TRECUTUL DE LÂNGĂ NOI-

VESTIGII ALE
PATRIMONIULUI LOCAL.
CHIȘINĂUL ÎN SECOLUL AL
XIX

REALIAT: SAVIN GABRIELA ȘI MOCANU REBECCA

Biserica Sfinților Împărați Constantin și Elena, a doua ca vechime din orașul
Chișinău, a fost construită pe un deal ce mărginește dinspre Nord valea râului Bâc.
Lăcașul de cult a fost ctitorit de marele spătar Constantin Râșcanu, în a doua
jumătate a secolului al XVIII-lea. Inițial, purta hramul Învierea Domnului. Deși,
oficial se spune că biserica este din 1777 – conform pisaniei, pe aier

Veste menționat anul 1765, ceea ce dovedește că biserica este mai veche.
Biserica dispunea și de un cimitir, care se extindea treptat.
La începutul secolului al XIX-lea, cetatea
bastionară și-a pierdut poziția strategică.
Totuși, ea a avut o influență semnificativă
la stabilirea limitelor viitorului cimitir al
bisericii – la început, a fost valorificată
partea de sud-est a cetății, iar la începutul
secolului al XX-lea i-a fost atașat întregul
perimetru interior al acesteia.
 A fost biserica În altarul bisericii se află şi
cimitirului satului un aer, având dimensiunea
Visterniceni, alipit mai 88/7,8 cm. Pânza este cusută
cu aţă de mătase, în câteva
târziu la oraș și devenit
culori şi cu fire de aur şi
raionul Râşcani al
argint. Pe el este o inscripţie
capitalei. în greacă, care se traduce
Biserica poartă hramul „Pomeneşte Doamne pe robii
actual din anul 1834, tăi Constantin, Ecaterina şi
după cererea boierului Evpraxia monahia, 1765”.
Iorgu Râşcanu de a Ceea ce înseamnă că acest
schimba hramul Învierea aer a fost dăruit bisericii de
Domnului în cel actual către ctitorul ei, și data
de Sfinții Împăraţi dovedeşte, că biserica
funcţiona şi înainte de 1777.
Constantin și mama sa
Elena
Măzărache, ctitorul bisericii cu același nume.
Biserica deține o bibliotecă importantă de cărţi bisericeşti, scrise în limba greacă, română şi slavonă, cele
mai însemnate fiind: Antologhin grecesc (1686), Penticostaion grecesc (1687), Biblia (1755), Triodul
grecesc (1777) tipărite la Veneţia; Triodian românesc (1731), Apostol românesc (1794), Evanghelia (1794)
tipărită la Râmnic, România. Sunt şi cărţi tipărite la Chişinău: Liturghie (1815), Molebnic (1817), Psaltirea
( 1857), Antologhion (1861), Octioh, Triodion (1862), Trebnic (Molitvenic, 1908).
 MULTUMIM
PENTRU ATENȚIE!