STATUL ROMAN MODERN: DE LA PROIECT POLITIC

LA REALIZAREA ROMANIEI MARI (1821 - 1918)

1. PROIECTE DE REALIZARE A STATULUI ROMAN MODERN

Secolul al XVIII-lea si prima jumatate a secolului al XIX-lea au marcat intrarea societatii romanesti intr-o noua faza a evolutiei sale istorice, identificata prin aparitia semnelor certe ale modernizarii si afirmarea constiintei necesitatii unitatii politice nationale. Elita politica constituita in "partida nationala", receptiva la modelul occidental, a identificat atunci modalitatile potrivite pentru emanciparea natiunii romane din teritoriile aflate sub dominatie habsburgica si tarista si a statelor romanesti din zona extracarpatica. Romanii, la fel ca germanii, italienii s.a. isi doreau propriul stat national. Implinirea acestei aspiratii s-a facut treptat, pe fondul mutatiilor petrecute in societatea romaneasca (dezvoltarea eco­nomica,

modernizarea institutionala, afirmarea noii elite politice animate de "spiritul vremii", dezvoltarea culturii) si in raport de contextul european. Au existat mai multe etape: miscarea reformatoare de pana la jumatatea secolului al XIX-lea, Revolutia de la 1848, formarea statului national roman (1859), castigarea independentei de stat (1877-1878), desavarsirea unirii (1918).

1.1. Proiecte de reformare a societatii in Moldova si Tara Romaneasca pana la 1821

Statul roman modern, inainte de a deveni o realitate institutionala, a fost imaginat ca proiect politic de generatii intregi de ganditori sau de practicieni ai politicii. Acest proiect a inceput sa se contureze in secolul al XVIII-lea, devenind din ce in ce mai

instituirea unui sistem modern de retribuire a dregatorilor si introducerea responsabilitatii lor. Contestarea domniilor fanariote s-a facut pe calea pamfletelor si a memo­riilor politice. Forma de . a avut o importanta conotatie nationala. prin desfiintarea venali­tatii slujbelor. de exemplu. in care opera de reasezare a societatii trebuia infaptuita de carmuire. a tiparului. prin asumarea de catre Rusia a rolului de protectoare a crestinilor din Imperiul Oto­man) si 1821-1831. in primul rand. a dreptului de asociere si de deplasare in afara granitelor. Intreaga constructie poli­tica pe care o propuneau autorii memoriilor si programelor politice era una de tip reformist. reorganizarea administrativa si refacerea potentialului distrus al tarii. apararea proprietatii. liberalizarea comertului. la raportul de forte dintre marile puteri ale timpului. sprijinirea dezvoltarii mestesugurilor si a manufacturilor. pe de alta parte. Ca tipuri de regim monarhic. sistem fiscal rational si eficient. Teoria domniei constitutionale se bucura de o larga popularitate in ambele Principate. dezvolta­rea invatamantului. la realitatile autohtone. se propun absolutismul. Proiectul politic al statului roman modern s-a raportat intotdeauna.complex pe masura ce diferite aspecte ale sale treceau din planul ideilor in cel al realizarilor efective. Reformele preconizate vizau. Dimitrie Sturdza. In ceea ce priveste forma de guvernamant. respectiv domnia. Momentele de varf ale productiei si raspandirii acestora se inregis­treaza in anii 1769-1774 (internationalizarea problemei orientale. membru al elitei moldovene. pe de o parte. Formulat initial ca alternativa la regimul fanariot. libertatea cuvantului. a alcatuit un proiect intitulat "Plan sau o forma de obladuire republiceasca aris­todemocraticeasca". In 1802. majoritatea covarsitoare a auto­rilor opteaza pentru un regim monarhic in varianta sa romaneasca. egalitatea tuturor cetatenilor in fata legii. cu varianta despotismului luminat sau domnia marginita (constitutionala).

Idei moderne erau promovate in politica economica si culturala precum si referitor la exercitarea drepturilor si libertatilor cetatenesti (programul prevedea libertatea economica. dar recastigarea puterii politice a . Programele boieresti au prevazut reforma institutiilor si a formei de guvernamant (republica. recastigarea independentei prin inlaturarea regimului turcofanariot. organul suprem de guvernare. apartine boierimii mari si mijlocii ca principala pur­tatoare a constiintei istorice. care avea ca obiectiv apararea existentei politice a Tarilor Romane. Chiar domnii fanarioti au promovat numeroase masuri novatoare. garantarea libertatii individuale prin interzicerea arestarii fara o cercetare prealabila si judecata. dreptul fetelor de a beneficia de aceeasi instructie ca si baietii. cu rol legislativ si compus din boieri cunoscatori ai pravilelor. monarhie constitutionala). cu rol financiar. Meritul elaborarii unui proiect politic. pe care trebuia sa o conduca boierimea grupata. alcatuit din deputati alesi prin vot indirect. in trei divanuri: Divanul cel Mare. interzicerea incasarii altor dari in afara de cele prevazute in bugetul statului etc. potrivit principiului separarii puterilor. Ienachita Vacarescu si Dimitrie Sturdza. Divanul Pravilnicesc. Ideea dominanta a fost revendicarea unui nou statut juridic pe baza dreptului istoric (romanii "dintr-un inceput 343c29d au fost un norod slobod si nesupus"). Cu exceptia caracterului national al domniei si a problemelor legate de raporturile politice cu Inalta Poarta. multe dintre reformele propuse de boierime au fost initiate sau incercate de domnii fanarioti. Programul politic nu s-a fixat intr-un act fundamental ci in totalitatea memoriilor si proiectelor de reforma redactate in timpul razboaielor austro-ruse-turce (1711-1812).guvernamant propusa era republica. printre altii de Mihai Cantacuzino.). Divanul de Jos. format din marii boieri. dar instabilitatea domniilor (determinata in principal de cauze externe) a facut ca acestea sa cada repede in desuetudine.

In anul 1821. Dupa moartea domnului fanariot Alexandru Sutu. inspirati de principiile iluministe si de ideile nationale moderne. program politic care prin revendicarile lui nationale a reusit sa solidarizeze intregul corp social al natiunii in timpul miscarii conduse de Tudor Vladimirescu. care contureaza proiectul statului roman modern. Miscarea stabilise legaturi si cu boierii romani. cu sprijinul Rusiei. pe fondul unei rascoale generale a crestinilor din Balcani. O societate secreta. Slugerul Tudor Vladimirescu. Eteria. Revolutia lui Tudor Vladimirescu si revenirea la domniile pamantene In ultimul deceniu al epocii fanariote.2. al miscarilor de eliberare din Balcani si al cresterii dominatiei Rusiei in zona. marii boieri pamanteni din Tara Romaneasca. Principatele au initiat o actiune politica avand ca scop promovarea programului lor national. fost comandant de panduri si sudit al Rusiei. a fost ales de Comitetul de Obladuire . 1. lumea crestina sud-est europeana intra intr-un proces de radicalizare politica. au hotarat organizarea unei revolte care sa redea Principatelor vechile privilegii incalcate de otomani si fanarioti. Tara Romaneasca s-a confruntat cu o situatie extrem de complexa. determinata de amplificarea miscarii sociale si nationale.fost obiectivul principal al programului politic pana la 1821. Gandirea politica a generat la inceputul secolului al XIX-lea un adevarat program de reforme si de emancipare nationala. precum si ale societatilor politice secrete dintre cele doua revolutii au contribuit la clarificarea acestui proiect. inclusiv cu aceia de la varful ierarhiei politice. In contextul crizei Imperiului Otoman. avea ca scop eliberarea grecilor. Programele revolutiilor din 1821 si 1848.

intelegerea avea ca scop lupta impotriva dominatiei otomane. contineau idei iluministe.(Grigore Brancoveanu. insa. si dupa tratativele cu Tudor. politic si militar imputernicit sa functioneze spre binele poporului.organism politic provizoriu desemnat sa inlocuiasca domnitorul . Grigore Ghica si Barbu Vacarescu) . reflectat si de documentele programatice. desfasurata intre ianuarie . administratia locala a fost impartita intre Tudor si Eterie. capeteniile eteriste. Tudor Vladimirescu a lansat Proclamatia catre tara.mai 1821. taranii si mica boierime. constituit dupa modelul Adunarii Nationale din timpul insurectiei sarbesti. Dupa sosirea in Principate a lui Alexandru Ipsilanti.sa "ridice norodul cu arme". conducatorul miscarii eteriste. Tudor Vladimirescu nu a acceptat subordonarea miscarii sale fata de cea greceasca initiata de Alexandru Ipsilanti. prin mijlocirea Comitetului de Obladuire. care. controlata de boierii din Comitetul de Obladuire. Miscarea condusa de Tudor Vladimirescu. Actele elaborate in perioada in care a condus tara ca reprezentant al "vremelnicei ocarmuiri" reflecta contradictiile politice si militare. amandoua inspirate de Adunarea Nationala a Revolutiei franceze. prin care promitea tuturor celor care se inrolau in tabara sa calitatea de membru al Adunarii Norodului (constituita in tabara de la Tantareni). La chemarea lui Tudor au raspuns pandurii. care alcatuiau nucleul militar al miscarii. Cererile norodului romanesc (16 februarie 1821). Actiunea romaneasca s-a desfasurat in stransa legatura cu Eteria si in acest scop Tudor a incheiat un legamant cu Iordache si Farmache. organ reprezentativ. Desi a stabilit legaturi cu Eteria. Adunarea Norodului a impartit puterea politica cu vechea administratie. concepute ca un act fundamental pe care trebuiau sa jure domnii . Pentru a castiga adeziunea poporului. la Pades (23 ianuarie 1821). a avut un caracter moderat.

Ele contineau principii moderne . desfiintarea vamilor interne -. Structura organizarii de stat (institutiile) nu s-a modificat pana la adoptarea Regulamentelor Organice (1831-1832). dar prevedeau si mentinerea domnilor fanarioti. Domnul trebuia sa fie ales de tara. In deceniile 3 si 4 ale secolului al XIX-lea. in primul rand. libertatea comertului. Elitele romanesti si spiritul public in prima jumatate a secolului al XIX-lea Revenirea la domniile pamantene poate fi interpretata ca o schimbare de regim politic. Desi infranta.3. . in masura in care institutia domniei devine nationala (paman­teana). armata nationala. 1. reprezinta principalul document programatic al revolutiei. Ea a dezvaluit gradul in care societatea devenise constienta de propriile nevoi si a reprezentat principalul moment al afirmarii natiunii romane in spatiul extracarpatic.Principatelor. Ea a surprins mentalitatile in schimbare (". revolutia de la 1821 a creat premisele modernizarii societatii romanesti si a alimentat miscarea nationala pentru in­dependenta. La baza statului trebuia sa stea principiul suveranitatii poporului si se impunea anularea legilor date fara acordul acestuia.patria este poporul si nu tagma jefuitorilor") si necesitatea restructurarii statului contu­rata intr-un program coerent (Cererile norodului romanesc). boierimea reformatoare a redactat zeci de proiecte. Dincolo de proiectul antiotoman. Miscarea din 1821 a dovedit clar ca modernizarea societatii romanesti nu mai putea fi amanata. redactarea unor legi fundamentale. miscarea din 1821 a fost un raspuns dat de societatea romaneasca la problemele cu care se confrunta. iar privilegiile boieresti desfiintate. vizand modernizarea organizarii interne si. Evolutie si revolutie.numirea in functii dupa merit.

a independentei puterilor legiuitoare si judeca­toreasca fata de cea executiva. avand astfel un caracter liberal si iluminist. cele doua documente cuprindeau un adevarat proiect de constitutie. In anii 1837-1838. a cuvantului si a presei si de introducerea votului universal. Actul de unire si independenta solicita inlaturarea suzeranitatii otomane si a protectoratului tarist si unirea Principatelor intr-un regat al Daciei.Un astfel de proiect a fost alcatuit de carvunarii din Moldova (numiti astfel prin analogie cu "carbonarii italieni"). fapt posibil. Noul stat trebuia sa fie o monarhie constitutionala sub garantia colectiva a Marilor Puteri. drepturi si libertati cetatenesti (votul universal) si eliberarea clacasilor. Proiectul celor 77 de "ponturi" ("Constitutia carvunara") alcatuit in 1822 de comisul Ionica Tautu. In cadrul regimului preconizat. S-a adoptat ideea limitarii puterii suveranului de catre parlament. dupa parerea domnului moldovean. bazat pe principiile liberalismului politic si economic. Sub influenta sa Adunarea respingea incalcarea autonomiei tarii. In final. consilier al domnului Ionita Sandu Sturdza si secretar al capuchehaiei Moldovei. s-a evidentiat in cadrul Adunarii Obstesti a Tarii Romanesti cu prilejul discutarii articolului aditional la Regulamentul Organic. . condusa de boierul Ion Campineanu. inspirate de Declaratia drepturilor omului si ale cetateanului si de actele si memoriile anilor 1821-1822. Se preconiza unirea Principatelor sub domnia lui Mihail Sturdza. Partida Nationala. toti romanii erau declarati egali in fata legilor. Osabitul act de numire a suveranului romanilor continea referiri la atributiile domniei care trebuia sa fie ereditara. exprima revendicarile micii boierimi. urmand sa se bucure de libertatea personala. reprezentantii Partidei Nationale au redactat Actul de unire si independenta si Osabitul act de numire a suvera­nului romanilor. iar in economie principiul liberei concurente si al neinterventiei statului. numai cu sprijinul puterilor europene. Cu aceasta ocazie.

fondata la Bucuresti de N. Deviza ei era: "Dreptate. Christian Tell si C. beneficiasera de posibilitati similare de a studia in marea lor majoritate in strainatate si se distingeau de inaintasii lor prin cunoasterea directa a Europei Occidentale. politic si in mentalul colectiv. inde­pendenta. Revolutia de la 1848 Revolutiile de la 1848 din Tarile Romane se inscriu in valul de miscari revolutionare care a cuprins Europa in primavara anului respectiv. Arhiva istorica. a incununat un secol de mutatii produse in plan economico . Balcescu. Pentru romanii aflati sub suzeranitatea Portii si protectia Rusiei (Principatele romane) sau sub dominatia Habsburgilor (Transilvania.Miscarea nationala a renascut in 1843 prin societatea Fratia. I. In Moldova si Tara Romaneasca. Ei erau un grup deosebit de omogen. Ideile ei liberale au fost raspandite prin publicatii ca Propasirea. . revolutia din 1848-1849. Moment crucial in evolutia societatii romanesti spre un stat modern.5. al carei model politic si cultural il doreau aplicat si Tarilor Romane. revo­lutia de la 1848 a fost in primul rand opera intelectualilor "pasoptisti". viitori conducatori ai revolutiei de la 1848. Fratie". O alta caracteristica a intelectualitatii romanesti de la 1848 este adeziunea totala la ideea moderna de natiune si atasamentul neconditionat fata de telurile nationale (independenta sau autonomie politica). Ghica. 1. egalitatea cetate­nilor in fata legii. de la Paris pana in centrul si rasaritul continentului. Aceasta organizatie masonica avea ca obiective unirea Moldovei si Tarii Romanesti. apartineau in general mijlocului clasei boieresti.social. Rosetti. Magazin istoric pentru Dacia si Dacia literara. emanciparea clacasilor. A. a marcat afirmarea natiunii romane si exprimarea optiunii pentru "modelul occidental".

drepturi si libertati politice (obiectiv politic). unul dintre autorii proiectului politic revolutionar pasoptist. modernizarea institutiilor (obiectiv politic). obiectivul emanciparii politice nationale era greu de realizat. a surprins constituirea si maturizarea lui treptata. probleme ce reuneau in jurul lor toate fortele sociale si politice romanesti. . autonomia si independenta (obiectiv national). Intre obiectivele inscrise retin atentia: independenta si unirea Principatelor ("unirea Moldovei si Valahiei intr-un stat neatarnat romanesc" din programul de la Brasov si unirea considerata "cheia boltii iara de care s-ar prabusi tot edificiul national" din programul de la Cernauti). pastrandu-si solicitarile in limite "legale" : respectarea autonomiei Principatelor in conformitate cu vechile tratate si unirea teritoriilor romanesti din Imperiul Habsburgic intr-un "ducat autonom". Obiectivele proiectului erau: . cu recunoasterea drepturilor natiunii romane. Constienti de aceasta. unirea romanilor intr-un singur stat (obiectiv national). . . S-au formulat trei solutii in vederea ameliorarii statutului juridic extern al Principatelor: autonomia (Proclamatia de la Islaz). constituirea unui Regat al Romaniei sub garantia europeana (propunere facuta de Ioan Maiorescu Parlamentului german de la Frankfurt pe Main). o noua organizare a puterilor in stat (obiectiv politic).. Unirea romanilor intr-un singur stat nu a fost formulata in . Nicolae Balcescu. Programele de la Brasov si Cernauti au solicitat deschis probleme ca: inlaturarea Regulamentelor Organice si protectoratului rus.Bucovina). independenta (Printipiile noastre pentru reformarea patriei). Semnificatia revolutiei de la 1848. unirea si independenta romanilor. . reforma agrara (obiectiv economico-social). fruntasii revolutionari au manifestat prudenta fata de includerea acestui obiectiv in programele oficiale. Proiectul politic pasoptist a fost opera intelec­tualilor liberali care i-au definit obiectivele si au condus revolutia.

Izbucnirea razboiului Crimeii (1853-1856) intre Rusia si Turcia si implicarea Angliei (1854). C. In Transilvania. aceasta idee nu a fost inclusa in programele revolutionare adop­tate la Iasi. In Tara Romaneasca s-a constituit o Comisie a proprietatii care avea in vedere reglemen­tarea raporturilor dintre proprietari si tarani. de la o solutie moderata in programul de la Iasi (Petitiunea proclamatiune). Bucuresti si Blaj din motive strategice. in gazeta Pruncul roman. Islaz. parte componenta a problemei proprietatii. idealul national este exprimat pe Campia Libertatii de la Blaj in expresia "noi vrem sa ne unim cu tara". Islaz sau Blaj. pana la solutia radicala in programul emigratiei moldovene de la Brasov. Aceeasi idee este sustinuta si de gazeta Poporul suveran. publica in iunie 1848 articolul "Catre fratii nostri din Moldova". in 1853.A. A fost inscrisa in programul revolutionarilor moldoveni de la Brasov (Printipiile noastre pentru reformarea patriei) si in programul de la Cernauti (Dorintele partidei nationale in Moldova) redactat de Mihail Kogalniceanu. Rosetti. in care facea un apel la unire. Solutiile propuse au fost diferite. Existenta in randul romanilor a unui puternic curent unionist si interferarea . in relatiile dintre Rusia si Poarta survine o noua criza majora. Pentru a nu irita imperiile vecine. Problema agrara a constituit principala problema sociala a revolutiei. de catre cele austriece si turcesti.I. Programul politic pasoptist a fost pus in aplicare in timpul domniei lui Al. Pe plan international.programele de la Iasi. Rusia a fost infranta si a acceptat negocierile de pace de la Paris. ca urmare a propagandei desfasurate de revolutionarii romani aflati in exil dupa infrangerea revolutiei de la 1848. Cuza. Razboiul a prilejuit cunoasterea problemei romanesti in cercurile diplomatice europene. iar dupa retragerea acestora. Noua faza a problemei orientale a debutat cu ocuparea Principatelor de catre trupele rusesti. Desi revolutionarii munteni nu au inscris ideea unitatii nationale in programe. Frantei (1854) si Sardiniei (1855) in conflict de partea Portii au afectat spatiul romanesc. Domnitorii s-au refugiat in Austria.

* integrarea in granitele Moldovei a trei judete din sudul Basarabiei (Cahul. deoarece nu doreau sa-si piarda influenta in teritoriile romanesti. Anglia. in functie de propriile interese. s-a aratat favorabila unirii. Austria si Turcia erau impotriva. spera sa-si refaca prestigiul european. Rusia. Bolgrad. contele Walewski. german. prin ministrul sau de externe. garantarea independentei administrative. "juca" dupa "muzica" Frantei. pentru ca astfel imparatul Napoleon al III-lea. . apoi si-a schimbat atitudinea. precum si a Congresului de pace de la Paris (1856) care punea capat razboiului Crimeii (1853 -1856).martie 1856). Ea a fost discutata in cadrul Conferintei de la Viena (martie 1855). La Paris. Sardinia si Prusia considerau ca prin unirea Principatelor Romane isi vor "deschide drum" pentru constituirea propriilor state nationale . Ismail).italian si. infranta in razboiul Crimeii. Deciziile adoptate prin Tratatul de pace de la Paris (18 martie 1856) prevedeau *inlocuirea protectoratului Rusiei asupra Principatelor cu garantia colectiva a marilor puteri. respectiv. trimiterea in Principate a unei Comisii Europene cu misiunea de a propune "bazele viitoarei lor organizari". Congresul de pace de la Paris (februarie . Franta sprijinea unirea.intereselor Marilor Puteri in sud-estul Europei au facut ca problema unirii Principatelor sa devina o problema europeana. cele sapte tari participante au avut atitudini diferite. *mentinerea suzeranitatii otomane. revizuirea legilor fundamentale (Regulamentele Organice).

comunicate ulterior romanilor sub forma unui decret promulgat de sultan. In locul celor doi domni. Angliei si Turciei. loctiitori ai domnului. Ambele adunari au adoptat propuneri asemanatoare. Miscarea unionista s-a intensificat pe plan intern dupa ce revolutionarii exilati au putut sa revina in tara. prin delegati. Alegerile pentru Adunarile Ad-hoc au evidentiat disputa dintre partizanii unirii ("partida nationala") si fortele ostile care se bazau pe sprijinul Austriei. Poarta numea in mod provi­zoriu caimacami. intre care unirea Principatelor . Rezolutiile acestor adunari urmau sa fie prezentate conferintei Marilor Puteri. care aveau misiunea de a face cunoscuta unei comisii internationale parerea romanilor asupra unirii si problemelor importante. Rolul Adunarilor Ad-hoc (septembrie-decembrie1857). iar mica proprietate si taranii indirect. nu pe originea soci ala. Exista posibilitatea ca romanii insisi sa hotarasca asupra viitorului lor. Adunarile ad-hoc nu puteau lua hotarari. al caror mandat expirase in 1856. marea proprietate si orasenii votau direct. unde urmau sa se ia deciziile finale. pentru a supraveghea si a mentine stabilitatea in cele doua tari romanesti.numite Adunari ad-hoc .Marile Puteri pregateau alegerea unor adunari consultative speciale . iar adunarile care se constituiau in te­meiul lor aveau un anume grad de reprezentativitate. ci doar faceau propuneri marilor puteri. Poarta a numit caimacami care sa conduca Principatele. Prevederile Tratatului de pace de la Paris nu aveau drept rezultat realizarea imediata a unirii. deoarece urmareau sa impiedice expansiunea Imperiului Rus spre sud-estul Europei.in fiecare Principat. dar inlocuirea protectoratului Rusiei crea conditii dintre cele mai favorabile infaptuirii acesteia. In aceste alegeri clerul. Hotararile marilor puteri din 1856 au fost importante pentru romani. Trupele militare straine trebuiau sa fie retrase. Pentru prima oara in Tarile Romane prevederile electorale se inte­meiau pe avere. organizata la Paris.

in cadrul careia comisia de ancheta prezenta raportul sau asupra dorintelor romanilor si. In 1858 s-a intrunit Conferinta Marilor Puteri la Paris.intr-un stat sub numele de Romania si aducerea pe tronul tarii a unui principe strain. neutralitatea si inviolabilitatea terito­riului noului stat. se aproba la 7/19 august Conventia de la Paris. inlocuind Regulamentele Organice. S-au adus in discutie si alte probleme: rezolvarea chestiunii agrare. care a servit drept constitutie Principatelor pana in 1864. respectarea autonomiei. Conventia de la Paris avea atributele unei Constitutii. oferea posibilitatea de a se face primul pas si cel mai important spre unirea Principatelor. Conventia de la Paris punea capat Vechiului Regim si crea premisele instaurarii regimului modern. Dupa exprimarea romanilor. dupa dezbateri prelungite. adunarile s-au dizolvat. Conventia de la Paris mentinea suzeranitatea Portii otomane. sub garantia colectiva a celor sapte puteri semnatare ale Tratatului de la Paris. Prevederile ei . sub garantia colectiva a Marilor Puteri. care oferea Principatelor o noua organizare interna. Principatele Unite Moldova si Valahia urmau sa aiba fiecare cate un domnitor. iar marile puteri au luat act de ele prin Conventia de la Paris. organizarea interna etc. Prin abolirea rangurilor si privilegiilor boieresti si consacrarea egali­tatii tuturor cetatenilor in fata legii. inlocuind Regulamentele Organice. Faptul ca nu se specifica in Conventie obligativitatea ca cei doi domni sa fie diferiti ca persoana. adunare legislativa si guvern consti­tutional reprezentative. a fost valabila pana in anul 1864. ales pe viata de Adunarea electiva din fiecare principat. Prin actul adoptat la Conferinta de la Paris din 1858 s-au creat conditiile realizarii unitatii nationale prin insasi vointa romanilor. Conventia de la Paris. dintr-o familie domnitoare europeana care sa-si creasca mosteni­torii in religia tarii.

fiind acceptat si de conservatori. Fortele progresiste au reusit sa desemneze un singur candidat. Adunarea Electiva era dominata de reprezentantii Partidei Nationale. . In Moldova. Grigore Sturdza. exprimand sustinerea politica in primul rand a Frantei lui Napoleon al III-lea. a lui Alexandru Ioan Cuza. datorita vederilor sale moderate in comparatie cu alti posibili candidati. Alegerea lui Cuza semnifica triumful fortelor politice care militau pentru modernizarea societatii.au constituit un pas hotarator pe drumul rea­lizarii unirii Principatelor. Dubla alegere ca domn a lui Alexandru Ioan Cuza. la 24 ianuarie 1859. Unirea s-a infaptuit insa prin alegerea. Conservatorii ii aveau drept candidati pe fostul domnitor Mihail Sturdza si pe fiul acestuia. pe colonelul Alexandru Ioan Cuza. El a fost ales domn al Moldovei la 5 ianuarie 1859. ca domn al Tarii Romanesti.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful