei Constitutii. respectarea autonomiei.intr-un stat sub numele de Romania si aducerea pe tronul tarii a unui principe strain. Prin abolirea rangurilor si privilegiilor boieresti si consacrarea egali­tatii tuturor cetatenilor in fata legii.

Fortele progresiste au reusit sa desemneze un singur candidat. la 24 ianuarie 1859. a lui Alexandru Ioan Cuza. Dubla alegere ca domn a lui Alexandru Ioan Cuza. El a fost ales domn al Moldovei la 5 ianuarie 1859. ca domn al Tarii Romanesti. Adunarea Electiva era dominata de reprezentantii Partidei Nationale. Unirea s-a infaptuit insa prin alegerea. pe colonelul Alexandru Ioan Cuza. . Conservatorii ii aveau drept candidati pe fostul domnitor Mihail Sturdza si pe fiul acestuia. fiind acceptat si de conservatori. exprimand sustinerea politica in primul rand a Frantei lui Napoleon al III-lea. Grigore Sturdza. datorita vederilor sale moderate in comparatie cu alti posibili candidati. In Moldova.au constituit un pas hotarator pe drumul rea­lizarii unirii Principatelor. Alegerea lui Cuza semnifica triumful fortelor politice care militau pentru modernizarea societatii.