,

Literatura este pâine zilnică a unui neam Așa afirma Alecu Russo. Acest lucru ne
poate inițial deruta, fiindcă expresia pâinea zilnică sau cea de toate zilele exprimă, cel
puțin pentru mine, munca asiduă depusă pentru a ne asigura existența. Dar ce oferă
existența unui neam, ce îl face unic față de alte popoare, desigur cultura. Și printre toate
formele de artă, literatura este printre cele mai reprezentative în aspectul identității
naționale, conservând gândurile creatorilor în forma sa primară. Un exemplu
concludent în favoare acestui gând ar fi poetul George Bacovia. Kao Hsing-chien afirma
că prin lucrările beletristice poate fi aflată viața, sub masca ficțiunii poți spune adevărul.
Multe lucruri poț afla analizând creațiile oamenilor, chestii individuale cât și de natură
generală. Meditând asupra operelor bacoviene de asemenea putem extrage multe
lucruri importante, care în contopire cu alte cunoștințe de cultură generală ne pot oferi
o imagine mai complexă asupra lumii de atunci, ce fel de bucătărie era pe atunci neamul
românesc. Desigur în creațiile lui nu observăm acel patriotism a pașoptiștilor, dar nici nu
este nevoie. Spre exemplu în poezia Estetic urban aflăm despre un ritm de viață specific
Șantiere în repaos , Cu sclipiri de fier claxon armonic a sunat , oamenii deja nu se mai
luptă, ei delectează liniștea. Însuși Bacovia spunea că considera arta ca o recreație după
muncă, el nu are nici un crez poetic, fiind singuratic și neavând ce face își face notițe,
notițe sub formă de versuri. Și dacă cineva se întreabă ce-au notițele unui om depresiv,
izolat de societate cu adevărata artă, cea pe care ne-o prezintă să admitem Eminescu,
tind să adaug că anume această izolare face ca opera lui să devină pură și originală cum
spunea și el Marea originalitate va fi întotdeauna opera individualismului. Astfel că
lucrările sale ne demonstrează cât de largă era noțiunea de estetic în societatea. Fiind
un simbolist el picta simțirile prin cuvinte verde crud, mugur alb, roz și pur, vis de albastru,
de azur aceste imagini din poezia Note de primăvară ne accentuează că prin sinestezie,
simboliștii creau o gamă mai largă de impresii cititorului și acest fapt a dus concomitent
la lărgirea orizontului în domeniul artei pentru români, și posibil poezia bacoviană,
poezia simbolistă, modernistă, care pune accent pe ritmul citadin și descompunerea
materiei, nu este atât de îndepărtată de trecut. Această concluzie este realizată prin
similaritatea parțială cu caracteristicile doinei, atât de specifică folclorului românesc, să
zicem așa caracteristici adaptate noilor realități prin dor în poezia Belșug A fost odată...
va fi odată.../Nu spune zarea, dar spune omul -/Numai acuma e niciodată.../Adânc,
prezentul, închide tomul... dragoste în poezia Vals de toamnă hai să valsăm iubito . Prin
urmare acest om fără crez poetic care a lucrat pe parcursul vieții sale în calitate de
profesor de caligrafie, contabil, funcționar public și șef de birou, a devenit post-mortem
o personalitate importantă pentru cultura românească care prin exemplu personal ne
convinge cum viața unui om, a unui neam nu își termină existența într-un punct
constant pe axa timpului, literatura fiind un factor primar în perpetuarea existenței
metafizice.