Arhitectura in Tarile Romane

in epoca moderna

A elaborat: Dobrovolschi Olesea Grupa FR. Anul-II

 Cuprinsul
 Introducerea
 Reprezentatii
 Edificiile si sedii
 Concluzie
 Introducere
Evolutia arhitecturii este privita prin prisma
trasaturilor principale ale curentelor
arhitecturale prin tipologiile constructive si
prin comentarea activitatii arhitecturilor
imporatnti. In arhitectura romaneasca
patrund ideile si programul esteticale
Miscarii Moderene. Cu acest moment se
suprapune peste lucrari intense de
modernizare.
Tinand cont ca arhitectura debuteaza cu
aparitia primelor constructii si structuri de pe
teritoriu tarii, tehnica si arta constructiilor
evolueaza in paralel cu cele caice in diverse
stiluri specifice romanesti, pentru ca in
perioada moderna sa se realizeze
sincronizarea cu stilurile europene
Reprezentanti

Cei mai reprezentativi arhitecti Вставка рисунка

au prezentari de tip monografic
( Ion Mincu, Horea Creanga,
Marcel Iancu) Horea Creanga
fiind unul din principalele figuri
ale modernismului romanesc ,
exponentul liniei formale si cele
mai coerente este si cel care
impune prin lucrari mari si de
succes arhitectura moderna in
Romania si intreprinde un
travaliu consecvent de
modernizare a tipologiei
imobilului.
Marcel Iancu – pictor arhitect si
publicist introduce programatic
ideile Miscarii Modererne in
revista Contiporanu.
Edificiile si sedii
Cu acest moment de suprapunere peste lucrari, intense de modernizare a
Bucurestiului, noua arhitectura este utilizata in zonele centale reprezentative
ale orasului. In epoca moderna a Bucurestiului, sunt ilustrate edificii
impunatoare devenind ulterior adevarate obiecte turistice ale viitoarei Capitale
dar si sediiel unor institutii importante .
PALATUL GHIKA TEI PALATUL SUTU

 IN 1822 reprezinta un  A fost finalizat in 1835 si se

valoros edificiu de
arhitectura neoclasica.
remarca prin stilul neogotic
si gazduieste in prezent
Muzeul Municipal
Bucuresti.
PALATUL STIRBEI
 La inceputul sec. XIX-lea
finalizat in 1864 de pe Podul
Mogosoaiei in stil neoclasic
ce adaposteste astazi Muzeul
Ceramicii si Sticlei, dupa
planurile unui arhitect
vienez.
PALATUL UNIVERSITATII
 Intre anii 1857-1869 este
construit ce avea sa
influenteze dezvoltarea
ulterioara a arhitecturii
neoclasice din tara.
CASA LIBERCHT UNIVERSITATEA DIN CLUJ

 In 1860 este construita in  Este inaugurata in 1872

Capitala numita ulterior Cara
fiind construita in stilul
Filipescu si in prezent Casa
academismului francez
Universitatilor interesanta in
stil propriu de factura
dupa planurile unor
romanica si neogotica arhitecti austrieci.
HALELE CENTRALE GARA BUCURESTI DE NORD

 Dupa modelul Halelor din

Paris in 1872 care ulterior
 A fost inaugurata in
vor deveni Piata Unirii din septembrie 1878, a carei
Bucuresti. cladire avea sa fie extinsa in
perioada interbelica.
BANCA NATIONALA
 Este in stil neoclasic dupa
planurile unor arhitecti
francezi in 1885.
BUFETUL DIN SOSEAUA KISELEFF
 A fost proiectat de arhitectorul
roman Ion Mincu intr-o
varianta romaneasca a stilului
Art-Nouveau fiind construita in
perioada 1889-1892 ca proiect
pentru Expozitia Universala de
la Paris din 1889
PARCUL CAROL I BULEVARDUL BRATEANU

 Este in domeniul  Arhitect modernist Horea

arhitecturii peisajiste Creanga ce pune prin liniile
amenajat dupa planurile formale cele mai coerente si
francezului Edmund Redont mari lucrari.
CASTELUL PELES

Unul din cele mai importante cu

valoare istorica si artistica din
Romania a fost construit in
perioada primului Rege al
Romaniei Carol I in perioada 1873-
1914. In localitatea Sinaia el
combina numeroase elemente
arhitecturale gotice, baroce, rococo,
hispano-maure, ale Renasterii
italiene si engleze
 CASTELUL PELISOR

A fost deschis publicului vizitator in

februarie 1993 cu o valoare inestimabila ce
cuprinde o valenta istorica memorealistica si
una artistica costituind o componenta
azestrei culturii poporului roman, afanduse
pe valea paraului Peles. Regina Maria in
diverse perioade ilustra crezul ei in materie
de frumos. In testamentul moral
adresat ,,Tarii si Poporului roman daca toate
cele frumoase va vor aminti de mine voi fi
pe deplin rasplatita pentru dragostea ce v-am
purtat-o caci pentru mine frumosul a fost un
crez”
Concluzie
Sincronizarea acestor stiluri de catre arhitectii romani si
cei straini ne da posibilitatea de o studiere a stilurilor din
trecutul istoriei romanesti mai larg si a diferitor mofuri de
stiluri a altor state precum si valorilor pentru generatiile
viitoare , pentru incadrarea si trezirea interesul istoric al
neamului in aceea perioada a modernitatii.
Aceste valori istorice sunt pastrate pana in prezent
ceea ce ne permite studierea si aprecierea lor.