Prezentare Generală

Decăderea treptată a forței militare a Imperiului Otoman pe parcursul sec. XVIII a generat “Rivalitatea
moștenirii otomane” cunoscută sub numele de PROBLEMA ORIENTALĂ,astfel Marile Puteri (Imperiile Rus,
Austriac și Otoman) luptă pentru supremație în Principatele Române.

În contestul problemei orientale are loc războiul ruso-turc din 1806 – 1812, care se sfârșește cu anexarea
de către Imperiul Rus a teritoriului moldav dintre Nistru și Prut 48% din teritoriul Moldovei

Încorporând un teritoriu ce nu-i aparținea, Rusia a fost nevoită, fie și temporar, să-i acorde spre deosebire
de alte teritorii cucerite anterior o anumită autonomie.

Obiectivele țarismului în Basarabia erau

1.Integrarea cât mai rapidă a provinciei în structurile social-politice ale Imperiului Rus

2. Lichidarea specificului național local și rusificarea populației românești.

3. Colonizarea ținutului cu populație străină în vederea diminuării ponderii populației autohtone.

4. Exploatarea economică a regiunii în vederea obținerii profiturilor și asigurării cu produse

agroalimentare.

5. Utilizarea resurselor economice, administrative, demografice în expansiunea spre Europa de Est și

Balcani.

Basarabia a fost integrată în structurile social-politice ale Imperiului Rus în trei etape.

Etapa I-a (1812-1828). Basarabia are statut autonom.Locuitorii dispuneau de dreptul de a se folosi de
legislația locală.

Etapa II-a (1828-anii 60 ai sec. XIX). Limba română este scoasă din uzul oficial. Autonomia Basarabiei este
lichidată. Se intensifică procesul de rusificare printr-o coloizare pronunțată.

Etapa a III-a(anii 60 ai sec. XIX-lea 1873). Reformele burgheze promovate de Alexandru al II-lea au contribuit
la Integrarea completă.

Politica țarismului în Basarabia:

*Acordarea autonomiei a fost impusă de caracterul național (86% români) al Basarabiei.

*Imperiul rus duce o politică de tranziție lentă de la autonomie la o provincie rusă.

Politica in Basarabia se conducea după Regulamentul administrării provizorii a Basarabiei (1813)

Provincia se împărțea în 12 ținuturi sub conducerea militară a unui guvernator civil (Scarlat Sturdza) și un
general rus (general-maiorul Carting)

*Puterea administrativă în ținuturi era realizată de ispravnici

La început se asigura respectarea caracterului național, păstrarea limbii, a legilor, obiceiurilor pământului în
toate domeniile de administrare.
 Etapele si reformele specific
Prima Etapă
1813-Peste două luni după numire, Scarlat Sturdza a fost distituit din post.
Generalul Carting a concentrat toată puterea în mâinile sale și a forțat procesul de transformare a
Basarabiei în gubernie rusă.
Din această cauză boierimea moldovenească, fiind nemulțumită de abuzurile administrației ruse,
luptă pentru păstrarea autonomiei (scrsori țarului, plângeri ...)
În 1816 cu scopul de a evita creșterea nemulțumirilor, țarul l-a destituit din postul de guvernator pe Carting.

În 1818 apare documentul “Statutul de înființare a ținutului Basarabia” ce prevedea rusificarea sistemului
administrative si al celui judiciar astfel că În fruntea regiunii funcționa un guvernator civil ajutat de Consiliul
Suprem – puterea supremă administrativă și judiciară, compus din 11 membri (dintre care 5 erau numiți, iar
6 aleși de nobilimea basarabeană.)

Începând cu 1823 se promoveaza rusificarea provinciei prin colonizare masivă rusă

A doua etapă

1828. “Așezământul de administrare a Basarabiei” prevedea:

1. Introducerea în regiune a sistemului rus de administrare.

2. Particularitățile locale se păstrau provizioriu doar în organele judiciare.

3. Basarabia devenea parte componentă a ținutului Novorosia cu statut de gubernie rusă.

4. Toată documentația în organele administrative de stat se întocmea în limba rusă.

5. Limba română a început să fie înlăturată din lucrările de secretariat și instituțiile de învățământ

Important: în anul 1828 autonomia Basarabiei a fost complet lichidată.

1833. Limba română este scoasă din uz ca limbă oficială din toate instanțele cu exceptia bisericii.

1836. În urma protestelor populației băștinașe, Senatul a fost nevoit să introducă utilizarea limbii române în
organele administrative și judecătorești.

A treia etapă

Anii 60 ai sec. XIX, au fost promovate reforme burgheze a lui Alexandru al II-lea.

*1868 – Regulamentul privind reforma agrară în Basarabia.

*1870 – Asupra Basarabiei se extinde instituția zemstvei.

*1871 – Reforma orășenească.

*1874 – Reforma militară (serviciul militar obligatoriu de 6 ani).

 Economia Basarabiei în componenţa Imperiului Rus

Între 1812-1830 economia ținutului a trecut printr-o perioadă de ruinare și stagnare, determinată de
consecințele războiului ruso-turc (1806 - 1812) și instaurării noului regim. Câteva decenii după anexare în
ținut continuă să predomine sistemul agrar, care îmbină creșterea vitelor cu cultivarea plantelor.

Din anii 30, începe o perioadă de dezvoltare economică relativă. Au crescut suprafețele de însămânțare. Se
aplică unelte de muncă mai productive.

Deasemenea o alta ramura a economiei este creșterea animelelor care se dezvoltă exclusiv mai cu seamă în
regiunile de sud. Prdomină considerabil creșterea oilor.

*În anii 30-40 în Basarabia erau 70 de gospodării de creștere a cailor de rasă.

*Circa 25% din gospodăriile clăcașilor (țărani care au primit de la moșier pământ în folosință) nu aveau vite
(localnicii), pe când la o gospodărie de coloniști reveneau în mediu câte 3 cai, 7 vite și 64 de oi.

O alta ramura a economiei o alcatuiesc Salinele care au fost declarate proprietate a statului și date în
arendă persoanelor particulare care extrăgeau sarea (produs strategic.) Aici era larg răspândită munca
salarială (9-12 mii de salariați).

Meșteșugurile și manufacturile sunt slab dezvoltate,se prelucra materia primă agricolă.

Politica economică a țarismului în Basarabia

Țarismul realizează o politică de protecție a industriașilor ruși.

Basarabia nu dispunea de posibilitatea de a importa tehnică pentru dezvoltarea agriculturii, fabrica mărfuri
și le comercializa la prețuri de nimic, iar tarifele vamale pentru import erau, de fapt, în folosul statului rus.
Izolarea Basarabiei de Principatul Moldova, reducerea capacității de a face de sine stătător comerț cu
statele europene nu i-a permis populației băștinașe să dezvolte relațiile capitaliste.

Comerțul: După 1812 a trecut printr-o adâncă criză, deoarece au fost rupte legăturile comerciale vechi, cu
regiunile de peste Prut. Mărfurile principale pentru export din Basarabia erau cerealele: grâul, orzul, secara,
porumbul. Basarabia a fost treptat inclusă în piața rusă.
 Politica socială ale ţarismului şi colonizarea Basarabiei

La momentul anexării Basarabiei, majoritatera absolută a populației alcătuiau românii, țărănimea locală
înfricoșată de introducerea șerbiei în Transnistria, a părăsit casele și s-au refugiat peste Prut.

Acest proces a fost cauzat și de sporirea taxelor la care erau supuși țăranii de administrația țaristă.

Pentru a stopa fuga țăranilor peste Prut, țarismul a promis că nu va permite instaurarea șerbiei, căutînd să
atragă de partea sa boierimea locală, Moșii întinse au obținut în sudul Basarabiei și mulți funcționari și
ofițeri ruși.

Țarismul încuraja prin diverse metode așezarea coloniștilor străini, mai ales în sudul Basarabiei.

Ca urmare a războiului ruso-turc din 1806-1812 teritoriul părăsit de tătari și moșiile boierilor turcofil
(susținători ai turcilor) au fost transformate în fondul de stat al Imperiului Rus.

Sub pretextul că Basarabia era puțin populată, țarismul a practicat o politică de colonizare camuflată.

La început colonizarea a fost înfăptuită de țăranii fugari din dife-rite gubernii ale Rusiei mai apoi aceasta
colonizare devine organizată prevăzând strămutarea țăranilor de stat din guberniile centrale ale Rusiei și
Ucrainei, mai ales în zona de sud a Basarabiei,iar unii moșieri ruși, care au primit în Basarabia funcții de stat,
au adus cu ei o parte din țăranii proprii din Rusia. Veteranii militari, participanți la războaiele ruso-turce
erau încurajați să se stabilească în Basarabia, acordânduli-se lot de pământ și fiind parțial scutiți de
impozite.Toti colonistii se bucurau de privilegii spre deosebire de populatia locala.

Scopurile colonizării: Cucerirea, valorificarea și colonizarea noilor teritorii constituia una din sursele
importante de venit pentru vistieria rusă

Țarismul era cointeresat să-și consolideze pozițiile în penin-sula Balcanică, iar Basarabia trebuia să joace
rolul unui cap de pod în realizarea acestor planuri.

Schimbarea componenței etnice a populației regiunii.

Basarabia ocupa primul loc între toate guberniile ruse după numărul coloniștilor străini și totalul suprafeților
de pământ acordate lor.
 Reformele ţariste în Basarabia şi consecinţele lor

Reforma Agrara

Înfrângerea suferită de Rusia în Războiul Crimeii, cauzată de starea înapoiată a situației social-economice și
politice din Imperiul Țarist l-a determinat pe țarul Alexandru al II-lea să inițieze anumite reforme în care un
loc aparte îi revine desființării șerbiei.

Reforma prevedea împroprietărirea țăranilor prin atribuirea unui lot egal cu suprafața cultivată înaintea
cultivării.

În Transnistria fiecărei familii i s-a repar-tizat un lot de la 3 până la 7 desetine, În Basarabia ,nobilimea a
reușit mai mulți ani în șir să blocheze reforma, nemulțumind prin aceasta țărănimea locală.

Înfăptuirea reformei agrare în Principatele Unite a determinat țărănimea basarabeană la luptă pentru
pământ.

În 1868 guvernul țarist a aprobat regulamentul ce prevedea împroprietărirea țăranilor prin răscumpărare.

Țăranii statului și colonistii au primit pamant mai mult si o taxa de rascumparare mai mică.

Reforma administrativă. Reforma orășenească. Zemstvele

Inițiera reformei agrare a determinat necesitatea reformei în domeniul administrației publice locale.

Pentru a colabora mai eficient cu noile forțe (burghezia și dvorenimea liberală), puterea centrală adoptă în
1864 o lege privind administrația publică locală, care prevedea crearea unor organe noi (zemstvele), prin
care statul tindea să se modernizeze pe plan local.

Zemstvele erau de două niveluri: județene și guberniale. Alegerile în zemstve erau efectuate după un sistem
neproporțional de reprezentare.Membrii zemstvelor județene erau aleși pe termen de 3 ani din 4 categorii
sociale: moșieri, clerici, țărani și orășeni.Birourile zemstvelor (județene și guberniale) erau permanente,
dețineau funcția de organ executiv și aveau un personal subordonat. Competența zemstvelor se reducea
exclusiv la soluționarea problemelor economice și culturale ale teritoriului subordonat. Activitatea
zemstvelor a contribuit într-o orecare măsură la modernizarea soci-etății locale. De fapt zemsvele erau un
instrument de rusificare a localnicilor.

În 1870, în Rusia a fost realizată reforma orășenească, care avea scopul modernizării societății orășenești.
*Prevederile Regulamentului orășenesc au fost implimentate în Basarabia în 1871.

*Astfel, în martie 1871, la Chișinău, și-a început lucrările prima Dumă Orășenească.

Competeța dumelor era similară cu cea a zemstvelor.

Poziția dominantă în dumele orășenești era ocupată de moșieri și funcționari.Burghezia puțin numeroasă nu
avea autoritate. După componența națională majoritatea în dumelor o dețineau rușii ca rezultat a politicii
de limitare a stabilirii localnicilor basarabeni în orașe.
 Reforma judiciară

Schimbările întreprinse în viața economică și administrativă au impus înfăptuirea unor reforme în domeniul
justiției.

Reforma judiciară a fost implimentată în Basarabia în a. 1869 și avea la bază principiul separării puterilor
în stat. Tribunalele au fost separate de administrație. Procedura juridică (judecata) devine publică, în baza
principiului egalității tuturor cetățenilor în fața legii. Procesele judiciare erau susținute cu participarea
juraților, care stabileau vinovăția acuzatului.

Reforma a introdus și instituția avocaturii și a procuraturii.

*Procedura judiciară (judecata) se practica în limba rusă.

*Reforma judiciară a țarismului a lichidat totalmente legislația națională în Basarabia.

Reforma militară

În 1874, în Rusia a fost reorganizat serviciul militar.Se prevedea instituirea serviciului militar obligatoriu.

*Durata serviciului militar a fost redusă de la 25 de ani la 6 ani

*Prin reforma militară, în Basarabia au fost lichidate ultimile privilegii (de a nu fi scutiți de serviciul militar)
acordate basarabenilor la momentul anexării .

URMĂRI: *Mulți basarabeni si-au pierdut viața în războaiele purtate de Imperiul Rus.

*Reforma militară a devenit un instrument perfect de rusificare a românilor basarabeni.

În concluzie toate aceste reforme au lichidat ultimile rămășițe de românism al vieții social-politice, iar
Basarabia și-a pierdut statutul de provincie privilegiată, transformându-se într-o simplă gubernie rusească
a Imperiului Rus.