Elaborat de: Garbuz Dorin

Profesor Istoria Românilor și Universală LT „OLIMP” Costești

dorin.garbuz.1996@gmail.com

Țările germane între 1815-1847

Definirea termenilor cheie
 Restaurație – perioadă din istoria unor state, caracterizată prin
readucerea pe tron a dinastiilor înlăturate în urma unor
revoluții, lovituri de stat;
 Fărâmițare politică – dezmembrare a unui stat, sau proces
istoric, prin care statul nu este centralizat, legile sunt diferite;
 Confederație – uniune de state sau de unități teritoriale
autonome ori independente, având anumite organe interne
centrale a puterii de stat în comun;
 Dietă - denumire dată adunării legislative în unele state sau
regiuni;
 Uniune vamală – organizație cu prevederi economice.
Confederația germană

După Congresul de la Viena, regiunea Germană continua a fi

divizată în 35 de state și 4 orașe libere, supreme fiind Prusia și
Austria;
În perioada sus-menționată, politica era inactivă, populația fiind
formată, în mare parte din săteni. În statele Nord-Estice se
reintroduce sistemul absolutist.
Sunt formate mișcări revoluționare democratice studențești.
Acestea sunt stopate, persoanele cu gândire democratică erau
arestate.
Economia regională

 Agricultura formează majoritatea economiei;

 Se dezvoltă capitalismul agrar, trecându-se de la relațiile
feudale la cele capitaliste, se produce revoluția industrială;
 Constituirea Uniunii Vamale în 1834, ce grăbește revoluția
industrială;
 Germania era în spatele Angliei, Franței, SUA... Economia
continue să fie agrară cu preponderențe a industrialismului
mic și a meșteșugăritului;
 Populația locuia la sate în 70%.