P. 1
Statul roman modern: de la proiect politic la realizarea Romaniei Mari

Statul roman modern: de la proiect politic la realizarea Romaniei Mari

|Views: 18|Likes:
Published by Madalina Georgiana
Conventia de la Paris
Revolutia lui Tudor Vladimirescu
Revolutia de la 1848
Conventia de la Paris
Revolutia lui Tudor Vladimirescu
Revolutia de la 1848

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: Madalina Georgiana on May 04, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/28/2014

pdf

text

original

STATUL ROMAN MODERN: DE LA PROIECT POLITIC

LA REALIZAREA ROMANIEI MARI (1821 - 1918)

1. PROIECTE DE REALIZARE A STATULUI ROMAN MODERN

Secolul al XVIII-lea si prima jumatate a secolului al XIX-lea au marcat intrarea societatii romanesti intr-o noua faza a evolutiei sale istorice, identificata prin aparitia semnelor certe ale modernizarii si afirmarea constiintei necesitatii unitatii politice nationale. Elita politica constituita in "partida nationala", receptiva la modelul occidental, a identificat atunci modalitatile potrivite pentru emanciparea natiunii romane din teritoriile aflate sub dominatie habsburgica si tarista si a statelor romanesti din zona extracarpatica. Romanii, la fel ca germanii, italienii s.a. isi doreau propriul stat national. Implinirea acestei aspiratii s-a facut treptat, pe fondul mutatiilor petrecute in societatea romaneasca (dezvoltarea eco­nomica,

modernizarea institutionala, afirmarea noii elite politice animate de "spiritul vremii", dezvoltarea culturii) si in raport de contextul european. Au existat mai multe etape: miscarea reformatoare de pana la jumatatea secolului al XIX-lea, Revolutia de la 1848, formarea statului national roman (1859), castigarea independentei de stat (1877-1878), desavarsirea unirii (1918).

1.1. Proiecte de reformare a societatii in Moldova si Tara Romaneasca pana la 1821

Statul roman modern, inainte de a deveni o realitate institutionala, a fost imaginat ca proiect politic de generatii intregi de ganditori sau de practicieni ai politicii. Acest proiect a inceput sa se contureze in secolul al XVIII-lea, devenind din ce in ce mai

liberalizarea comertului. prin asumarea de catre Rusia a rolului de protectoare a crestinilor din Imperiul Oto­man) si 1821-1831. egalitatea tuturor cetatenilor in fata legii. membru al elitei moldovene. cu varianta despotismului luminat sau domnia marginita (constitutionala). apararea proprietatii. respectiv domnia. sistem fiscal rational si eficient. Teoria domniei constitutionale se bucura de o larga popularitate in ambele Principate. majoritatea covarsitoare a auto­rilor opteaza pentru un regim monarhic in varianta sa romaneasca. a alcatuit un proiect intitulat "Plan sau o forma de obladuire republiceasca aris­todemocraticeasca". in primul rand. Proiectul politic al statului roman modern s-a raportat intotdeauna. instituirea unui sistem modern de retribuire a dregatorilor si introducerea responsabilitatii lor. dezvolta­rea invatamantului. Ca tipuri de regim monarhic. de exemplu. se propun absolutismul. Dimitrie Sturdza. Intreaga constructie poli­tica pe care o propuneau autorii memoriilor si programelor politice era una de tip reformist. In 1802. Momentele de varf ale productiei si raspandirii acestora se inregis­treaza in anii 1769-1774 (internationalizarea problemei orientale. pe de alta parte. reorganizarea administrativa si refacerea potentialului distrus al tarii. a avut o importanta conotatie nationala. prin desfiintarea venali­tatii slujbelor.complex pe masura ce diferite aspecte ale sale treceau din planul ideilor in cel al realizarilor efective. sprijinirea dezvoltarii mestesugurilor si a manufacturilor. la raportul de forte dintre marile puteri ale timpului. In ceea ce priveste forma de guvernamant. pe de o parte. la realitatile autohtone. Contestarea domniilor fanariote s-a facut pe calea pamfletelor si a memo­riilor politice. libertatea cuvantului. Reformele preconizate vizau. a tiparului. in care opera de reasezare a societatii trebuia infaptuita de carmuire. a dreptului de asociere si de deplasare in afara granitelor. Formulat initial ca alternativa la regimul fanariot. Forma de .

monarhie constitutionala). organul suprem de guvernare. Programul politic nu s-a fixat intr-un act fundamental ci in totalitatea memoriilor si proiectelor de reforma redactate in timpul razboaielor austro-ruse-turce (1711-1812). care avea ca obiectiv apararea existentei politice a Tarilor Romane. alcatuit din deputati alesi prin vot indirect. format din marii boieri. Cu exceptia caracterului national al domniei si a problemelor legate de raporturile politice cu Inalta Poarta. interzicerea incasarii altor dari in afara de cele prevazute in bugetul statului etc. dreptul fetelor de a beneficia de aceeasi instructie ca si baietii. dar recastigarea puterii politice a . Divanul Pravilnicesc.guvernamant propusa era republica. Chiar domnii fanarioti au promovat numeroase masuri novatoare. printre altii de Mihai Cantacuzino. Ideea dominanta a fost revendicarea unui nou statut juridic pe baza dreptului istoric (romanii "dintr-un inceput 343c29d au fost un norod slobod si nesupus"). multe dintre reformele propuse de boierime au fost initiate sau incercate de domnii fanarioti. Divanul de Jos. apartine boierimii mari si mijlocii ca principala pur­tatoare a constiintei istorice. Idei moderne erau promovate in politica economica si culturala precum si referitor la exercitarea drepturilor si libertatilor cetatenesti (programul prevedea libertatea economica. cu rol financiar. potrivit principiului separarii puterilor.). dar instabilitatea domniilor (determinata in principal de cauze externe) a facut ca acestea sa cada repede in desuetudine. pe care trebuia sa o conduca boierimea grupata. recastigarea independentei prin inlaturarea regimului turcofanariot. in trei divanuri: Divanul cel Mare. Ienachita Vacarescu si Dimitrie Sturdza. Meritul elaborarii unui proiect politic. cu rol legislativ si compus din boieri cunoscatori ai pravilelor. Programele boieresti au prevazut reforma institutiilor si a formei de guvernamant (republica. garantarea libertatii individuale prin interzicerea arestarii fara o cercetare prealabila si judecata.

cu sprijinul Rusiei. In anul 1821. precum si ale societatilor politice secrete dintre cele doua revolutii au contribuit la clarificarea acestui proiect. inspirati de principiile iluministe si de ideile nationale moderne. Programele revolutiilor din 1821 si 1848.fost obiectivul principal al programului politic pana la 1821. In contextul crizei Imperiului Otoman. a fost ales de Comitetul de Obladuire . Revolutia lui Tudor Vladimirescu si revenirea la domniile pamantene In ultimul deceniu al epocii fanariote. Tara Romaneasca s-a confruntat cu o situatie extrem de complexa. Eteria. avea ca scop eliberarea grecilor. care contureaza proiectul statului roman modern. Dupa moartea domnului fanariot Alexandru Sutu. fost comandant de panduri si sudit al Rusiei. lumea crestina sud-est europeana intra intr-un proces de radicalizare politica. pe fondul unei rascoale generale a crestinilor din Balcani. marii boieri pamanteni din Tara Romaneasca. Principatele au initiat o actiune politica avand ca scop promovarea programului lor national. al miscarilor de eliberare din Balcani si al cresterii dominatiei Rusiei in zona. determinata de amplificarea miscarii sociale si nationale. program politic care prin revendicarile lui nationale a reusit sa solidarizeze intregul corp social al natiunii in timpul miscarii conduse de Tudor Vladimirescu. Slugerul Tudor Vladimirescu. Miscarea stabilise legaturi si cu boierii romani. O societate secreta. au hotarat organizarea unei revolte care sa redea Principatelor vechile privilegii incalcate de otomani si fanarioti. inclusiv cu aceia de la varful ierarhiei politice.2. Gandirea politica a generat la inceputul secolului al XIX-lea un adevarat program de reforme si de emancipare nationala. 1.

administratia locala a fost impartita intre Tudor si Eterie.mai 1821. desfasurata intre ianuarie . reflectat si de documentele programatice. Tudor Vladimirescu a lansat Proclamatia catre tara. prin care promitea tuturor celor care se inrolau in tabara sa calitatea de membru al Adunarii Norodului (constituita in tabara de la Tantareni). constituit dupa modelul Adunarii Nationale din timpul insurectiei sarbesti. capeteniile eteriste. Actiunea romaneasca s-a desfasurat in stransa legatura cu Eteria si in acest scop Tudor a incheiat un legamant cu Iordache si Farmache. a avut un caracter moderat. concepute ca un act fundamental pe care trebuiau sa jure domnii . conducatorul miscarii eteriste. amandoua inspirate de Adunarea Nationala a Revolutiei franceze. Tudor Vladimirescu nu a acceptat subordonarea miscarii sale fata de cea greceasca initiata de Alexandru Ipsilanti. si dupa tratativele cu Tudor. insa.organism politic provizoriu desemnat sa inlocuiasca domnitorul . La chemarea lui Tudor au raspuns pandurii. Grigore Ghica si Barbu Vacarescu) . la Pades (23 ianuarie 1821). Pentru a castiga adeziunea poporului. Dupa sosirea in Principate a lui Alexandru Ipsilanti. taranii si mica boierime. Desi a stabilit legaturi cu Eteria. organ reprezentativ. intelegerea avea ca scop lupta impotriva dominatiei otomane. care alcatuiau nucleul militar al miscarii.(Grigore Brancoveanu. contineau idei iluministe. Miscarea condusa de Tudor Vladimirescu.sa "ridice norodul cu arme". care. prin mijlocirea Comitetului de Obladuire. Actele elaborate in perioada in care a condus tara ca reprezentant al "vremelnicei ocarmuiri" reflecta contradictiile politice si militare. politic si militar imputernicit sa functioneze spre binele poporului. Adunarea Norodului a impartit puterea politica cu vechea administratie. controlata de boierii din Comitetul de Obladuire. Cererile norodului romanesc (16 februarie 1821).

Principatelor. revolutia de la 1821 a creat premisele modernizarii societatii romanesti si a alimentat miscarea nationala pentru in­dependenta. in primul rand. 1. reprezinta principalul document programatic al revolutiei. redactarea unor legi fundamentale. in masura in care institutia domniei devine nationala (paman­teana). In deceniile 3 si 4 ale secolului al XIX-lea. . Evolutie si revolutie.numirea in functii dupa merit. La baza statului trebuia sa stea principiul suveranitatii poporului si se impunea anularea legilor date fara acordul acestuia.patria este poporul si nu tagma jefuitorilor") si necesitatea restructurarii statului contu­rata intr-un program coerent (Cererile norodului romanesc). desfiintarea vamilor interne -. vizand modernizarea organizarii interne si.3. miscarea din 1821 a fost un raspuns dat de societatea romaneasca la problemele cu care se confrunta. Domnul trebuia sa fie ales de tara. Ele contineau principii moderne . libertatea comertului. iar privilegiile boieresti desfiintate. Structura organizarii de stat (institutiile) nu s-a modificat pana la adoptarea Regulamentelor Organice (1831-1832). Miscarea din 1821 a dovedit clar ca modernizarea societatii romanesti nu mai putea fi amanata. Desi infranta. Ea a surprins mentalitatile in schimbare (". Elitele romanesti si spiritul public in prima jumatate a secolului al XIX-lea Revenirea la domniile pamantene poate fi interpretata ca o schimbare de regim politic. armata nationala. Ea a dezvaluit gradul in care societatea devenise constienta de propriile nevoi si a reprezentat principalul moment al afirmarii natiunii romane in spatiul extracarpatic. dar prevedeau si mentinerea domnilor fanarioti. boierimea reformatoare a redactat zeci de proiecte. Dincolo de proiectul antiotoman.

condusa de boierul Ion Campineanu. Osabitul act de numire a suveranului romanilor continea referiri la atributiile domniei care trebuia sa fie ereditara. S-a adoptat ideea limitarii puterii suveranului de catre parlament. Noul stat trebuia sa fie o monarhie constitutionala sub garantia colectiva a Marilor Puteri. Sub influenta sa Adunarea respingea incalcarea autonomiei tarii. dupa parerea domnului moldovean. bazat pe principiile liberalismului politic si economic. In cadrul regimului preconizat. a independentei puterilor legiuitoare si judeca­toreasca fata de cea executiva. drepturi si libertati cetatenesti (votul universal) si eliberarea clacasilor. fapt posibil. reprezentantii Partidei Nationale au redactat Actul de unire si independenta si Osabitul act de numire a suvera­nului romanilor. Proiectul celor 77 de "ponturi" ("Constitutia carvunara") alcatuit in 1822 de comisul Ionica Tautu. Cu aceasta ocazie. avand astfel un caracter liberal si iluminist. Se preconiza unirea Principatelor sub domnia lui Mihail Sturdza. numai cu sprijinul puterilor europene. s-a evidentiat in cadrul Adunarii Obstesti a Tarii Romanesti cu prilejul discutarii articolului aditional la Regulamentul Organic. Partida Nationala. inspirate de Declaratia drepturilor omului si ale cetateanului si de actele si memoriile anilor 1821-1822. . Actul de unire si independenta solicita inlaturarea suzeranitatii otomane si a protectoratului tarist si unirea Principatelor intr-un regat al Daciei. urmand sa se bucure de libertatea personala. In anii 1837-1838. In final. iar in economie principiul liberei concurente si al neinterventiei statului. a cuvantului si a presei si de introducerea votului universal. exprima revendicarile micii boierimi.Un astfel de proiect a fost alcatuit de carvunarii din Moldova (numiti astfel prin analogie cu "carbonarii italieni"). consilier al domnului Ionita Sandu Sturdza si secretar al capuchehaiei Moldovei. cele doua documente cuprindeau un adevarat proiect de constitutie. toti romanii erau declarati egali in fata legilor.

5. a marcat afirmarea natiunii romane si exprimarea optiunii pentru "modelul occidental".Miscarea nationala a renascut in 1843 prin societatea Fratia. . Arhiva istorica. revolutia din 1848-1849. Ei erau un grup deosebit de omogen. a incununat un secol de mutatii produse in plan economico . Deviza ei era: "Dreptate. I. Ideile ei liberale au fost raspandite prin publicatii ca Propasirea. Moment crucial in evolutia societatii romanesti spre un stat modern. apartineau in general mijlocului clasei boieresti. Pentru romanii aflati sub suzeranitatea Portii si protectia Rusiei (Principatele romane) sau sub dominatia Habsburgilor (Transilvania. fondata la Bucuresti de N. viitori conducatori ai revolutiei de la 1848. politic si in mentalul colectiv. inde­pendenta. Aceasta organizatie masonica avea ca obiective unirea Moldovei si Tarii Romanesti. de la Paris pana in centrul si rasaritul continentului. revo­lutia de la 1848 a fost in primul rand opera intelectualilor "pasoptisti". Fratie". In Moldova si Tara Romaneasca.social. 1. Balcescu. O alta caracteristica a intelectualitatii romanesti de la 1848 este adeziunea totala la ideea moderna de natiune si atasamentul neconditionat fata de telurile nationale (independenta sau autonomie politica). al carei model politic si cultural il doreau aplicat si Tarilor Romane. Christian Tell si C. A. Rosetti. egalitatea cetate­nilor in fata legii. Ghica. Revolutia de la 1848 Revolutiile de la 1848 din Tarile Romane se inscriu in valul de miscari revolutionare care a cuprins Europa in primavara anului respectiv. Magazin istoric pentru Dacia si Dacia literara. emanciparea clacasilor. beneficiasera de posibilitati similare de a studia in marea lor majoritate in strainatate si se distingeau de inaintasii lor prin cunoasterea directa a Europei Occidentale.

fruntasii revolutionari au manifestat prudenta fata de includerea acestui obiectiv in programele oficiale. . Nicolae Balcescu. autonomia si independenta (obiectiv national). S-au formulat trei solutii in vederea ameliorarii statutului juridic extern al Principatelor: autonomia (Proclamatia de la Islaz). cu recunoasterea drepturilor natiunii romane. pastrandu-si solicitarile in limite "legale" : respectarea autonomiei Principatelor in conformitate cu vechile tratate si unirea teritoriilor romanesti din Imperiul Habsburgic intr-un "ducat autonom". constituirea unui Regat al Romaniei sub garantia europeana (propunere facuta de Ioan Maiorescu Parlamentului german de la Frankfurt pe Main). obiectivul emanciparii politice nationale era greu de realizat. unirea romanilor intr-un singur stat (obiectiv national).. drepturi si libertati politice (obiectiv politic). Proiectul politic pasoptist a fost opera intelec­tualilor liberali care i-au definit obiectivele si au condus revolutia. Semnificatia revolutiei de la 1848. Constienti de aceasta. Intre obiectivele inscrise retin atentia: independenta si unirea Principatelor ("unirea Moldovei si Valahiei intr-un stat neatarnat romanesc" din programul de la Brasov si unirea considerata "cheia boltii iara de care s-ar prabusi tot edificiul national" din programul de la Cernauti). probleme ce reuneau in jurul lor toate fortele sociale si politice romanesti. a surprins constituirea si maturizarea lui treptata. Programele de la Brasov si Cernauti au solicitat deschis probleme ca: inlaturarea Regulamentelor Organice si protectoratului rus. Unirea romanilor intr-un singur stat nu a fost formulata in . Obiectivele proiectului erau: . modernizarea institutiilor (obiectiv politic). o noua organizare a puterilor in stat (obiectiv politic). . unirea si independenta romanilor. . independenta (Printipiile noastre pentru reformarea patriei).Bucovina). unul dintre autorii proiectului politic revolutionar pasoptist. . reforma agrara (obiectiv economico-social).

ca urmare a propagandei desfasurate de revolutionarii romani aflati in exil dupa infrangerea revolutiei de la 1848. Aceeasi idee este sustinuta si de gazeta Poporul suveran. in care facea un apel la unire.A. Cuza. pana la solutia radicala in programul emigratiei moldovene de la Brasov. In Transilvania. Islaz. C. Programul politic pasoptist a fost pus in aplicare in timpul domniei lui Al. iar dupa retragerea acestora. Razboiul a prilejuit cunoasterea problemei romanesti in cercurile diplomatice europene. Islaz sau Blaj. Frantei (1854) si Sardiniei (1855) in conflict de partea Portii au afectat spatiul romanesc. aceasta idee nu a fost inclusa in programele revolutionare adop­tate la Iasi. in relatiile dintre Rusia si Poarta survine o noua criza majora. de catre cele austriece si turcesti. Izbucnirea razboiului Crimeii (1853-1856) intre Rusia si Turcia si implicarea Angliei (1854). A fost inscrisa in programul revolutionarilor moldoveni de la Brasov (Printipiile noastre pentru reformarea patriei) si in programul de la Cernauti (Dorintele partidei nationale in Moldova) redactat de Mihail Kogalniceanu. de la o solutie moderata in programul de la Iasi (Petitiunea proclamatiune). Problema agrara a constituit principala problema sociala a revolutiei. Pentru a nu irita imperiile vecine. Rusia a fost infranta si a acceptat negocierile de pace de la Paris. Bucuresti si Blaj din motive strategice.programele de la Iasi. Pe plan international. Noua faza a problemei orientale a debutat cu ocuparea Principatelor de catre trupele rusesti. in gazeta Pruncul roman. Domnitorii s-au refugiat in Austria. Existenta in randul romanilor a unui puternic curent unionist si interferarea . in 1853.I. idealul national este exprimat pe Campia Libertatii de la Blaj in expresia "noi vrem sa ne unim cu tara". Rosetti. In Tara Romaneasca s-a constituit o Comisie a proprietatii care avea in vedere reglemen­tarea raporturilor dintre proprietari si tarani. Solutiile propuse au fost diferite. Desi revolutionarii munteni nu au inscris ideea unitatii nationale in programe. parte componenta a problemei proprietatii. publica in iunie 1848 articolul "Catre fratii nostri din Moldova".

trimiterea in Principate a unei Comisii Europene cu misiunea de a propune "bazele viitoarei lor organizari". Anglia. Rusia. cele sapte tari participante au avut atitudini diferite. apoi si-a schimbat atitudinea.martie 1856). * integrarea in granitele Moldovei a trei judete din sudul Basarabiei (Cahul. Bolgrad. Ismail). spera sa-si refaca prestigiul european. respectiv. deoarece nu doreau sa-si piarda influenta in teritoriile romanesti.intereselor Marilor Puteri in sud-estul Europei au facut ca problema unirii Principatelor sa devina o problema europeana. prin ministrul sau de externe. La Paris. Sardinia si Prusia considerau ca prin unirea Principatelor Romane isi vor "deschide drum" pentru constituirea propriilor state nationale . . Ea a fost discutata in cadrul Conferintei de la Viena (martie 1855). Austria si Turcia erau impotriva. revizuirea legilor fundamentale (Regulamentele Organice). Deciziile adoptate prin Tratatul de pace de la Paris (18 martie 1856) prevedeau *inlocuirea protectoratului Rusiei asupra Principatelor cu garantia colectiva a marilor puteri.italian si. pentru ca astfel imparatul Napoleon al III-lea. Franta sprijinea unirea. s-a aratat favorabila unirii. Congresul de pace de la Paris (februarie . precum si a Congresului de pace de la Paris (1856) care punea capat razboiului Crimeii (1853 -1856). german. infranta in razboiul Crimeii. in functie de propriile interese. *mentinerea suzeranitatii otomane. contele Walewski. "juca" dupa "muzica" Frantei. garantarea independentei administrative.

numite Adunari ad-hoc . In aceste alegeri clerul.Marile Puteri pregateau alegerea unor adunari consultative speciale . Alegerile pentru Adunarile Ad-hoc au evidentiat disputa dintre partizanii unirii ("partida nationala") si fortele ostile care se bazau pe sprijinul Austriei. Exista posibilitatea ca romanii insisi sa hotarasca asupra viitorului lor. iar adunarile care se constituiau in te­meiul lor aveau un anume grad de reprezentativitate. Pentru prima oara in Tarile Romane prevederile electorale se inte­meiau pe avere. Adunarile ad-hoc nu puteau lua hotarari. Poarta numea in mod provi­zoriu caimacami. al caror mandat expirase in 1856. comunicate ulterior romanilor sub forma unui decret promulgat de sultan. loctiitori ai domnului. iar mica proprietate si taranii indirect. care aveau misiunea de a face cunoscuta unei comisii internationale parerea romanilor asupra unirii si problemelor importante. Hotararile marilor puteri din 1856 au fost importante pentru romani. nu pe originea soci ala. Angliei si Turciei. dar inlocuirea protectoratului Rusiei crea conditii dintre cele mai favorabile infaptuirii acesteia. Rolul Adunarilor Ad-hoc (septembrie-decembrie1857). Prevederile Tratatului de pace de la Paris nu aveau drept rezultat realizarea imediata a unirii.in fiecare Principat. marea proprietate si orasenii votau direct. Poarta a numit caimacami care sa conduca Principatele. ci doar faceau propuneri marilor puteri. In locul celor doi domni. Ambele adunari au adoptat propuneri asemanatoare. unde urmau sa se ia deciziile finale. Miscarea unionista s-a intensificat pe plan intern dupa ce revolutionarii exilati au putut sa revina in tara. prin delegati. Rezolutiile acestor adunari urmau sa fie prezentate conferintei Marilor Puteri. organizata la Paris. Trupele militare straine trebuiau sa fie retrase. intre care unirea Principatelor . deoarece urmareau sa impiedice expansiunea Imperiului Rus spre sud-estul Europei. pentru a supraveghea si a mentine stabilitatea in cele doua tari romanesti.

intr-un stat sub numele de Romania si aducerea pe tronul tarii a unui principe strain. respectarea autonomiei. Prin abolirea rangurilor si privilegiilor boieresti si consacrarea egali­tatii tuturor cetatenilor in fata legii. Conventia de la Paris punea capat Vechiului Regim si crea premisele instaurarii regimului modern. Prevederile ei . neutralitatea si inviolabilitatea terito­riului noului stat. dintr-o familie domnitoare europeana care sa-si creasca mosteni­torii in religia tarii. organizarea interna etc. a fost valabila pana in anul 1864. Faptul ca nu se specifica in Conventie obligativitatea ca cei doi domni sa fie diferiti ca persoana. S-au adus in discutie si alte probleme: rezolvarea chestiunii agrare. adunarile s-au dizolvat. Conventia de la Paris avea atributele unei Constitutii. sub garantia colectiva a celor sapte puteri semnatare ale Tratatului de la Paris. care oferea Principatelor o noua organizare interna. Conventia de la Paris. Principatele Unite Moldova si Valahia urmau sa aiba fiecare cate un domnitor. Conventia de la Paris mentinea suzeranitatea Portii otomane. inlocuind Regulamentele Organice. Prin actul adoptat la Conferinta de la Paris din 1858 s-au creat conditiile realizarii unitatii nationale prin insasi vointa romanilor. Dupa exprimarea romanilor. oferea posibilitatea de a se face primul pas si cel mai important spre unirea Principatelor. adunare legislativa si guvern consti­tutional reprezentative. inlocuind Regulamentele Organice. In 1858 s-a intrunit Conferinta Marilor Puteri la Paris. care a servit drept constitutie Principatelor pana in 1864. sub garantia colectiva a Marilor Puteri. dupa dezbateri prelungite. ales pe viata de Adunarea electiva din fiecare principat. iar marile puteri au luat act de ele prin Conventia de la Paris. in cadrul careia comisia de ancheta prezenta raportul sau asupra dorintelor romanilor si. se aproba la 7/19 august Conventia de la Paris.

pe colonelul Alexandru Ioan Cuza.au constituit un pas hotarator pe drumul rea­lizarii unirii Principatelor. exprimand sustinerea politica in primul rand a Frantei lui Napoleon al III-lea. ca domn al Tarii Romanesti. Conservatorii ii aveau drept candidati pe fostul domnitor Mihail Sturdza si pe fiul acestuia. la 24 ianuarie 1859. Fortele progresiste au reusit sa desemneze un singur candidat. a lui Alexandru Ioan Cuza. Alegerea lui Cuza semnifica triumful fortelor politice care militau pentru modernizarea societatii. Adunarea Electiva era dominata de reprezentantii Partidei Nationale. Grigore Sturdza. datorita vederilor sale moderate in comparatie cu alti posibili candidati. Dubla alegere ca domn a lui Alexandru Ioan Cuza. El a fost ales domn al Moldovei la 5 ianuarie 1859. . fiind acceptat si de conservatori. In Moldova. Unirea s-a infaptuit insa prin alegerea.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->