Deportările și foametea din RSSM

Deportările au constituit una din cele mai dureroase pagini din istoria românilor
basarabeni care au fost numiti ,, dusmanii poporului'', deportarile trebuiau în cele
din urmă să ducă la depopularea spaţiului dintre Prut şi Nistru, la strămutarea
populaţiei româneşti din Basarabia în regiunile îndepărtate ale U.R.S.S.,
preponderent în Siberia.
Primul val de deportari(12-13 iunie 1941)
La 31 mai 1941, Goglidze i-a trimis lui Stalin o Rugăminte, în care relata că în
Basarabia au activat multe partide și organizatii burgheze. După alipirea Basarabiei la
URSS, conducerea acestor formatiuni politice s-au refugiat în România , și au
intensificat activitatea antisovietică. Același document includea în categoria
elementelor antisovietice și moșierii, comerciantii, politiștii .
La 7 iunie 1941, NKGB al RSS Moldovenești a cerut 1315 vagoane pentru transportul
deportatilor.
Operatiunea din 1949 a fost denumită conspirativ IUG (rom. SUD). Pe drept cuvânt,
evenimentul a fost catalogat ulterior drept „cea mai mare deportare a populatiei
basarabene”
Al doilea val de deportări (5-6 iulie 1949)
La 17 martie 1949, V. Ivanov, președintele Biroului pentru RSSM, și N. Covali, într-o
scrisoare adresată lui Stalin, rugau CC al PC(b) din toată Uniunea să permită
deportarea din republică a 39.091 de persoane: chiaburi, activiști ai partidelor
profasciste, etc.
Operatiunea de deportare
În urma deportării din iunie 1949 impactul dorit de autoritătile comuniste sovietice a
depășit toate așteptările. în iulie – noiembrie 1949 cota gospodăriilor țtărănești care
au intrat în colhozuri s-a majorat de la 32% la 80% din total. Frica de o nouă
operatiune, poate de o mai mare amploare, a determinat agricultorii individuali să
renunte la gospodăriile lor și să accepte compromisul cu regimul sovietic, un regim
care dăduse de înteles că nu va cruta nici un fel de protestanti iar cei deportati în
iunie 1949 nu aveau dreptul să mai revină niciodată pe meleagurile natale, conform
unei decizii speciale a autoritătilor de la Moscova.
Al treilea val de deportări (31 martie - 1 aprilie 1951)
Ultima deportare a vizat, de această dată, elementele religioase considerate un
pericol potential la adresa regimului comunist stalinist. În cadrul operatiunii, numită
SEVER (rom. Nord), au fost vizati în primul rând membrii sectelor religioase, mai cu
seamă cei care se numeau martorii lui Iehova. Al treilea val de deportări (31 martie -
1 aprilie 1951)
Rezultatul operaţiunii a fost arestarea şi deportarea în Siberia (în regiunile Tomsk şi
Irkutsk, pe veci) a 723 de familii cu un număr total de 2 671 de persoane
Cele 57 de sate din raioanele Lipcani, Edineţ, Brătuşeni, Râşcani, Sângerei şi Târnova
(toate din nordul Basarabiei), din care au fost ridicaţi oamenii, fuseseră abordate de
un efectiv de 2 198 de ofiţeri şi soldaţi ai Ministerului Securităţii de Stat, de miliţieni
şi activişti ai partidului comunist. Toate drumurile de ieşire din sate, căile de acces la
frontiera cu România fuseseră din timp blocate.
In concluzie pot spune ca deportările din R.S.S. Moldoveneasca au purtat un caracter
vădit represiv şi au fost îndreptate împotriva celor care respingeau orânduirea
sovietică socialistă, instaurată în teritoriul dintre Prut şi Nistru după anexarea lui la
imperiul sovietic, în vara anului 1940.
Cauzele foametei din anii 1946-1947 este seceta din toamna anului ”46, dar mai
mult politica dură a regimului sovietic – colectările obligatorii de cereale, în pofida
condițiilor de secetă. În august numai în jud. Chișinău au fost înregistrate circa 5200
cazuri de distrofie, majoritatea de până la 16 ani. Conducerea moscovită a trimis pe
A. Kosîghin, după care s-au acordat 6 mii tone de cereale, s-au înființat noi case
pentru copii, cantine pentru 100 mii oameni, s-a dublat numărul locurilor de bolnavi
în spitale, dar mortalitatea era în continuă creștere. În martie 1947 s-a ajuns la aprox
26000 mii de jertfe, înregistrându-se numeroase cazuri de canibalism. În urma
foametei, deși nu au existat date fixe, se înregistrează 150- 200 mii de oameni morți
din cauza foametei.