STATUL ROMAN MODERN: DE LA PROIECT POLITIC

LA REALIZAREA ROMANIEI MARI (1821 - 1918)

1. PROIECTE DE REALIZARE A STATULUI ROMAN MODERN

Secolul al XVIII-lea si prima jumatate a secolului al XIX-lea au marcat intrarea societatii romanesti intr-o noua faza a evolutiei sale istorice, identificata prin aparitia semnelor certe ale modernizarii si afirmarea constiintei necesitatii unitatii politice nationale. Elita politica constituita in "partida nationala", receptiva la modelul occidental, a identificat atunci modalitatile potrivite pentru emanciparea natiunii romane din teritoriile aflate sub dominatie habsburgica si tarista si a statelor romanesti din zona extracarpatica. Romanii, la fel ca germanii, italienii s.a. isi doreau propriul stat national. Implinirea acestei aspiratii s-a facut treptat, pe fondul mutatiilor petrecute in societatea romaneasca (dezvoltarea eco­nomica,

modernizarea institutionala, afirmarea noii elite politice animate de "spiritul vremii", dezvoltarea culturii) si in raport de contextul european. Au existat mai multe etape: miscarea reformatoare de pana la jumatatea secolului al XIX-lea, Revolutia de la 1848, formarea statului national roman (1859), castigarea independentei de stat (1877-1878), desavarsirea unirii (1918).

1.1. Proiecte de reformare a societatii in Moldova si Tara Romaneasca pana la 1821

Statul roman modern, inainte de a deveni o realitate institutionala, a fost imaginat ca proiect politic de generatii intregi de ganditori sau de practicieni ai politicii. Acest proiect a inceput sa se contureze in secolul al XVIII-lea, devenind din ce in ce mai

apararea proprietatii. la realitatile autohtone. majoritatea covarsitoare a auto­rilor opteaza pentru un regim monarhic in varianta sa romaneasca. liberalizarea comertului. in care opera de reasezare a societatii trebuia infaptuita de carmuire. egalitatea tuturor cetatenilor in fata legii. se propun absolutismul. Momentele de varf ale productiei si raspandirii acestora se inregis­treaza in anii 1769-1774 (internationalizarea problemei orientale. Proiectul politic al statului roman modern s-a raportat intotdeauna. pe de o parte. de exemplu. respectiv domnia.complex pe masura ce diferite aspecte ale sale treceau din planul ideilor in cel al realizarilor efective. Formulat initial ca alternativa la regimul fanariot. libertatea cuvantului. a dreptului de asociere si de deplasare in afara granitelor. pe de alta parte. Dimitrie Sturdza. instituirea unui sistem modern de retribuire a dregatorilor si introducerea responsabilitatii lor. Forma de . In 1802. a alcatuit un proiect intitulat "Plan sau o forma de obladuire republiceasca aris­todemocraticeasca". sistem fiscal rational si eficient. Teoria domniei constitutionale se bucura de o larga popularitate in ambele Principate. la raportul de forte dintre marile puteri ale timpului. Ca tipuri de regim monarhic. reorganizarea administrativa si refacerea potentialului distrus al tarii. prin asumarea de catre Rusia a rolului de protectoare a crestinilor din Imperiul Oto­man) si 1821-1831. prin desfiintarea venali­tatii slujbelor. a avut o importanta conotatie nationala. in primul rand. sprijinirea dezvoltarii mestesugurilor si a manufacturilor. dezvolta­rea invatamantului. a tiparului. Reformele preconizate vizau. In ceea ce priveste forma de guvernamant. cu varianta despotismului luminat sau domnia marginita (constitutionala). Intreaga constructie poli­tica pe care o propuneau autorii memoriilor si programelor politice era una de tip reformist. Contestarea domniilor fanariote s-a facut pe calea pamfletelor si a memo­riilor politice. membru al elitei moldovene.

Programul politic nu s-a fixat intr-un act fundamental ci in totalitatea memoriilor si proiectelor de reforma redactate in timpul razboaielor austro-ruse-turce (1711-1812). recastigarea independentei prin inlaturarea regimului turcofanariot. Divanul Pravilnicesc. dreptul fetelor de a beneficia de aceeasi instructie ca si baietii. care avea ca obiectiv apararea existentei politice a Tarilor Romane. apartine boierimii mari si mijlocii ca principala pur­tatoare a constiintei istorice. multe dintre reformele propuse de boierime au fost initiate sau incercate de domnii fanarioti.guvernamant propusa era republica. Meritul elaborarii unui proiect politic. format din marii boieri. Chiar domnii fanarioti au promovat numeroase masuri novatoare. dar instabilitatea domniilor (determinata in principal de cauze externe) a facut ca acestea sa cada repede in desuetudine. potrivit principiului separarii puterilor. Cu exceptia caracterului national al domniei si a problemelor legate de raporturile politice cu Inalta Poarta. monarhie constitutionala). organul suprem de guvernare. dar recastigarea puterii politice a . Ideea dominanta a fost revendicarea unui nou statut juridic pe baza dreptului istoric (romanii "dintr-un inceput 343c29d au fost un norod slobod si nesupus"). Divanul de Jos. cu rol financiar. in trei divanuri: Divanul cel Mare.). cu rol legislativ si compus din boieri cunoscatori ai pravilelor. Programele boieresti au prevazut reforma institutiilor si a formei de guvernamant (republica. alcatuit din deputati alesi prin vot indirect. Idei moderne erau promovate in politica economica si culturala precum si referitor la exercitarea drepturilor si libertatilor cetatenesti (programul prevedea libertatea economica. garantarea libertatii individuale prin interzicerea arestarii fara o cercetare prealabila si judecata. printre altii de Mihai Cantacuzino. interzicerea incasarii altor dari in afara de cele prevazute in bugetul statului etc. Ienachita Vacarescu si Dimitrie Sturdza. pe care trebuia sa o conduca boierimea grupata.

program politic care prin revendicarile lui nationale a reusit sa solidarizeze intregul corp social al natiunii in timpul miscarii conduse de Tudor Vladimirescu. au hotarat organizarea unei revolte care sa redea Principatelor vechile privilegii incalcate de otomani si fanarioti. cu sprijinul Rusiei. Tara Romaneasca s-a confruntat cu o situatie extrem de complexa. Dupa moartea domnului fanariot Alexandru Sutu. inspirati de principiile iluministe si de ideile nationale moderne. determinata de amplificarea miscarii sociale si nationale. fost comandant de panduri si sudit al Rusiei. In anul 1821. Gandirea politica a generat la inceputul secolului al XIX-lea un adevarat program de reforme si de emancipare nationala. In contextul crizei Imperiului Otoman. marii boieri pamanteni din Tara Romaneasca. Slugerul Tudor Vladimirescu. al miscarilor de eliberare din Balcani si al cresterii dominatiei Rusiei in zona. Principatele au initiat o actiune politica avand ca scop promovarea programului lor national. 1. Programele revolutiilor din 1821 si 1848. care contureaza proiectul statului roman modern. Eteria. O societate secreta. Miscarea stabilise legaturi si cu boierii romani. inclusiv cu aceia de la varful ierarhiei politice.2. pe fondul unei rascoale generale a crestinilor din Balcani. lumea crestina sud-est europeana intra intr-un proces de radicalizare politica. avea ca scop eliberarea grecilor.fost obiectivul principal al programului politic pana la 1821. Revolutia lui Tudor Vladimirescu si revenirea la domniile pamantene In ultimul deceniu al epocii fanariote. a fost ales de Comitetul de Obladuire . precum si ale societatilor politice secrete dintre cele doua revolutii au contribuit la clarificarea acestui proiect.

insa. concepute ca un act fundamental pe care trebuiau sa jure domnii . si dupa tratativele cu Tudor. care. administratia locala a fost impartita intre Tudor si Eterie. Grigore Ghica si Barbu Vacarescu) . a avut un caracter moderat. Adunarea Norodului a impartit puterea politica cu vechea administratie. Desi a stabilit legaturi cu Eteria.sa "ridice norodul cu arme".organism politic provizoriu desemnat sa inlocuiasca domnitorul . Cererile norodului romanesc (16 februarie 1821). taranii si mica boierime.(Grigore Brancoveanu. Actiunea romaneasca s-a desfasurat in stransa legatura cu Eteria si in acest scop Tudor a incheiat un legamant cu Iordache si Farmache. capeteniile eteriste. Tudor Vladimirescu a lansat Proclamatia catre tara. Pentru a castiga adeziunea poporului. Actele elaborate in perioada in care a condus tara ca reprezentant al "vremelnicei ocarmuiri" reflecta contradictiile politice si militare. Miscarea condusa de Tudor Vladimirescu.mai 1821. constituit dupa modelul Adunarii Nationale din timpul insurectiei sarbesti. reflectat si de documentele programatice. politic si militar imputernicit sa functioneze spre binele poporului. desfasurata intre ianuarie . care alcatuiau nucleul militar al miscarii. organ reprezentativ. prin mijlocirea Comitetului de Obladuire. amandoua inspirate de Adunarea Nationala a Revolutiei franceze. La chemarea lui Tudor au raspuns pandurii. prin care promitea tuturor celor care se inrolau in tabara sa calitatea de membru al Adunarii Norodului (constituita in tabara de la Tantareni). conducatorul miscarii eteriste. la Pades (23 ianuarie 1821). Tudor Vladimirescu nu a acceptat subordonarea miscarii sale fata de cea greceasca initiata de Alexandru Ipsilanti. intelegerea avea ca scop lupta impotriva dominatiei otomane. contineau idei iluministe. Dupa sosirea in Principate a lui Alexandru Ipsilanti. controlata de boierii din Comitetul de Obladuire.

Evolutie si revolutie. Dincolo de proiectul antiotoman.3. In deceniile 3 si 4 ale secolului al XIX-lea. La baza statului trebuia sa stea principiul suveranitatii poporului si se impunea anularea legilor date fara acordul acestuia.patria este poporul si nu tagma jefuitorilor") si necesitatea restructurarii statului contu­rata intr-un program coerent (Cererile norodului romanesc). libertatea comertului. reprezinta principalul document programatic al revolutiei. Miscarea din 1821 a dovedit clar ca modernizarea societatii romanesti nu mai putea fi amanata. Ea a surprins mentalitatile in schimbare (". Structura organizarii de stat (institutiile) nu s-a modificat pana la adoptarea Regulamentelor Organice (1831-1832). Ea a dezvaluit gradul in care societatea devenise constienta de propriile nevoi si a reprezentat principalul moment al afirmarii natiunii romane in spatiul extracarpatic. desfiintarea vamilor interne -. Desi infranta. iar privilegiile boieresti desfiintate. Domnul trebuia sa fie ales de tara.numirea in functii dupa merit. 1. miscarea din 1821 a fost un raspuns dat de societatea romaneasca la problemele cu care se confrunta. . in primul rand. Ele contineau principii moderne . boierimea reformatoare a redactat zeci de proiecte. in masura in care institutia domniei devine nationala (paman­teana).Principatelor. redactarea unor legi fundamentale. armata nationala. Elitele romanesti si spiritul public in prima jumatate a secolului al XIX-lea Revenirea la domniile pamantene poate fi interpretata ca o schimbare de regim politic. vizand modernizarea organizarii interne si. revolutia de la 1821 a creat premisele modernizarii societatii romanesti si a alimentat miscarea nationala pentru in­dependenta. dar prevedeau si mentinerea domnilor fanarioti.

inspirate de Declaratia drepturilor omului si ale cetateanului si de actele si memoriile anilor 1821-1822. condusa de boierul Ion Campineanu. a cuvantului si a presei si de introducerea votului universal. dupa parerea domnului moldovean. consilier al domnului Ionita Sandu Sturdza si secretar al capuchehaiei Moldovei. reprezentantii Partidei Nationale au redactat Actul de unire si independenta si Osabitul act de numire a suvera­nului romanilor. a independentei puterilor legiuitoare si judeca­toreasca fata de cea executiva. Se preconiza unirea Principatelor sub domnia lui Mihail Sturdza. drepturi si libertati cetatenesti (votul universal) si eliberarea clacasilor. Proiectul celor 77 de "ponturi" ("Constitutia carvunara") alcatuit in 1822 de comisul Ionica Tautu. . Osabitul act de numire a suveranului romanilor continea referiri la atributiile domniei care trebuia sa fie ereditara. toti romanii erau declarati egali in fata legilor. S-a adoptat ideea limitarii puterii suveranului de catre parlament. Partida Nationala. Actul de unire si independenta solicita inlaturarea suzeranitatii otomane si a protectoratului tarist si unirea Principatelor intr-un regat al Daciei. Sub influenta sa Adunarea respingea incalcarea autonomiei tarii. fapt posibil. iar in economie principiul liberei concurente si al neinterventiei statului. exprima revendicarile micii boierimi. urmand sa se bucure de libertatea personala. In cadrul regimului preconizat. In final. s-a evidentiat in cadrul Adunarii Obstesti a Tarii Romanesti cu prilejul discutarii articolului aditional la Regulamentul Organic. In anii 1837-1838. Cu aceasta ocazie.Un astfel de proiect a fost alcatuit de carvunarii din Moldova (numiti astfel prin analogie cu "carbonarii italieni"). avand astfel un caracter liberal si iluminist. numai cu sprijinul puterilor europene. cele doua documente cuprindeau un adevarat proiect de constitutie. bazat pe principiile liberalismului politic si economic. Noul stat trebuia sa fie o monarhie constitutionala sub garantia colectiva a Marilor Puteri.

apartineau in general mijlocului clasei boieresti. O alta caracteristica a intelectualitatii romanesti de la 1848 este adeziunea totala la ideea moderna de natiune si atasamentul neconditionat fata de telurile nationale (independenta sau autonomie politica).Miscarea nationala a renascut in 1843 prin societatea Fratia. revo­lutia de la 1848 a fost in primul rand opera intelectualilor "pasoptisti".5. Rosetti. Balcescu. Fratie". . Ghica. a incununat un secol de mutatii produse in plan economico . 1. a marcat afirmarea natiunii romane si exprimarea optiunii pentru "modelul occidental". inde­pendenta. A. egalitatea cetate­nilor in fata legii. al carei model politic si cultural il doreau aplicat si Tarilor Romane. viitori conducatori ai revolutiei de la 1848. fondata la Bucuresti de N. In Moldova si Tara Romaneasca. politic si in mentalul colectiv. Revolutia de la 1848 Revolutiile de la 1848 din Tarile Romane se inscriu in valul de miscari revolutionare care a cuprins Europa in primavara anului respectiv. emanciparea clacasilor. Arhiva istorica. Aceasta organizatie masonica avea ca obiective unirea Moldovei si Tarii Romanesti. Moment crucial in evolutia societatii romanesti spre un stat modern. beneficiasera de posibilitati similare de a studia in marea lor majoritate in strainatate si se distingeau de inaintasii lor prin cunoasterea directa a Europei Occidentale. revolutia din 1848-1849. Deviza ei era: "Dreptate. Pentru romanii aflati sub suzeranitatea Portii si protectia Rusiei (Principatele romane) sau sub dominatia Habsburgilor (Transilvania. I. Ideile ei liberale au fost raspandite prin publicatii ca Propasirea.social. Magazin istoric pentru Dacia si Dacia literara. Christian Tell si C. Ei erau un grup deosebit de omogen. de la Paris pana in centrul si rasaritul continentului.

S-au formulat trei solutii in vederea ameliorarii statutului juridic extern al Principatelor: autonomia (Proclamatia de la Islaz). probleme ce reuneau in jurul lor toate fortele sociale si politice romanesti. independenta (Printipiile noastre pentru reformarea patriei). Obiectivele proiectului erau: . Semnificatia revolutiei de la 1848. Constienti de aceasta. modernizarea institutiilor (obiectiv politic). Nicolae Balcescu. unirea romanilor intr-un singur stat (obiectiv national). . reforma agrara (obiectiv economico-social).Bucovina). constituirea unui Regat al Romaniei sub garantia europeana (propunere facuta de Ioan Maiorescu Parlamentului german de la Frankfurt pe Main). autonomia si independenta (obiectiv national). Unirea romanilor intr-un singur stat nu a fost formulata in . fruntasii revolutionari au manifestat prudenta fata de includerea acestui obiectiv in programele oficiale. cu recunoasterea drepturilor natiunii romane.. obiectivul emanciparii politice nationale era greu de realizat. a surprins constituirea si maturizarea lui treptata. unul dintre autorii proiectului politic revolutionar pasoptist. unirea si independenta romanilor. pastrandu-si solicitarile in limite "legale" : respectarea autonomiei Principatelor in conformitate cu vechile tratate si unirea teritoriilor romanesti din Imperiul Habsburgic intr-un "ducat autonom". . . o noua organizare a puterilor in stat (obiectiv politic). Intre obiectivele inscrise retin atentia: independenta si unirea Principatelor ("unirea Moldovei si Valahiei intr-un stat neatarnat romanesc" din programul de la Brasov si unirea considerata "cheia boltii iara de care s-ar prabusi tot edificiul national" din programul de la Cernauti). drepturi si libertati politice (obiectiv politic). Programele de la Brasov si Cernauti au solicitat deschis probleme ca: inlaturarea Regulamentelor Organice si protectoratului rus. Proiectul politic pasoptist a fost opera intelec­tualilor liberali care i-au definit obiectivele si au condus revolutia. .

A. idealul national este exprimat pe Campia Libertatii de la Blaj in expresia "noi vrem sa ne unim cu tara". ca urmare a propagandei desfasurate de revolutionarii romani aflati in exil dupa infrangerea revolutiei de la 1848. Rosetti. Izbucnirea razboiului Crimeii (1853-1856) intre Rusia si Turcia si implicarea Angliei (1854). Domnitorii s-au refugiat in Austria. in care facea un apel la unire. C. in 1853. Problema agrara a constituit principala problema sociala a revolutiei. Razboiul a prilejuit cunoasterea problemei romanesti in cercurile diplomatice europene. A fost inscrisa in programul revolutionarilor moldoveni de la Brasov (Printipiile noastre pentru reformarea patriei) si in programul de la Cernauti (Dorintele partidei nationale in Moldova) redactat de Mihail Kogalniceanu. aceasta idee nu a fost inclusa in programele revolutionare adop­tate la Iasi. Existenta in randul romanilor a unui puternic curent unionist si interferarea . Pentru a nu irita imperiile vecine. Frantei (1854) si Sardiniei (1855) in conflict de partea Portii au afectat spatiul romanesc. Rusia a fost infranta si a acceptat negocierile de pace de la Paris.programele de la Iasi. de catre cele austriece si turcesti. Cuza. Desi revolutionarii munteni nu au inscris ideea unitatii nationale in programe. publica in iunie 1848 articolul "Catre fratii nostri din Moldova". parte componenta a problemei proprietatii. Bucuresti si Blaj din motive strategice. Solutiile propuse au fost diferite. de la o solutie moderata in programul de la Iasi (Petitiunea proclamatiune). in gazeta Pruncul roman. In Tara Romaneasca s-a constituit o Comisie a proprietatii care avea in vedere reglemen­tarea raporturilor dintre proprietari si tarani.I. Noua faza a problemei orientale a debutat cu ocuparea Principatelor de catre trupele rusesti. Programul politic pasoptist a fost pus in aplicare in timpul domniei lui Al. in relatiile dintre Rusia si Poarta survine o noua criza majora. Pe plan international. Islaz sau Blaj. Islaz. In Transilvania. iar dupa retragerea acestora. pana la solutia radicala in programul emigratiei moldovene de la Brasov. Aceeasi idee este sustinuta si de gazeta Poporul suveran.

*mentinerea suzeranitatii otomane. trimiterea in Principate a unei Comisii Europene cu misiunea de a propune "bazele viitoarei lor organizari". respectiv. cele sapte tari participante au avut atitudini diferite. apoi si-a schimbat atitudinea. garantarea independentei administrative. Congresul de pace de la Paris (februarie . . contele Walewski. prin ministrul sau de externe. precum si a Congresului de pace de la Paris (1856) care punea capat razboiului Crimeii (1853 -1856). Ea a fost discutata in cadrul Conferintei de la Viena (martie 1855). german. in functie de propriile interese. s-a aratat favorabila unirii. Ismail). Austria si Turcia erau impotriva.italian si. "juca" dupa "muzica" Frantei. revizuirea legilor fundamentale (Regulamentele Organice).intereselor Marilor Puteri in sud-estul Europei au facut ca problema unirii Principatelor sa devina o problema europeana.martie 1856). Bolgrad. * integrarea in granitele Moldovei a trei judete din sudul Basarabiei (Cahul. Rusia. Deciziile adoptate prin Tratatul de pace de la Paris (18 martie 1856) prevedeau *inlocuirea protectoratului Rusiei asupra Principatelor cu garantia colectiva a marilor puteri. La Paris. pentru ca astfel imparatul Napoleon al III-lea. Anglia. spera sa-si refaca prestigiul european. deoarece nu doreau sa-si piarda influenta in teritoriile romanesti. Sardinia si Prusia considerau ca prin unirea Principatelor Romane isi vor "deschide drum" pentru constituirea propriilor state nationale . Franta sprijinea unirea. infranta in razboiul Crimeii.

Trupele militare straine trebuiau sa fie retrase. Rezolutiile acestor adunari urmau sa fie prezentate conferintei Marilor Puteri. loctiitori ai domnului. deoarece urmareau sa impiedice expansiunea Imperiului Rus spre sud-estul Europei. care aveau misiunea de a face cunoscuta unei comisii internationale parerea romanilor asupra unirii si problemelor importante. ci doar faceau propuneri marilor puteri. Miscarea unionista s-a intensificat pe plan intern dupa ce revolutionarii exilati au putut sa revina in tara. In aceste alegeri clerul. iar mica proprietate si taranii indirect. al caror mandat expirase in 1856. Hotararile marilor puteri din 1856 au fost importante pentru romani. Poarta numea in mod provi­zoriu caimacami. nu pe originea soci ala. Angliei si Turciei.in fiecare Principat. iar adunarile care se constituiau in te­meiul lor aveau un anume grad de reprezentativitate. marea proprietate si orasenii votau direct. pentru a supraveghea si a mentine stabilitatea in cele doua tari romanesti. Rolul Adunarilor Ad-hoc (septembrie-decembrie1857). organizata la Paris.Marile Puteri pregateau alegerea unor adunari consultative speciale . dar inlocuirea protectoratului Rusiei crea conditii dintre cele mai favorabile infaptuirii acesteia. Poarta a numit caimacami care sa conduca Principatele.numite Adunari ad-hoc . Exista posibilitatea ca romanii insisi sa hotarasca asupra viitorului lor. Adunarile ad-hoc nu puteau lua hotarari. Prevederile Tratatului de pace de la Paris nu aveau drept rezultat realizarea imediata a unirii. prin delegati. Pentru prima oara in Tarile Romane prevederile electorale se inte­meiau pe avere. unde urmau sa se ia deciziile finale. Alegerile pentru Adunarile Ad-hoc au evidentiat disputa dintre partizanii unirii ("partida nationala") si fortele ostile care se bazau pe sprijinul Austriei. Ambele adunari au adoptat propuneri asemanatoare. comunicate ulterior romanilor sub forma unui decret promulgat de sultan. intre care unirea Principatelor . In locul celor doi domni.

se aproba la 7/19 august Conventia de la Paris. inlocuind Regulamentele Organice. neutralitatea si inviolabilitatea terito­riului noului stat. iar marile puteri au luat act de ele prin Conventia de la Paris. adunare legislativa si guvern consti­tutional reprezentative. Prin abolirea rangurilor si privilegiilor boieresti si consacrarea egali­tatii tuturor cetatenilor in fata legii. oferea posibilitatea de a se face primul pas si cel mai important spre unirea Principatelor. dupa dezbateri prelungite. a fost valabila pana in anul 1864. inlocuind Regulamentele Organice. sub garantia colectiva a celor sapte puteri semnatare ale Tratatului de la Paris. adunarile s-au dizolvat. care a servit drept constitutie Principatelor pana in 1864. Prevederile ei . organizarea interna etc. care oferea Principatelor o noua organizare interna. ales pe viata de Adunarea electiva din fiecare principat. Conventia de la Paris mentinea suzeranitatea Portii otomane. Conventia de la Paris punea capat Vechiului Regim si crea premisele instaurarii regimului modern. Conventia de la Paris. sub garantia colectiva a Marilor Puteri. In 1858 s-a intrunit Conferinta Marilor Puteri la Paris. S-au adus in discutie si alte probleme: rezolvarea chestiunii agrare. Principatele Unite Moldova si Valahia urmau sa aiba fiecare cate un domnitor. dintr-o familie domnitoare europeana care sa-si creasca mosteni­torii in religia tarii. Dupa exprimarea romanilor. Conventia de la Paris avea atributele unei Constitutii. Faptul ca nu se specifica in Conventie obligativitatea ca cei doi domni sa fie diferiti ca persoana.intr-un stat sub numele de Romania si aducerea pe tronul tarii a unui principe strain. Prin actul adoptat la Conferinta de la Paris din 1858 s-au creat conditiile realizarii unitatii nationale prin insasi vointa romanilor. in cadrul careia comisia de ancheta prezenta raportul sau asupra dorintelor romanilor si. respectarea autonomiei.

In Moldova. Alegerea lui Cuza semnifica triumful fortelor politice care militau pentru modernizarea societatii. Adunarea Electiva era dominata de reprezentantii Partidei Nationale. pe colonelul Alexandru Ioan Cuza. Fortele progresiste au reusit sa desemneze un singur candidat. la 24 ianuarie 1859. Grigore Sturdza. fiind acceptat si de conservatori.au constituit un pas hotarator pe drumul rea­lizarii unirii Principatelor. Dubla alegere ca domn a lui Alexandru Ioan Cuza. exprimand sustinerea politica in primul rand a Frantei lui Napoleon al III-lea. . a lui Alexandru Ioan Cuza. Unirea s-a infaptuit insa prin alegerea. El a fost ales domn al Moldovei la 5 ianuarie 1859. Conservatorii ii aveau drept candidati pe fostul domnitor Mihail Sturdza si pe fiul acestuia. datorita vederilor sale moderate in comparatie cu alti posibili candidati. ca domn al Tarii Romanesti.