STATUL ROMAN MODERN: DE LA PROIECT POLITIC

LA REALIZAREA ROMANIEI MARI (1821 - 1918)

1. PROIECTE DE REALIZARE A STATULUI ROMAN MODERN

Secolul al XVIII-lea si prima jumatate a secolului al XIX-lea au marcat intrarea societatii romanesti intr-o noua faza a evolutiei sale istorice, identificata prin aparitia semnelor certe ale modernizarii si afirmarea constiintei necesitatii unitatii politice nationale. Elita politica constituita in "partida nationala", receptiva la modelul occidental, a identificat atunci modalitatile potrivite pentru emanciparea natiunii romane din teritoriile aflate sub dominatie habsburgica si tarista si a statelor romanesti din zona extracarpatica. Romanii, la fel ca germanii, italienii s.a. isi doreau propriul stat national. Implinirea acestei aspiratii s-a facut treptat, pe fondul mutatiilor petrecute in societatea romaneasca (dezvoltarea eco­nomica,

modernizarea institutionala, afirmarea noii elite politice animate de "spiritul vremii", dezvoltarea culturii) si in raport de contextul european. Au existat mai multe etape: miscarea reformatoare de pana la jumatatea secolului al XIX-lea, Revolutia de la 1848, formarea statului national roman (1859), castigarea independentei de stat (1877-1878), desavarsirea unirii (1918).

1.1. Proiecte de reformare a societatii in Moldova si Tara Romaneasca pana la 1821

Statul roman modern, inainte de a deveni o realitate institutionala, a fost imaginat ca proiect politic de generatii intregi de ganditori sau de practicieni ai politicii. Acest proiect a inceput sa se contureze in secolul al XVIII-lea, devenind din ce in ce mai

in care opera de reasezare a societatii trebuia infaptuita de carmuire. a dreptului de asociere si de deplasare in afara granitelor. la realitatile autohtone. reorganizarea administrativa si refacerea potentialului distrus al tarii. In 1802. a alcatuit un proiect intitulat "Plan sau o forma de obladuire republiceasca aris­todemocraticeasca". Forma de . Reformele preconizate vizau. Proiectul politic al statului roman modern s-a raportat intotdeauna. apararea proprietatii. sprijinirea dezvoltarii mestesugurilor si a manufacturilor. a avut o importanta conotatie nationala. dezvolta­rea invatamantului. Ca tipuri de regim monarhic. Momentele de varf ale productiei si raspandirii acestora se inregis­treaza in anii 1769-1774 (internationalizarea problemei orientale. respectiv domnia. sistem fiscal rational si eficient. prin asumarea de catre Rusia a rolului de protectoare a crestinilor din Imperiul Oto­man) si 1821-1831. se propun absolutismul. Contestarea domniilor fanariote s-a facut pe calea pamfletelor si a memo­riilor politice. Intreaga constructie poli­tica pe care o propuneau autorii memoriilor si programelor politice era una de tip reformist. in primul rand. Dimitrie Sturdza. Formulat initial ca alternativa la regimul fanariot. a tiparului. membru al elitei moldovene. la raportul de forte dintre marile puteri ale timpului. egalitatea tuturor cetatenilor in fata legii. pe de alta parte. In ceea ce priveste forma de guvernamant. Teoria domniei constitutionale se bucura de o larga popularitate in ambele Principate. prin desfiintarea venali­tatii slujbelor. libertatea cuvantului. majoritatea covarsitoare a auto­rilor opteaza pentru un regim monarhic in varianta sa romaneasca.complex pe masura ce diferite aspecte ale sale treceau din planul ideilor in cel al realizarilor efective. pe de o parte. cu varianta despotismului luminat sau domnia marginita (constitutionala). instituirea unui sistem modern de retribuire a dregatorilor si introducerea responsabilitatii lor. de exemplu. liberalizarea comertului.

dar instabilitatea domniilor (determinata in principal de cauze externe) a facut ca acestea sa cada repede in desuetudine. in trei divanuri: Divanul cel Mare. alcatuit din deputati alesi prin vot indirect.). cu rol financiar. dar recastigarea puterii politice a . Ienachita Vacarescu si Dimitrie Sturdza. Divanul de Jos. Ideea dominanta a fost revendicarea unui nou statut juridic pe baza dreptului istoric (romanii "dintr-un inceput 343c29d au fost un norod slobod si nesupus"). format din marii boieri. Cu exceptia caracterului national al domniei si a problemelor legate de raporturile politice cu Inalta Poarta. Meritul elaborarii unui proiect politic. recastigarea independentei prin inlaturarea regimului turcofanariot. dreptul fetelor de a beneficia de aceeasi instructie ca si baietii. printre altii de Mihai Cantacuzino. Chiar domnii fanarioti au promovat numeroase masuri novatoare. potrivit principiului separarii puterilor. organul suprem de guvernare. pe care trebuia sa o conduca boierimea grupata. Programul politic nu s-a fixat intr-un act fundamental ci in totalitatea memoriilor si proiectelor de reforma redactate in timpul razboaielor austro-ruse-turce (1711-1812). interzicerea incasarii altor dari in afara de cele prevazute in bugetul statului etc. monarhie constitutionala). care avea ca obiectiv apararea existentei politice a Tarilor Romane. Idei moderne erau promovate in politica economica si culturala precum si referitor la exercitarea drepturilor si libertatilor cetatenesti (programul prevedea libertatea economica. Programele boieresti au prevazut reforma institutiilor si a formei de guvernamant (republica. cu rol legislativ si compus din boieri cunoscatori ai pravilelor.guvernamant propusa era republica. garantarea libertatii individuale prin interzicerea arestarii fara o cercetare prealabila si judecata. multe dintre reformele propuse de boierime au fost initiate sau incercate de domnii fanarioti. apartine boierimii mari si mijlocii ca principala pur­tatoare a constiintei istorice. Divanul Pravilnicesc.

al miscarilor de eliberare din Balcani si al cresterii dominatiei Rusiei in zona. Eteria. Dupa moartea domnului fanariot Alexandru Sutu. Tara Romaneasca s-a confruntat cu o situatie extrem de complexa. In anul 1821. inclusiv cu aceia de la varful ierarhiei politice. 1. avea ca scop eliberarea grecilor. program politic care prin revendicarile lui nationale a reusit sa solidarizeze intregul corp social al natiunii in timpul miscarii conduse de Tudor Vladimirescu. O societate secreta. precum si ale societatilor politice secrete dintre cele doua revolutii au contribuit la clarificarea acestui proiect.fost obiectivul principal al programului politic pana la 1821.2. pe fondul unei rascoale generale a crestinilor din Balcani. In contextul crizei Imperiului Otoman. Revolutia lui Tudor Vladimirescu si revenirea la domniile pamantene In ultimul deceniu al epocii fanariote. Slugerul Tudor Vladimirescu. cu sprijinul Rusiei. fost comandant de panduri si sudit al Rusiei. inspirati de principiile iluministe si de ideile nationale moderne. Miscarea stabilise legaturi si cu boierii romani. Programele revolutiilor din 1821 si 1848. lumea crestina sud-est europeana intra intr-un proces de radicalizare politica. determinata de amplificarea miscarii sociale si nationale. marii boieri pamanteni din Tara Romaneasca. a fost ales de Comitetul de Obladuire . care contureaza proiectul statului roman modern. Principatele au initiat o actiune politica avand ca scop promovarea programului lor national. au hotarat organizarea unei revolte care sa redea Principatelor vechile privilegii incalcate de otomani si fanarioti. Gandirea politica a generat la inceputul secolului al XIX-lea un adevarat program de reforme si de emancipare nationala.

care. taranii si mica boierime.(Grigore Brancoveanu. desfasurata intre ianuarie . Tudor Vladimirescu nu a acceptat subordonarea miscarii sale fata de cea greceasca initiata de Alexandru Ipsilanti.mai 1821. conducatorul miscarii eteriste. prin mijlocirea Comitetului de Obladuire. care alcatuiau nucleul militar al miscarii. insa. controlata de boierii din Comitetul de Obladuire. organ reprezentativ.organism politic provizoriu desemnat sa inlocuiasca domnitorul . amandoua inspirate de Adunarea Nationala a Revolutiei franceze. Adunarea Norodului a impartit puterea politica cu vechea administratie. constituit dupa modelul Adunarii Nationale din timpul insurectiei sarbesti. intelegerea avea ca scop lupta impotriva dominatiei otomane. Tudor Vladimirescu a lansat Proclamatia catre tara. Dupa sosirea in Principate a lui Alexandru Ipsilanti. Pentru a castiga adeziunea poporului. la Pades (23 ianuarie 1821). a avut un caracter moderat. prin care promitea tuturor celor care se inrolau in tabara sa calitatea de membru al Adunarii Norodului (constituita in tabara de la Tantareni). administratia locala a fost impartita intre Tudor si Eterie. Grigore Ghica si Barbu Vacarescu) . capeteniile eteriste. si dupa tratativele cu Tudor. reflectat si de documentele programatice. Cererile norodului romanesc (16 februarie 1821). politic si militar imputernicit sa functioneze spre binele poporului. La chemarea lui Tudor au raspuns pandurii. Actele elaborate in perioada in care a condus tara ca reprezentant al "vremelnicei ocarmuiri" reflecta contradictiile politice si militare. Actiunea romaneasca s-a desfasurat in stransa legatura cu Eteria si in acest scop Tudor a incheiat un legamant cu Iordache si Farmache. concepute ca un act fundamental pe care trebuiau sa jure domnii . Desi a stabilit legaturi cu Eteria. Miscarea condusa de Tudor Vladimirescu. contineau idei iluministe.sa "ridice norodul cu arme".

.3. redactarea unor legi fundamentale. miscarea din 1821 a fost un raspuns dat de societatea romaneasca la problemele cu care se confrunta. Ele contineau principii moderne . desfiintarea vamilor interne -. dar prevedeau si mentinerea domnilor fanarioti.Principatelor. Ea a surprins mentalitatile in schimbare (". In deceniile 3 si 4 ale secolului al XIX-lea. iar privilegiile boieresti desfiintate. Ea a dezvaluit gradul in care societatea devenise constienta de propriile nevoi si a reprezentat principalul moment al afirmarii natiunii romane in spatiul extracarpatic. Domnul trebuia sa fie ales de tara. Structura organizarii de stat (institutiile) nu s-a modificat pana la adoptarea Regulamentelor Organice (1831-1832). in primul rand. revolutia de la 1821 a creat premisele modernizarii societatii romanesti si a alimentat miscarea nationala pentru in­dependenta. Desi infranta. libertatea comertului. reprezinta principalul document programatic al revolutiei. Elitele romanesti si spiritul public in prima jumatate a secolului al XIX-lea Revenirea la domniile pamantene poate fi interpretata ca o schimbare de regim politic. La baza statului trebuia sa stea principiul suveranitatii poporului si se impunea anularea legilor date fara acordul acestuia. vizand modernizarea organizarii interne si.patria este poporul si nu tagma jefuitorilor") si necesitatea restructurarii statului contu­rata intr-un program coerent (Cererile norodului romanesc).numirea in functii dupa merit. 1. Miscarea din 1821 a dovedit clar ca modernizarea societatii romanesti nu mai putea fi amanata. Dincolo de proiectul antiotoman. armata nationala. boierimea reformatoare a redactat zeci de proiecte. Evolutie si revolutie. in masura in care institutia domniei devine nationala (paman­teana).

. toti romanii erau declarati egali in fata legilor. In anii 1837-1838. consilier al domnului Ionita Sandu Sturdza si secretar al capuchehaiei Moldovei. fapt posibil. Proiectul celor 77 de "ponturi" ("Constitutia carvunara") alcatuit in 1822 de comisul Ionica Tautu. dupa parerea domnului moldovean. a independentei puterilor legiuitoare si judeca­toreasca fata de cea executiva. a cuvantului si a presei si de introducerea votului universal. inspirate de Declaratia drepturilor omului si ale cetateanului si de actele si memoriile anilor 1821-1822. reprezentantii Partidei Nationale au redactat Actul de unire si independenta si Osabitul act de numire a suvera­nului romanilor. s-a evidentiat in cadrul Adunarii Obstesti a Tarii Romanesti cu prilejul discutarii articolului aditional la Regulamentul Organic.Un astfel de proiect a fost alcatuit de carvunarii din Moldova (numiti astfel prin analogie cu "carbonarii italieni"). In cadrul regimului preconizat. S-a adoptat ideea limitarii puterii suveranului de catre parlament. exprima revendicarile micii boierimi. condusa de boierul Ion Campineanu. Osabitul act de numire a suveranului romanilor continea referiri la atributiile domniei care trebuia sa fie ereditara. cele doua documente cuprindeau un adevarat proiect de constitutie. Noul stat trebuia sa fie o monarhie constitutionala sub garantia colectiva a Marilor Puteri. drepturi si libertati cetatenesti (votul universal) si eliberarea clacasilor. In final. Sub influenta sa Adunarea respingea incalcarea autonomiei tarii. iar in economie principiul liberei concurente si al neinterventiei statului. Actul de unire si independenta solicita inlaturarea suzeranitatii otomane si a protectoratului tarist si unirea Principatelor intr-un regat al Daciei. Cu aceasta ocazie. numai cu sprijinul puterilor europene. urmand sa se bucure de libertatea personala. Partida Nationala. bazat pe principiile liberalismului politic si economic. avand astfel un caracter liberal si iluminist. Se preconiza unirea Principatelor sub domnia lui Mihail Sturdza.

a marcat afirmarea natiunii romane si exprimarea optiunii pentru "modelul occidental". O alta caracteristica a intelectualitatii romanesti de la 1848 este adeziunea totala la ideea moderna de natiune si atasamentul neconditionat fata de telurile nationale (independenta sau autonomie politica). revolutia din 1848-1849. Revolutia de la 1848 Revolutiile de la 1848 din Tarile Romane se inscriu in valul de miscari revolutionare care a cuprins Europa in primavara anului respectiv. viitori conducatori ai revolutiei de la 1848. Aceasta organizatie masonica avea ca obiective unirea Moldovei si Tarii Romanesti. Magazin istoric pentru Dacia si Dacia literara. Rosetti. Deviza ei era: "Dreptate. In Moldova si Tara Romaneasca. Moment crucial in evolutia societatii romanesti spre un stat modern. de la Paris pana in centrul si rasaritul continentului. fondata la Bucuresti de N. egalitatea cetate­nilor in fata legii. Balcescu. Ideile ei liberale au fost raspandite prin publicatii ca Propasirea. 1. beneficiasera de posibilitati similare de a studia in marea lor majoritate in strainatate si se distingeau de inaintasii lor prin cunoasterea directa a Europei Occidentale. apartineau in general mijlocului clasei boieresti. I. emanciparea clacasilor. . A. Pentru romanii aflati sub suzeranitatea Portii si protectia Rusiei (Principatele romane) sau sub dominatia Habsburgilor (Transilvania. Fratie".social. revo­lutia de la 1848 a fost in primul rand opera intelectualilor "pasoptisti". Christian Tell si C. Ghica. al carei model politic si cultural il doreau aplicat si Tarilor Romane. politic si in mentalul colectiv.5. Ei erau un grup deosebit de omogen. Arhiva istorica. a incununat un secol de mutatii produse in plan economico . inde­pendenta.Miscarea nationala a renascut in 1843 prin societatea Fratia.

cu recunoasterea drepturilor natiunii romane. Obiectivele proiectului erau: . independenta (Printipiile noastre pentru reformarea patriei). unirea si independenta romanilor. reforma agrara (obiectiv economico-social). probleme ce reuneau in jurul lor toate fortele sociale si politice romanesti. drepturi si libertati politice (obiectiv politic). . o noua organizare a puterilor in stat (obiectiv politic). S-au formulat trei solutii in vederea ameliorarii statutului juridic extern al Principatelor: autonomia (Proclamatia de la Islaz). unirea romanilor intr-un singur stat (obiectiv national). Nicolae Balcescu. a surprins constituirea si maturizarea lui treptata. . obiectivul emanciparii politice nationale era greu de realizat.. Constienti de aceasta. Intre obiectivele inscrise retin atentia: independenta si unirea Principatelor ("unirea Moldovei si Valahiei intr-un stat neatarnat romanesc" din programul de la Brasov si unirea considerata "cheia boltii iara de care s-ar prabusi tot edificiul national" din programul de la Cernauti). Semnificatia revolutiei de la 1848. unul dintre autorii proiectului politic revolutionar pasoptist. . fruntasii revolutionari au manifestat prudenta fata de includerea acestui obiectiv in programele oficiale. Programele de la Brasov si Cernauti au solicitat deschis probleme ca: inlaturarea Regulamentelor Organice si protectoratului rus. autonomia si independenta (obiectiv national). Unirea romanilor intr-un singur stat nu a fost formulata in . modernizarea institutiilor (obiectiv politic). Proiectul politic pasoptist a fost opera intelec­tualilor liberali care i-au definit obiectivele si au condus revolutia. .Bucovina). constituirea unui Regat al Romaniei sub garantia europeana (propunere facuta de Ioan Maiorescu Parlamentului german de la Frankfurt pe Main). pastrandu-si solicitarile in limite "legale" : respectarea autonomiei Principatelor in conformitate cu vechile tratate si unirea teritoriilor romanesti din Imperiul Habsburgic intr-un "ducat autonom".

idealul national este exprimat pe Campia Libertatii de la Blaj in expresia "noi vrem sa ne unim cu tara". Programul politic pasoptist a fost pus in aplicare in timpul domniei lui Al. Domnitorii s-au refugiat in Austria. de la o solutie moderata in programul de la Iasi (Petitiunea proclamatiune). de catre cele austriece si turcesti. Razboiul a prilejuit cunoasterea problemei romanesti in cercurile diplomatice europene. Rosetti. parte componenta a problemei proprietatii. Pe plan international. iar dupa retragerea acestora.I. in relatiile dintre Rusia si Poarta survine o noua criza majora. Cuza. In Tara Romaneasca s-a constituit o Comisie a proprietatii care avea in vedere reglemen­tarea raporturilor dintre proprietari si tarani. in gazeta Pruncul roman. aceasta idee nu a fost inclusa in programele revolutionare adop­tate la Iasi. Islaz sau Blaj.A. C. pana la solutia radicala in programul emigratiei moldovene de la Brasov. Islaz. Pentru a nu irita imperiile vecine. Desi revolutionarii munteni nu au inscris ideea unitatii nationale in programe. Noua faza a problemei orientale a debutat cu ocuparea Principatelor de catre trupele rusesti. publica in iunie 1848 articolul "Catre fratii nostri din Moldova". Rusia a fost infranta si a acceptat negocierile de pace de la Paris. ca urmare a propagandei desfasurate de revolutionarii romani aflati in exil dupa infrangerea revolutiei de la 1848. Bucuresti si Blaj din motive strategice. Problema agrara a constituit principala problema sociala a revolutiei. Existenta in randul romanilor a unui puternic curent unionist si interferarea . in care facea un apel la unire. In Transilvania. Izbucnirea razboiului Crimeii (1853-1856) intre Rusia si Turcia si implicarea Angliei (1854).programele de la Iasi. Aceeasi idee este sustinuta si de gazeta Poporul suveran. Solutiile propuse au fost diferite. Frantei (1854) si Sardiniei (1855) in conflict de partea Portii au afectat spatiul romanesc. in 1853. A fost inscrisa in programul revolutionarilor moldoveni de la Brasov (Printipiile noastre pentru reformarea patriei) si in programul de la Cernauti (Dorintele partidei nationale in Moldova) redactat de Mihail Kogalniceanu.

*mentinerea suzeranitatii otomane. Anglia. revizuirea legilor fundamentale (Regulamentele Organice). contele Walewski. prin ministrul sau de externe. "juca" dupa "muzica" Frantei.martie 1856).intereselor Marilor Puteri in sud-estul Europei au facut ca problema unirii Principatelor sa devina o problema europeana. Franta sprijinea unirea. german. spera sa-si refaca prestigiul european. Sardinia si Prusia considerau ca prin unirea Principatelor Romane isi vor "deschide drum" pentru constituirea propriilor state nationale . deoarece nu doreau sa-si piarda influenta in teritoriile romanesti. respectiv. Rusia. trimiterea in Principate a unei Comisii Europene cu misiunea de a propune "bazele viitoarei lor organizari". precum si a Congresului de pace de la Paris (1856) care punea capat razboiului Crimeii (1853 -1856). La Paris. s-a aratat favorabila unirii. Deciziile adoptate prin Tratatul de pace de la Paris (18 martie 1856) prevedeau *inlocuirea protectoratului Rusiei asupra Principatelor cu garantia colectiva a marilor puteri. * integrarea in granitele Moldovei a trei judete din sudul Basarabiei (Cahul. Bolgrad. Ea a fost discutata in cadrul Conferintei de la Viena (martie 1855). . pentru ca astfel imparatul Napoleon al III-lea. garantarea independentei administrative. Ismail). cele sapte tari participante au avut atitudini diferite.italian si. infranta in razboiul Crimeii. in functie de propriile interese. Austria si Turcia erau impotriva. apoi si-a schimbat atitudinea. Congresul de pace de la Paris (februarie .

In aceste alegeri clerul. Rolul Adunarilor Ad-hoc (septembrie-decembrie1857). nu pe originea soci ala. loctiitori ai domnului. Alegerile pentru Adunarile Ad-hoc au evidentiat disputa dintre partizanii unirii ("partida nationala") si fortele ostile care se bazau pe sprijinul Austriei. dar inlocuirea protectoratului Rusiei crea conditii dintre cele mai favorabile infaptuirii acesteia. care aveau misiunea de a face cunoscuta unei comisii internationale parerea romanilor asupra unirii si problemelor importante. iar mica proprietate si taranii indirect. In locul celor doi domni. Miscarea unionista s-a intensificat pe plan intern dupa ce revolutionarii exilati au putut sa revina in tara. Ambele adunari au adoptat propuneri asemanatoare. Exista posibilitatea ca romanii insisi sa hotarasca asupra viitorului lor. Poarta a numit caimacami care sa conduca Principatele. pentru a supraveghea si a mentine stabilitatea in cele doua tari romanesti. Poarta numea in mod provi­zoriu caimacami. unde urmau sa se ia deciziile finale. al caror mandat expirase in 1856. Hotararile marilor puteri din 1856 au fost importante pentru romani. iar adunarile care se constituiau in te­meiul lor aveau un anume grad de reprezentativitate. prin delegati.Marile Puteri pregateau alegerea unor adunari consultative speciale .numite Adunari ad-hoc . ci doar faceau propuneri marilor puteri. deoarece urmareau sa impiedice expansiunea Imperiului Rus spre sud-estul Europei. marea proprietate si orasenii votau direct. Pentru prima oara in Tarile Romane prevederile electorale se inte­meiau pe avere. Rezolutiile acestor adunari urmau sa fie prezentate conferintei Marilor Puteri. Angliei si Turciei. organizata la Paris. Prevederile Tratatului de pace de la Paris nu aveau drept rezultat realizarea imediata a unirii. Trupele militare straine trebuiau sa fie retrase. intre care unirea Principatelor . Adunarile ad-hoc nu puteau lua hotarari. comunicate ulterior romanilor sub forma unui decret promulgat de sultan.in fiecare Principat.

oferea posibilitatea de a se face primul pas si cel mai important spre unirea Principatelor. care oferea Principatelor o noua organizare interna. dintr-o familie domnitoare europeana care sa-si creasca mosteni­torii in religia tarii. a fost valabila pana in anul 1864. neutralitatea si inviolabilitatea terito­riului noului stat. S-au adus in discutie si alte probleme: rezolvarea chestiunii agrare.intr-un stat sub numele de Romania si aducerea pe tronul tarii a unui principe strain. Prin actul adoptat la Conferinta de la Paris din 1858 s-au creat conditiile realizarii unitatii nationale prin insasi vointa romanilor. Conventia de la Paris avea atributele unei Constitutii. sub garantia colectiva a Marilor Puteri. Faptul ca nu se specifica in Conventie obligativitatea ca cei doi domni sa fie diferiti ca persoana. adunare legislativa si guvern consti­tutional reprezentative. respectarea autonomiei. inlocuind Regulamentele Organice. Conventia de la Paris punea capat Vechiului Regim si crea premisele instaurarii regimului modern. care a servit drept constitutie Principatelor pana in 1864. se aproba la 7/19 august Conventia de la Paris. Dupa exprimarea romanilor. Conventia de la Paris mentinea suzeranitatea Portii otomane. iar marile puteri au luat act de ele prin Conventia de la Paris. inlocuind Regulamentele Organice. sub garantia colectiva a celor sapte puteri semnatare ale Tratatului de la Paris. dupa dezbateri prelungite. adunarile s-au dizolvat. Principatele Unite Moldova si Valahia urmau sa aiba fiecare cate un domnitor. Prin abolirea rangurilor si privilegiilor boieresti si consacrarea egali­tatii tuturor cetatenilor in fata legii. organizarea interna etc. in cadrul careia comisia de ancheta prezenta raportul sau asupra dorintelor romanilor si. Prevederile ei . Conventia de la Paris. ales pe viata de Adunarea electiva din fiecare principat. In 1858 s-a intrunit Conferinta Marilor Puteri la Paris.

Alegerea lui Cuza semnifica triumful fortelor politice care militau pentru modernizarea societatii. In Moldova. Unirea s-a infaptuit insa prin alegerea. exprimand sustinerea politica in primul rand a Frantei lui Napoleon al III-lea. Fortele progresiste au reusit sa desemneze un singur candidat. Conservatorii ii aveau drept candidati pe fostul domnitor Mihail Sturdza si pe fiul acestuia. fiind acceptat si de conservatori. . El a fost ales domn al Moldovei la 5 ianuarie 1859. pe colonelul Alexandru Ioan Cuza. a lui Alexandru Ioan Cuza. ca domn al Tarii Romanesti. Adunarea Electiva era dominata de reprezentantii Partidei Nationale. datorita vederilor sale moderate in comparatie cu alti posibili candidati. Dubla alegere ca domn a lui Alexandru Ioan Cuza. Grigore Sturdza.au constituit un pas hotarator pe drumul rea­lizarii unirii Principatelor. la 24 ianuarie 1859.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful