CON F LI CT UL D E P E NIST RU

I A IX -A, SE CRIERU DANIELA

ORA T DE CĂ T RE E LE VA C LASE
PROIECT ELAB
Conflictul din Transnistria sau Războiul din
Transnistria (denumit uneori și Războiul moldo-
rus) a fost un conflict militar, iar actualmente
este un conflict politic între Republica Moldova
și autoproclamata „Republică Moldovenească
Nistreană” cu privire la exercitarea controlului
asupra raioanelor Camenca, Dubăsari,
Grigoriopol, Rîbnița, Slobozia și orașul Tiraspol,
aflate pe malul stâng al râului Nistru și orașul
Tighina, aflat pe malul drept al aceluiași râu.
Conflictul transnistrean este diferit de celelalte conflicte care
au apărut după colapsul sovietic, pentru că la baza lui nu se
află un conflict etnic sau religios. Circa douăzeci și șapte de
ani în urmă, principalele cauze al apariţiei conflictului între
forţele separatiste ale regiunii transnistrene şi autorităţile
legale ale Republicii Moldova erau tendinţa Centrului
Unional de a păstra URSS-ul, iar după destrămarea acestuia -
a Federaţiei Ruse de a influenţa noile autorităţi
moldoveneşti.
Motivul formal al conflictului era acela, că
Moldova a adoptat legislația privind limba
de stat, ceea ce a condus la o polarizare
politică accentuată a societăţii şi la
creşterea rezistenţei faţă de inovaţii a unei
părţi a nomenclaturii locale de
subordonare unională, în primul rînd, de
către directorii întreprinderilor
complexului militar-industrial din partea
stîngă a Nistrului.
Anume în încercarea de a opune rezistenţă luptei pentru autodeterminare naţională a poporului moldovenesc, această
parte a aparatului administrativ, în cîrdăşie cu o parte a nomenclaturii de partid, pe care schimbările au luat-o prin
surprindere, a început mobilizarea forţelor şi resurselor pentru dezmembrarea teritorială a fostei RSSM şi crearea în
raionale estice ale republicii a unui cap de pod pentru a influenţa din exterior Republica Moldova, care era pe cale să
devină stat independent. În scopul de a-i atribui acestui conflict socio-politic un caracter etnic, liderii conspiraţiei
separatiste anti-moldoveneşti au inventat conceptul de „popor transnistrean”, urmat de speculaţii destul de primitive cu
privire la „dreptul naţiunilor la autodeterminare”. E necesar să subliniem, că din punct de vedere al componenţei etnice
populaţia din Transnistria nu diferă mult de cea de pe malul drept al Republicii Moldova - în ambele cazuri, majoritatea
o constituie etnicii moldoveni.
În zilele de 1-2 noiembrie 1990, au avut loc primele
ciocniri pe podul de la Dubăsari, atunci murind și
primii polițiști și localnici din Dubăsari.
Astfel, începând cu 1 noiembrie (1990), pe drumurile
din oraș au fost instalate puncte de control, s-a blocat
podul de peste Nistru, iar la 2 noiembrie au fost
scoase cu forța mulțimii dirijată de separatiști,
organele locale ale puterii (instanța de judecată,
procuratura, executivul) din sediile administrative.
Pentru restabilirea ordinii în Dubăsari, au fost trimise
subunități ale Ministerului Afacerilor Interne ale
Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești, deja
suverane.
Pe drumul de acces spre Dubăsari au avut loc ciocniri cu
populația civilă, în timpul cărora s-au înregistrat victime, în
noiembrie 1991, pe același pod de la Dubăsari, au mai decedat
încă trei polițiști (Ghenadii Iabloctcin, și alți doi camarazi ai
săi) din trupele cu destinație specială.
În esență, anume cu aceste evenimente a început confruntarea
armată între poliția (ulterior armata) moldovenească și
formațiunile separatiste înarmate.
Chiar și după încetarea focului, Rusia a continuat să ofere regimului separatist sprijin militar, politic și economic,
permițându-i să supraviețuiască și conferindu-i un anumit grad de autonomie vis-à-vis de Moldova. Generalul
Lebed, comandantul Grupului Operațional Rus (ROG, fost Armată a 14-a) începând cu iunie 1992, s-a purtat
deseori ca un politician transnistrean și a declarat că armata sa ar putea să ajungă la București în două ore.
OSCE are deja de mulți ani o misiune de observație la fața locului și încearcă să ghideze negocierile privind
rezolvarea conflictului. Trupele rusești staționează în continuare pe teritoriul moldovenesc, în pofida obligațiilor
asumate de Rusia la summit-urile OSCE din 1999 și 2001.
Eroii
 Valeriu Lapșin
Când a început războiul de la Nistru,
Valeriu Lapșin lucra în calitate de
ofițer de urmărire penală la
penitenciarul din Cricova. Avea 34 de
ani, era căsătorit şi avea doua fiice,
Cristina de doi ani și jumătate și
Aliona de numai 8 luni. A scris cerere
sa plece de bună voie la război. Cinci
luni s-a aflat pe platoul de la Coșnița.
Nicolai Coronovschi
În dimineaţa în care a fost mobilizat, Nicolai Coronovschi
lucra la tutun. „Exact atunci trebuia să nască soţia. De asta nu
m-au luat în martie, când au fost luaţi primii. M-au luat peste
două săptămâni după ce a născut. Am fost duşi pe platoul
Coşniţa. Am ajuns acolo în aprilie, început de mai. Noi i-am
schimbat pe cei care se aflau acolo – ei stăteau o lună
jumătate apoi erau schimbaţi”, – povesteşte el.
 Grigore Bruma
„La 7 mai, la ora 3 noaptea, am ajuns la Coşniţa. Am rămas să
ne odihnim până dimineaţă într-o fermă de vite. În sat
rămăseseră doar bătrânii, tinerii fiind plecaţi de acasă cu tot ce
aveau mai bun prin gospodării. Cel mai mare de la noi eram eu
cu Saşa Culic. Tranşeele erau deja făcute şi coteau până la
Nistru, acolo ne-au distribuit câte şapte pe poziţii. Erau şi nişte
găuri prin care vedeam poziţiile cazacilor. La început am stat cu
poliţiştii, după care ei au plecat şi am rămas doar noi, ai noştri”,
îşi aminteşte Grigore Bruma, care, în 1992, avea doi copii lăsaţi
acasă. „Atunci, scăpai de mobilizare doar dacă aveai mai mulţi
de doi”, explică veteranul.
 Oleg Mihailov

Tatăl său a fost cazac de pe Don, mama –

moldoveancă. La Nistru a mers ca voluntar, din partea
R. Moldova. „Am stat acolo din mai până la mijloc de
iulie. Nu mai ţin minte exact ziua. Dintre cei care am
fost atunci în Transnistria, la război, deja vreo 12 au
murit. Erau de-o seamă cu mine sau şi mai tineri. Au
murit pe timp de pace, dar moartea lor tot de la acel
război li se trage.” spune Oleg.
Sfârșit