Situația politică a Moldovei și a

Țări Românești (1798 - 1812)

Clasa a VII-a
Realizat:Ciurea Larisa,
profesoară de istorie, grad didactic II
IPLT „Gaudeamus”
Provinciile istorice românești

Provinciile istorice așa cum

le vedem azi sunt o urmare
directă a evenimentelor
desfășurate încă din perioada
domniilor fanariote.
Explicați de ce?
Contextul internațional – caracterizați
situația:

Secolul al XVIII-lea este dominat de

apariţia „problemei orientale” sau „criza
orientală” determinată de tendinţa
Austriei şi Rusiei de a anexa teritorii ale
Imperiului Otoman aflat în proces de
decădere, la care se adaugă lupta pentru
eliberare de sub dominaţia otomană dusă
de popoarele balcanice.

Rivalitatea dintre Marile Puteri a

determinat izbucnirea a şase războaie
ruso-austro-turce care se vor desfăşura
pe teritoriul Ţărilor Române, cu mari
pierderi umane, materiale şi teritoriale.
 Imperiul Otoman la începutul
problemei orientale: 1683
 Politica Imperiului Otoman în Țările
Române?
Tendinţa domnilor români de
a se alia cu puterile vecine
pentru a ieşi de sub
suzeranitate otomană a
determinat Imperiul Otoman
să restrângă autonomia Țărilor
Române şi să înlocuiască
domniile pământene cu cele
fanariote.

În imagine: Sultanul Selim al III-lea

primind oficiali la palatul Topkapı,
sfârșitul secolului al XVIII-lea.
 Problema orientală: războaiele ruso-austro-turce
N.B. Conflictele dintre Marile Puteri, Rusia, Austria și Imperiul Otoman
s-au desfăşurat pe teritoriul Ţărilor Române!

1. Războiul ruso-turc din 1710-1711, la care a participat si Dimitrie Cantemir,

domnul Moldovei, s-a încheiat cu victoria turcilor în bătălia de la Stănileşti (18-22
iulie 1711); la 22 iulie 1711, s-a încheiat pacea de la Vadul Huşilor prin care ruşii
le-au cedat turcilor cetatea Azov.

2. Războiul austro-turc din 1716-1718, s-a încheiat cu victoria Austriei. Prin

semnarea păcii de la Passarowitz (1718), Turcia ceda Austriei şi teritoriile
româneşti Banat și Oltenia.

3. Războiul ruso-austro-turc din 1736-1739, în cursul căruia Rusia a reuşit să

ocupe Moldova, s-a încheiat cu înfrângerea Austriei şi semnarea păcii de la
Belgrad, prin care Oltenia a fost retrocedată Ţării Româneşti.
Banatul rămânea în continuare în posesia habsburgilor.
Problema orientală: războaiele ruso-austro-turce

4. Războiul ruso-turc din 1768-1774, în cursul căruia Rusia a

ocupat Ţările Române, înlăturându-i pe domnitorii fanarioţi.
La Congresul de pace de la Focşani (24 iulie 1772-22 martie
1773), delegaţii ale boierilor români au înmânat Congresului
memorii prin care cereau, în virtutea vechilor „capitulaţii”,
independenţa Ţărilor Române şi punerea lor sub garanţia colectivă a
Marilor Puteri (Rusia, Austria, Prusia).
Turcia înfrântă a cerut pacea. În urma păcii de la Kuciuk-Kainargi
(10/21 iulie 1774), Rusia a câştigat dreptul de a interveni pentru
protejarea Ţărilor Române.
Austria, prin presiuni asupra turcilor, a reuşit să anexeze partea
de nord a Moldovei: Bucovina (1774), prin convenția de la
Constantinopol din 1775.
5. Războiul ruso-austro-turc din 1787-1791/1792, declanşat de încercarea de punere în practică a
„proiectului grecesc” (refacerea Imperiului Bizantin şi împărţirea posesiunilor otomane din Europa
între Rusia şi Austria). Turcia a fost înfrântă dar, presaţi de evenimentele din Franţa, habsburgii s-au
grăbit să semneze pacea de la Şiştov (24 iulie 1791).
Războiul s-a încheiat anul urmator, cu pacea de la Iaşi (1792) când Rusia a obţinut de la turci
teritoriul dintre Bug şi Nistru şi recunoaşterea stăpânirii sale asupra Crimeei.
Rusia a devenit, astfel, vecina Țărilor Române.

„Asediul Oceacovului” - pictura artistului

polonez January Suchodolski. În 1788, trupele
rusești conduse prințul Potemkin și generalul
Alexandr Suvorov au asediat orașul controlat
de otomani.
6. Războiul ruso-turc din 1806-1812, a fost declanşat de Rusia sub
pretextul comiterii unor abuzuri asupra Ţărilor Române de către turci.
- Armata rusă a ocupat Ţările Române.
- Războiul s-a încheiat cu pacea de la Bucureşti (16/28 mai 1812) care
prevedea anexarea teritoriului dintre Prut şi Nistru de către Rusia.
- Acest teritoriu va primi numele de Basarabia.
Caracterizați situația Moldovei și a Țării Românești
în contextul relațiilor ruso-turce, după algoritmul:

Acțiunile Acțiunile
IRus la sf. turcilor
relațiile cu Imperiul Rus
Sec XVIII- la sf. Sec și Principate
lea înc. XVIII-lea înc.
Sec. XIX-lea Sec. XIX-lea

Intențiile Țarului rus în Acțiunile

Principatel
cadrul războiului din
e Române boierilor
1806-1812
locali

Cauzele
tensionării
relațiilor Acțiunile lui Relațiile cu Imperiul Rus
ruso-turce, Napoleon și cel Otoman
la înc. sec
XIX;
Caracterizați situația Moldovei și a Țării
Românești în contextul relațiilor ruso-turce

 Stabilindu-și frontiera pe Nistru, în urma războiului din 1789 – 1791, Imperiul

Rus a căutat s-o întărească în vederea unor eventuale ciocniri cu Impreiul
Otoman;
 Noul hotar îi permitea Iompreiului Rus să intervină mai ușor în relațiile
interne din Țările Române;
 Din cauza campaniei lui Napoleon în Egipt (parte componentă a IO), între IO și
IRus a fost încheiat un tratat de alianță. În consecință Imperiul Rus și-a
consolidat mai mult rolul de protectoare a popoarelor creștine din Europa de
Sud-Est, inclusiv al românilor;
 În anul 1802, Imperiul Rus reușește să impună Porții o limitare substanțială a
obligațiilor Principatelor față de otomani și amestecul acestora din urmă în
politica internă a Principatelor;
 Domnii erau numiți pe o perioadă de 7 ani, puteau fi schimbați numai cu
acordul Rusiei.
Acțiunile boierilor autohtoni

 Boierii autohtoni, nemulțumiți de faptul că țara

era condusă de fanarioți, se adresau cu memorii
( scriere în care sunt cuprinse însemnări asupra
evenimentelor la care a participat cineva ori care
s-au petrecut în timpul vieții cuiva), către
Napoleon, solicitând intervenție în Principate
pentru soluționarea contradicțiilor politice;
 Înconsecință acțiunile boierilor locali erau
dominate de ideea emancipării de sub dominația
otomană;
Cauzele înrăutățirii relațiilor ruso-turce
 În 1802, între Franța și Imperiul Otoman, are loc semnarea unei alianțe.
 Napoleon încearcă să submineze influența Imperiului Rus în Europa de Sud-Est și
să-i îndepărteze pe ruși și austrieci de la gurile Dunării;
 În scopul de a limita influența Imperiului Rus în Principate,în 1806, sultanul, fără a
cere consimțământul Imperiului Rus, înlătură din scaunul domnesc din Țara
Românească pe Constantin Ipsilanti și din a Moldovei pe Alexandru Moruzi;
 Drept consecință țarul Rusiei intorduce în Principate în 1806, armatele sale.
Scopul țarului la început era să nu cucerească Principatele române, ci să oblige
Poarta să respecte tratatele semnate anterior;
 Țarul intenționa să formeze din Principate un stat, unitar, care fiind sub protecția
sa, ar servi drept intermediar în politica dintre Austria și Turcia. Dar pe parcursul
Războiului din 1806-1812, planurile Rusiei s-au schimbat substanțial.
Analizați politica administrației ruse în
Principate după modelul Exploziei stelare
 Ce?
 Cine?
 Când?


 Unde?

Cum?

Care?
Analizați politica administrației ruse în
Principate după modelul Exploziei stelare
 Când? Cine? LA începutul războiului domnul Țării Românești Constantin Ipsilanti, s-a
declarat Domn ala ambelor Principate.
 Cine? De ce? Când? Rușii, nedorin să împartă puterea cu o conducere locală, l-a înlăturat de
la tron în februarie 1808;
 Cine? Ce? Comandantul rus a creat o administrație civilă proprie, alcătuită din Divanuri în
frunte cu conducători ruși;
 Care? Scopul principal al acestei administrații era aprovizionare permanentă a armatei ruse
cu furaje și produse alimentare, menținerea în stare bună a drumurilor strategice și
organizarea transporturilor militare, toate din contul Principatelor;
 Cine? De ce? Erau recrutați cu soldă voluntari în armata rusă, care sperau că pe acestă cale
vor contribui la eliberarea țării de sub dominația otomană.
 Cine? Ce? Când? Administrația rusă cerea contribuții bănești și militare, spre sfârșitul
Războiului, care depășeau cu mult dările pe care le plăteau turcilor. Toate acestea au
stârnit o reacție negativă a populației băștinașe față de trupele ruse
Armistițiul și reluarea operațiunilor
militare
 Înțelegerea de la Tilsit din iulie 1807 dintre Franța și Rusia a influențat
desfășurarea războiului ruso-turc. Prin mijlocirea Franței, Rusia și Imperiul
Otoman au semnat armistițiul de la Slobozia (localitate la Dunăre). Operațiile
militare au fost orpite. LA Iași au început tratativele de pace.
 În 1809, tratativele dintre Imperiul Rus și Imperiul Otoman intră în impas.
Poarta încheiase alianță cu Anglia, care o convinsese să nu îmceteze războiul.
Războiul a reînceput. Otomanii reușesc să recucerească o serie de cetăți de la
Dunăre.
 Între timp situația politică din Europa de răsărit se schimbă radical. Napoleon
pregătește campania sa împotriva Imperiului Rus și intenționa să folosească
Turcia în calitate de aliat.
 Rusia era nevoită să încheie războiul. Rusia i-a învins pe turci la Rusciuk și
Slobozia, forțând Poarta să accepte negocierile păcii.
 Pacea de la București 16/28 mai 1812, lecturează textul
și rezolvă sarcinile propuse

Ce eveniment istoric este reprezentat în imagine?

- Semnarea păcii de la București- 1812
Formulează o decizie luată în cadrul acestui
eveniment
- Anexarea teritoriului dintre Prut și Nistru la
Imperiul Rus
Indică o consecință a acestei decizii
 Dezmembrarea Țării Moldovei;
 Imperiul Rus își încalcă propriile angajamente
față de Principatul Moldovei de ocrotitor a
întregii Moldovei;
 Divizarea familiilor;
 Rusificarea ținutului;
 Exodul populației peste Prut;
 Stagnarea economică;
Rezolvă exercițiile
- Numește documentul la care
se face referire
- Tipul documentului
- Numește statele care au
semnat tratatul de pace
- Explică termenul de tratat
- Indică râul care devenea
hotar între cele două state
Articolul IV. „...Hotarul dintre
cele două state să fie râul Prut
(...). Dar fiindcă Înalta
Împărăție a cedat statului
Rusiei teritoriul situat în stânga
Prutului, cu cetățile existente
și cu orașele și cu toți locuitorii
lor, tocmai de aceea mijlocul
râului Prut să fie hotarul
dintre cele două state (...).
Din Tratatul de Pace ruso-turc
încheiat la 16/28 mai 1812
la București
 Caricatura

Analizează
caricatura și
construiește o
concluzie care să
reflecte caracterul
acțiunii întreprinse
de Imperiul Rus în
1812.
 Sursa A: „Prin tratatul din 1812 turcii cedau , fără să
Reflecție cunoască măcar limitele exacte, un teritoriu care nu le
aparțineau și care făcea parte dintr-o țară a cărei
integritate teritorială se angajase s-o respecte.”
Citește cu atenție Nicolae Iorga, istoric
sursele istorice
Sursa B: „Bineînțeles, că planurile noastre inițiale (ale
propuse și răspunde Rusiei) au fost mult mai ample: în anul 1806 intenționam
la sarcinile de lucru să cucerim fără lupte ambele Principate și să formăm din
ele 4 gubernii rusești (unitate teriotrial- administrativă
din Imperiul Rus), dar în cele din urmă am fost nevoiți să
ne limităm la o achiziție mult mai modestă, din care s-a
putut croi numai regiunea Basarabia ... Cu atât mai mult,
această extindere ne apropie de Peninsula Balcanică, ne
dădea posibilitatea de a avea un picior ferm pe Dunăre și
de a ne pregăti expansiunile următoare pe seama
Imperiului Otoman.”
Leon Casso, istoric rus
Sarcini

 Explică noțiunea de Basarabia;

 Formulează, pe baza surselor A și B, un enunț cu caracter istoric, utilizând
noțiunea de Principatele Române;
 Explică de ce autorul sursei B, este nemulțumit de achiziția Imperiului Rus din
1812
 Formulează o apreciere: cum era văzută Rusia cucerirea Basarabiei pentru
planurile ei ulterioare în politica externă;
 Compară opiniile autorilor sursei A și B. Construiește o concluzie.
 Explică acțiunile Imperiului Rus și a celui Otoman în cazul anexării Basarabiei.
Tema pentru acasă

 Înbaza surselor propuse (la reflecție),

argumentează într-un text coerent din 8 - 10
propoziții, afirmația:

Țările Române – arena de confruntare a

intereselor Marilor Puteri