Arhitectura Chisinaului sec.

xix
Catedrala Naşterea
Domnului
• Este o construcţie în
spiritul stilului empire,
particularitatea arcului din
Chişinău rezidă în
soluţionarea trecerii în
patru direcţii, obţinând
patru faţade identice, cu
patru piloni. În plan este
pătrată, cu pilonii de la
colţuri împodobiţi pe două
faţade exterioară cu câte o
pereche de coloane
corintice. Partea superioară
este un atic, care se sprijină
pe aceşti patru piloni, care
corespunde camerei
clopotelor, unde atârnă
clopotul greu de 400
puduri.
• Iniţiativa înălţării Catedralei îi aparţine
mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni (1812–
1821),
• locul amplasării sale fiind indicat în primul plan
urbanistic al Chişinăului din 1817.
• Construcţia s-a realizat pe timpul succesorului
său, între anii 1832–1836 de către arhiepiscopul
Dumitru Sulima (1821–1844).
• Are trei altare, central – Naşterea Domnului,
laterale: sudic – Sf. Alexandru Nevski, nordic –
Sf. Nicolai Mirlikysky. Arhitect A. I. Melnikov,
maestru al stilului empir rus.
• Ansamblul catedralei, alcătuit din biserică, o
clopotniţă cu patru niveluri şi de Porţile Sfinte.
• Lucrările edilitare scot în evidenţă preocuparea
pentru crearea centrului urban,
• un rol deosebit în care trebuia să-l joace în
compoziţia sa arhitectural-spaţială – catedrala
oraşului.
• În planul din 1817 în centrul oraşului era deja
indicată amplasarea catedralei, cu un plan
cruciform.
Biserica Acoperamintul Maicii
domnului
• Monument de arhitectură de
însemnătate naţională,
introdus în Registrul
monumentelor de istorie şi
cultură a municipiului
Chişinău la iniţiativa
Academiei de Ştiinţe. Este
una dintre vechile lăcaşuri de
cult din republică şi din
Chişinău, care purta hramul
Naşterea Maicii Domnului,
anul edificării fiind de fapt
incert. Tradiţia ştiinţifică
numeşte anul 1752, iar
păstrată în popor indică
drept ctitor pe pârcălabul
Chişinăului Vasile Mazarachi,
serdar şi vistiernic, atestat în
Chişinău în 1739 şi 1741.
Biserica Sfintul
Panteilemon
• Monument de arhitectură de însemnătate naţională,
introdus în Registrul monumentelor de istorie şi
cultură a municipiului Chişinău la iniţiativa Academiei
de Ştiinţe. A fost construită în zidită la 1891, în
spiritul stilizărilor istorice, în baza arhitecturii
medievale greceşti, arhitect A.I. Bernardazzi.
• Fosta capelă a comunităţii greceşti, ctitoria fraţilor
Ivan şi Victor Sinadino. A fost apreciată în presa
vremii drept una din cele mai valoroase creaţii
artistice de acest gen din anii respectivi din Imperiul
Rus. Evocă aspectul arhitectural exterior al unei
biserici caracteristice pentru Grecia, patria istorică a
comanditarilor chişinăueni.
• Planul în formă de cruce cu ramurile egale. La
ramura de est este alipită absida altarului, la cea de
vest – clopotniţa. O particularitate constructivă este
perechea de arcuri care se intersectează spaţiul
central, şi prezintă baza cupolei octogonale, acoperită
cu o cupolă.
Gimnaziul pentru fete,fondat de
principesa N.Dadiani.
Monument de arhitectură şi
istorie de însemnătate
naţională (valoarea locală
este contestată), introdus în
Registrul monumentelor de
istorie şi cultură a
municipiului Chişinău
alcătuită de Academia de
Ştiinţe. A fost construită în
stilul eclectic, cu sursa de
influenţă a goticului florentin.
Complexul de clădiri ale Depoului şi cârmuirii
fostei societăţi "Tramvaiul Chişinăului”
• Monument de arhitectură de
însemnătate naţională,
introdus în Registrul
monumentelor de istorie şi
cultură a municipiului
Chişinău, alcătuit de Academia
de Ştiinţe. Complexul de
clădiri a fost construit la
începutul secolului al XX-lea,
clădirile fiind realizate în stil
modern industrial.
Organizarea circulaţiei cu
tramvaiul tras de cai, în
Chişinău a fost realizată de o
Societate Anonimă din Belgia.
Proiectele clădirilor
complexului de întreţinere şi
reparaţie a vagonetelor şi a
mecanismelor au fost aprobate
în 1912 la Sankt-Petersburg. În
1913 s-a început construcţia
depoului, pe loc viran la
marginea de atunci a oraşului,
Gimnaziul nr.3 pentru
baieti
• Monument de arhitectură şi istorie de
însemnătate naţională, introdus în Registrul
monumentelor de istorie şi cultură a
municipiului Chişinău, alcătuit de Academia
de Ştiinţe. Clădirea a fost construită pentru
pensionul-orfelinat cu o capacitate de 70
copii de nobili după proiectul arhitectului
Vladimir N. Ţâganco, confirmat în 1902.
Imobilul a fost finisat în 1905, dar imediat a
fost cedat Ministerului Învăţământului, fiind
transformat în gimnaziu nr.3 pentru băieţi.
Din 1914 până în 1918 în interiorul clădirii a
fost dislocat spitalul militar. În 1917- 27
martie 1918 în această clădire şi-au ţinut
şedinţele Sfatul Ţării, primul parlament al
Republicii Moldova. Din 1934 clădirea a
devenit sediul Facultăţii de Ştiinţe
Agronomice a Universităţii din Iaşi. În timpul
celui de al doilea război mondial clădirea a
fost deteriorată, reconstruită în anii 50, după
proiectul arhitectei E.R. Spirer. În perioada
postbelică a fost sediul blocului administrativ
al Institutului Agricol, actualmente – al
Academiei de Arte.
Duma orăşeneasca
• Monument de arhitectură şi istorie de
însemnătate naţională, introdus în
Registrul monumentelor de istorie şi
cultură a municipiului Chişinău la
iniţiativa Academiei de Ştiinţe. La
sfârşitul secolului al XIX-lea primarul
oraşului, K. Schmidt a înaintat iniţiativa
construcţiei unui sediu nou pentru
Duma orăşenească, pe locul ocupat de
depoul de pompieri. Proiectarea a fost
încredinţată arhitectului oraşului de
atunci Mitrofan Elladi. În ajutorul său a
fost invitat A. I. Bernardazzi.
Arhitectura clădirii este în spirit eclectic
în baza arhitecturii renaşterii italiene.
• Construcţia sediului Dumei a fost
terminată în 1902. În timpul celui de al
doilea război mondial, clădirea a fost
deteriorată puternic, fiind reconstruită
în anii postbelici după fotografiile
clădirii, responsabil fiind arhitectul
oraşului din acest timp R. Kurtz.
VIZIONARE PLĂCUTĂ