Rezervația “Pădurea

Domnească” RM
Cazanele Dunării,Romania A realizat:Stratulat Elena
Gr. SHT181 Fr.
 Rezervația’’Pădurea Domnească’’

 Rezervația naturală’’Pădurea Domnească’’ este o arie protejată din Republica Moldova,

aflată în raionul Glodeni și a fost fondată în anul 1993.
Rezervația este situată în zona localitaților Cobani, Balatina, Bisericani, Cuhnești, Moara
Domnescă din raionul Glodeni și Chetriș, Calinești, Hîncești, Drujineni și Pruteni din raionul
Fălești. Din punct de vedere geografic rezervația este așezată în lunca inundabilă a Prutului,
între râul Prut și Camenca. Suprafața totală este de 6032 ha, iar lungimea întreprinderii
silvice este de aproximativ 40 km.
Rezervația a fost creată în scopul
păstrării celui mai reprezentativ areal
de pădure de luncă și mlaștini (este cel
mai bătrân masiv forestier din ținut și
una din cele mai vechi păduri de luncă
din Europa). Vegetația de aici s-a
format atât sub influența regimului
apelor Prutului, cât și a sistemului de
gârle în care pătrundeau apele râului și
ale afluentului lui Camenca până la
construcția barajului Costești-Stînca.
În rezervație s-au păstrat vreo 730
specii de plante din cele 1200 ale florei
autohtone, înregistrate în republică și
peste 200 specii de animale.
 Rezervaţia găzduieşte arborele de stejar, de plop alb, salcie, plop negru, se
întîlnesc, de asemenea, răchitişuri, sectoare de plop tremurător, gorun, alun,
păducel, clocotici, sînger, viţa-de-vie sălbatică, liane si altele. În învelişul
ierbos predomină piciorul caprei, lăcrimioarele. Primăvara domină viorelele,
brebeneii, toporaşii, floarea vîntului. Aici pot fi întîlnite deasemenea  plante
rare ca ghiocelul alb, angelica, laleaua pestriţă.
În Rezervaţie se întîlnesc în total 159 de specii de păsări, dintre care numai
52 sînt migratoare, iar 107 sînt sedentare. În rezervaţia „Pădurea Domnească”
sunt şi păsări obişnuite precum privighetoarea şi cioara. Rezervaţia are un rol
important şi pentru că aici e arealul unor asemenea specii rare precum (barza
neagră, viesparul, acvila, bîtlanul galben, lebăda, egreta mare, lopătarul etc.).
Au supraveţuit în limitele rezervaţiei şi elemente faunistice rare ca cerbul
nobil, vidra, pisica sălbatică, jderul de pădure, jderul de piatră, nevăstuica,
broasca ţestoasă de baltă.
Rezervația„Pădurea Domnească’’ se întinde pe o suprafață de peste
5700 de hectare dintre care aproape 5000 de hectare sunt acoperite
cu păduri. Poarta de acces în rezervație se află în localitatea Moara
Domnească, raionul Glodeni, care se află la 150 de km de Chișinău.
Prețul unui bilet la autobuz până în localitate este de circa 90 de lei.
Rezervaţia include obiecte de valoare unicală din zona Prutului de
Mijloc care sunt introduse în diferite categorii al ariilor naturale
protejate de Stat: Rezervaţia peisagistică ,, Suta de Movile”;
Defileul,, Cheile Buteştiului”; Reciful coralier ,, Cobani”; Reciful ,,
Stânca Mare; Colonia de Stârci,, Ţara Bâtlanilor”; Stejarii seculari;
Zimbrăria.
 Rezervaţia peisagistică ,,Suta de Movile” reprezintă un fenomen unic în
spaţiul dintre Nistru şi Prut.  Reprezintă o porţiune a traseurilor râului Prut cu o
suprafaţă  de peste 1600 hectare, acoperite cu peste 3500 movile de diferite
forme cu o înălţime de peste 30 m, şi cu o lungime de la zeci până la sute de
metri.
Este amplasată în raionul Rîșcani, între satele Braniște și Cobani (raionul
Glodeni), ocolul silvic Râșcani, Avrămeni-Nagornoe, parcelele 32, 65;
Petrușeni, parcelele 26-31. Obiectul este administrat de două organizații:
Gospodăria Silvică de Stat Glodeni (657 ha) și Întreprinderea Agricolă
„Braniște” (415 ha).
Are multe izvoare, mlaștini și a fost declarată monument al naturii. Teritoriul
ditre movile este completat de zeci de lacuri pitoreşti, izvoare cu apă cristalină.
Originea movilelor rămâne deocamdată o enigmă.
 „O Sută de Movile” prezintă un peisaj de o mare valoare științifică și estetică. Unii savanți au
remarcat că „O Sută de Movile” („Centum Monticuli” după Dimitrie Cantemir) este unicul loc din
Europa unde sunt concentrate intr-un număr atât de mare recife submarine ale Mării Mediterane -
bazin de apă terțiar, ce acoperea vreo 20 milioane de ani în urmă teritoriul de azi al Republicii
Moldova[necesită citare]. Alți savanți consideră că movilele s-au format datorită alunecărilor de teren și
prăbușirilor.
„Se spune că aici au avut loc bătălii crâncene pe acest imens câmp. Biruitorii și-au îngropat eroii, ridicand
aceste movile: pentru cei de rând - mai mici, pentru căpetenii - mai mari”.[necesită citare]
Acest peisaj unic este situat pe versantul văii Prutului, are o lungime de 8 km și o lățime de 2,3-
1,7 km, iar originalitatea lui este imprimată de mulțimea microformelor de relief - peste 3500 de
movile, cu precădere alungite, pronunțate, cu pante abrupte și înălțimi de la 1-3 m până la 30 m
(„Movila Țiganului”).
Peisajul cuprinde 6 terase ale Prutului, marcate de la altitudinea de 50-60 m a luncii până la 160-
170 m a versantului și se desfășoară pe o suprafață de cca 1600 ha. Fâșiile dintre rândurile de movile
sunt ușor vălurite. Movilele și rândurile formate de ele sunt paralele cu lunca Prutului.
Cheile Butești,cunoscute și sub denumirea Defileul sau Reciful Butești,sunt un monument al naturii
de tip geologic sau paleontologic în raionul Glodeni, Republica Moldova. Aria protejată este
amplasată la sud-est de satul Butești. Ocupă o suprafață de 110 ha, sau 96 ha conform unor măsurări
mai recente.Obiectul este administrat de Primăria comunei Camenca (24,15 ha) și Primăria satului
Butești (32,27 ha).
Defileul ,,Cheile Buteşti” reprezintă o formaţiune calcaroasă, formată din schelete de
corali ,moluşte, scoici şi alge, animale și organisme marine, care umpleau marea Sarmatică acum 20
milioane de ani.
Obiectivul a fost luat sub protecția statului prin Hotărîrea Sovietului de Miniștri al RSSM din 13
martie 1962 nr. 111, iar statutul de protecție a fost reconfirmat prin Hotărîrea Sovietului de Miniștri al
RSSM din 8 ianuarie 1975 nr. 5 și Legea nr. 1538 din 25 februarie 1998 privind fondul ariilor naturale
protejate de stat. Deținătorul funciar al monumentului natural era, la momentul publicării Legii din
1998, Primăria satului Camenca,dar între timp acesta a trecut la balanța Primăriei comunei Camenca
 (24,15 ha) și Primăriei satului Butești (32,27 ha).
Reciful este un monument geologo-paleontologo-arheologic de o deosebită importanță științifică,
instructivă și cognitivă. Are valoare ecoturistică ridicată. Este valoros și din punct de vedere floristic,
aici fiind atestate peste 120 de specii de plante, dintre care unele sunt specii foarte rare incluse în 
Cartea Roșie a Republicii Moldova.
 Cheile Buteștiului sunt primele formațiuni geologice salvate de la distrugerea
cauzată de extragerea pietrei din cariere, datorită intervenției, în 1984, a Mișcării
Ecologiste din Moldova (MEM).

Conform unor legende populare, în stâncă a fost găsită o ladă cu aur turcesc. Alte
legende spun că Cheile Butești au jucat un rol important într-o bătălie dusă de 
Ștefan cel Mare.
Cea mai mare și mai abruptă stâncă a defileului se aseamănă cu un elefant privit din
profil. Localnicii numesc stânca „vârful Țiglăului”; pe ea au fost instalate trei cruci.
În ziua solstițiului de vară, 22 iunie, se organiza anual „Sărbătoarea Muzicii și a
Naturii” la poalele stâncii, în preajma grote
 Stînca Mare este un monument al naturii de tip geologic sau paleontologic în raionul Glodeni, 
Republica Moldova. Este amplasat la 2 km est de satul Cobani. Are o suprafață declarată de
105 ha, dintre care doar 16,34 ha s-au conservat ca monument geologic. Obiectul este
administrat de Primăria satului Cobani.
Stânca propriu-zisă are o lungime de 1.000 m, lățime de 100 m și o înălțime relativă de 40 m. Este
înconjurată din trei părți de râul Camenca,care o delimitează de terenurile agricole din preajmă,
și se află la 5 km distanță de defileul Butești.
Formațiunile recifale de la Cobani sunt menționate în lucrările geologului rus Ivan Sințov la
sfârșitul secolului al XIX-lea. Ele constituie ultimul segment al șirului de toltre din zona Prutului de
mijloc.
Stînca Mare este unicul recif care s-a păstrat din aria protejată de 105 ha. Ea reprezintă un corp
recifal alungit, alcătuit din roci de vârstă badeniană în partea inferioară și calcare volhiniene în
partea superioară. Este constituită din organisme marine coloniale cu schelet calcaros (alge, 
foraminifere, briozoare, corali), cochilii de moluște (cercetate de geologul N. A. Ianakevici în anii
1960) și resturi împrăștiate ale scheletelor altor animale. Grotele din pereții recifului și din zona
adiacentă nu au beneficiat de studiere detaliată, dar se cunoaște că aici au locuit oameni în 
epoca de piatră. Reciful este un loc prielnic pentru plante calcifile (ferigușa, școaldina, acul
pămîntului, urechelnița, schiverechia, văvalnicul) și mai multe vietăți rare și exotice de origine 
mediteraneană (șarpele cu abdomenul galben, șarpele lui Esculap, pescărușul albastru, acvila
țipătoare mare și acvila țipătoare mică, egreta mare ș.a.).
 
,,Țara Bâtlanilor„ este cea mai atipică zonă umedă de pe teritoriul Rezervației, fiind de fapt un habitat
forestier component al pădurii de stejari din lunca Prutului. Se află la 3 km de comuna Balatina și
la o distanţă de 0,8 km de albia Prutului. Acest loc a devenit casă pentru 3 specii de păsări
acvatice: stârcul cenușiu (Ardea Cinerea), egreta mică (Egretta garzeta) și stârcul de noapte
(Hycticorex nycticarax) care au ales să își facă cuiburile pe copaci. Stârcul cenușiu este obișnuit să
cuibărească și în copaci atunci când nu-i place stuful, lucru evidențiat de numărul mare de perechi
cuibăritoare din colonie. Același lucru e valabil și în cazul egretei mici și a stârcului de noapte, care
preferă să cuibărească în colonii mixte, însă numărul mare de perechi și preferința lor pentru acest
habitat (pădure de stejar) face ca ,,Țara Bâtlanilor" să fie un fenomen unic pentru Republica
Moldova. Din cele aproximativ de 1000 de perechi, stârcul domină cu cea mai mare pondere,
lăsând loc doar câtorva perechi de egretă mică și stârc de noapte. Fiecare arbore găzduiește până
la 18 cuiburi amplasate la 15-20 m înălțime, dând impresia unei creșe suspendate. În total, au fost
numărate 332 de cuiburi, dintre care 271 sunt populate. Păsările se află aici de la sfârșitul lunii
martie până în prima decadă a lunii octombrie. Colonia se întinde pe suprafață de 3000 m2 ,
parcela 17 din rezervaţie și este strict protejată, accesul fiind foarte limitat pentru a nu deranja
păsările în perioada de cuibărire. Înainte de construcţia barajului de la Costești-Stânca, „Ţara
Bâtlanilor" era inundată an de an de apele Prutului. După reglementarea albiei râului, inundaţiile au
devenit mult mai rare, iar excrementele păsărilor au contribuit la acidifierea solului, determinând
cu timpul uscarea arborilor. Odată cu uscarea copacilor, se mută și cuiburile, astfel că an de an,
Ţara Bâtlanilor își schimbă un pic locul și hotarele. Însă vizitatorii curioși nu au cum să rateze
această comunitate gălăgioasă și interesantă. Imaginea unor păsări mari care se agită și zboară de
la un copac la altul este irepetabilă, iar numărul lor este cu siguranță impunător.
  În apropierea satului Moara
Domnească se află cronicarii verzi a
istoriei noastre, stejari seculari, ce
depăşesc vârsta de 200–250 de ani,
unii dintre ei atingând recordul la
înălţime de 30–35 metri şi diametrul
tulpinilor de 2 metri. Nicăieri în
Moldova nu poate fi întâlnită o atare
grupare de arbori seculari, care ne
mărturisesc elocvent istoria naturii
acestui meleag şi faima de odinioară
a pădurilor noastre. După construcţia
barajului Costeşti-Stînca, în multe
locuri s-a uscat stejarul şi au apărut
arboreturi derivate unde domină
jugastrul (571,7 hectare).
Zimbrii. Conform savanților, zimbrul ar fi existat în Moldova acum 300 de ani, iar la
începutul secolului al XIX-lea, acesta ar fi dispărut. În rezervație zimbrii sunt ținuți într-un
țarc cu o suprafață de 32 de hectare, care poate găzdui până la 18 exemplare.
Pe teritoriul rezervației ”Pădurea Domnească”, în apropierea satului Moara Domnească se
află zimbrăria – singurul loc din Republica Moldova unde poate fi admirat zimbrul.
   Zimbrăria ocupă un ocol cu suprafața de 32 ha.
   La 19 august 2005, trei zimbri au fost aduși în Republica Moldova în baza unui acord
interstatal cu Polonia. La moment sunt cinci zimbri. Cei aduși din Polonia au nume poloneze:
femelele sunt Cagura și Bogvarca, iar masculul – Rotban. Zimbrii născuți în Moldova se
numesc MDinu și MDanu. Fiecare zimbru are pașaport și număr de identitate. Există și o
carte în Polonia unde sunt înregistrați toți zimbrii.
   Zimbrul este unica specie de animale sălbatice (din subfamilia bovinale) care a supraviețuit
până în prezent. El este cel mai greu animal european de pe uscat.
   În Europa de Vest, zimbrii au dispărut încă din secolul al XI-lea. Ultimul zimbru din Moldova
a fost ucis în 1762. În estul Europei, zimbrii erau proprietatea regilor poloni, lituanieni și
țarilor ruși. În 1927 în lume rămăseseră mai puțin de 50 de zimbri, toți fiind în grădini
zoologice.
   Zimbrii au fost reintroduși cu succes în sălbăticie începând cu 1951.
Valeriu Țarigradschi, directorul rezervației, povestește că unul dintre cele mai vizitate locuri de pe teritoriul
rezervației este zimbrăria, care se află la o distanță de circa doi kilometri de la poarta de acces pe teritoriul
protejat, în satul Moara Domnească. Vizita la zimbrărie costă 50 de lei/matur, 30 lei/copil. Pentru traseele
lungi, care pot fi parcurse cu automobilul, sunt oferite serviciile ghizilor care costă între 180 lei și 200 lei, în
funcție de numărul persoanelor în grup. Cei care doresc să se odihnească, să contempleze natura și să se
deconecteze de la grijile cotidiene, o pot face la pensiunea eco turistică „La Fontal” , care se află în inima
Pădurii Domnești.
Pensiunea eco-turistică „La Fontal” este primul popas în regiunea nordului. Se găsește în localitatea
Cobani, raionul Glodeni, în apropiere de monumentele naturii „Suta de Movile, Stânca Mare și Cheile
Butești. Este amplasat în inima traseului turistic și al Pădurii Domnești.
Prețul pentru închirierea unei căsuțe este de 1500 lei pentru 24 ore. În preț intră terasa cu o priveliște
frumoasă spre lacul relict Fontal, terenul de joc , locul special amenajat pentru un foc de tabără, mangal
pentru frigărui.
Capacitatea căsuței este de 6 persoane. Pentru închirierea unui pat turistul va plăti 250 lei pentru o noapte.
Pensiunea eco turistică „La Fontal” dispune de 12 locuri de cazare repartizate în două căsuțe, situate în
„Lacul Relief La Fontal”. Căsuțele sunt dotate cu grup sanitar, bucătărie (frigider, microundă, aparat de
cafea, fierbător electric, vase, tacâmuri și toate cele necesare pentru a pregăti și a servi mâncarea). La
parter căsuțele dispun de cameră de odihnă, spațioasă cu televizor, fotolii, masă unde turiștii pot să se
odihnească după o excursie petrecută pe unul din traseele eco-turistice „Pădurea Domnească” . 
 Cazanele Dunării, zonă cunoscută şi sub denumirea de Clisura Dunării, se întind de-
a lungul fluviului, la graniţă cu Serbia, în judeţul Mehedinţi. Vei putea descoperi
frumuseţea grandioasă a acestui loc pe teritoriul localităţilor Eşelniţa şi Dubova.
Există un singur drum care te va duce în acest loc de poveste, DN57, care face
legătura între municipiul Orşova şi localitatea Moldova Nouă.
Cazanele Dunării se întind pe o lungime de nouă kilometri. Pe această porţiune Dunărea se îngustează
considerabil până la 230 de metri, îngreunând navigaţia fluvială. Dincolo de acest aspect, peisajul zonei
este impresionant, o îmbinare perfectă între stânci abrupte şi apele învolburate ale Dunării.
Din loc în loc, pâraiele care coboară din munte şi se varsă în Dunăre formează golfuri şi estuare. Cel
mai spectaculos dintre acestea este Golful Mraconia, străjuit de uriaşul chip al lui Decebalus Rex,
sculptat în stâncă. Chipul lui Decebal este cea mai mare statuie săpată într-un versant muntos din
Europa şi măsoară peste 50 de metri. Din Golful Mraconiei, te vei putea îmbarca pe una dintre bărcile
sau şalupele de croazieră, care te va duce să admiri frumuseţea zonei.
Adancimile maxime sunt de circa 75 m. In sectorul cazanelor, viteza de scurgere a apei depaseste 5m/s.
Cazanele Mari au o lungime de aproximativ 4 km, incadrandu-se intre masivele Ciucarul Mare ( pe
teritoriul Romaniei) si Veliki Strbac (Serbia).
La baza peretelui de calcar ce flancheaza aceasta portiune a Cazanelor Mari exista doua cavitati:
pasterile Gura Ponicovei si Veterani.
Cazanele Mici se intend pe o lungime de aproximativ 3 km, fiind pozitionate intre masivele Ciucarul
mic(Romania) si Mali Strbac (Serbia).
Cazanele Dunarii si masivele Ciucarul mare / Ciucarul Mic fac parte din Parcul Natural Portile de Fier.
 Obiective turistice
•Chipul lui Decebal a fost construit in zona Cazanelor Mici, pe malul stang al
Dunarii, in golful Mraconia. Locatia este foarte frumoasa deoarece se poate
admira fluvial serpuind printre stancile impadurite, aci regasindu-se si cea mai
mare adancime a apei, 120 metrii. La aceasta sculptura au lucrat 12 alpinisti pe
parcursul a 10 ani, sub conducerea sculptorului din Orsova Florin Cotarcea.
Procesul a inceput prin a defrisa copacii si dupa s-a continuat cu curatarea rocilor si
dinamitarea stancii. Cu echipamente carate la mare inaltime si cu sculptori
priceputi si talentati, costructia a fost finalizata in anul 2004.
Chipul lui Decebal este doar una dintre atractiile turistice de pe Clisura Dunarii, dar a
devenit rapid cea mai importanta si cea mai accesata, atat de turistii din Romania,
cat si de cei straini.
 • Tabula Traiana este o placă memorială ridicată de împăratul Traian în cinstea victorie Imperiului
Roman asupra regatului dac în urma celui de-al Doilea Război Daco-Roman (105 - 106).
Nu departe de Statuia lui Decebal, pe malul sârbesc, la iesirea din Cazanele Mici, de aproape 2000
ani, se găsește placa memorială romană „Tabula Traiana”, având 4 metri lungime și 1,75 metri
înălțime. Tabula Traiana este un monument ridicat de adversarul regelui Decebal, împăratul roman 
Traian, pentru a marca marșul trupelor imperiale romane spre Dacia și a comemora victoriile
Imperiului Roman asupra regatului dac în anul 105 - 106 și finalizarea drumului militar roman al lui
Traian.
Tabula Traiana consemneaza începutul drumului suspendat al lui Traian pe teritoriul Daciei (40 km).
Se văd rămășițele drumului lui Traian care continua de-a lungul fluviului, calea începută de Împaratul
Tiberiu. În anumite porțiuni unde nu și-au putut croi drum direct prin dislocarea stâncilor au fost
săpate în piatră, deasupra apei, găuri pătrate la distanțe egale. În ele au fost fixate orizontal grinzi
puternice peste care se așeza un pod de lemn. Găurile din stâncă în care erau fixate grinzile podului
sunt vizibile si astăzi.
Zece tabule au fost dăltuite in defileu, doar Tabula Traiana se mai conservă, patru se pastrează în
desene și stampe din sec.al xviii-lea și al xix-lea, restul fiind distruse. În 1856, atunci când apa nu avea
același nivel cu cel de azi, se spune că se puteau vedea 4 tabule din cele 10. Pe malul românesc exista
o copie a celei de pe malul sârbesc.
 Cetatea Trikule
• Cetatea Trikule a fost construită în secolul al XV-lea pe malul stâng al Dunării, în
apropierea localităţii Sviniţa de astăzi (judeţul Mehedinţi), cu scopul de a opri
înaintarea otomană spre vest. Ridicarea cetăţii a avut loc în timpul lui Petru
Petrovici, ban peste cetăţile Lugoj, Mehadia şi peste cele de pe Valea Dunării. În
urma amenajării lacului de acumulare Porţile de Fier I, ruinele cetăţii au fost
acoperite de ape, astfel că, în prezent, mai sunt vizibile doar turnurile de piatră, la
5 kilometri în aval de Sviniţa.
Denumirea cetăţii Trikule provine din limba turcă şi înseamnă „trei turnuri”. Aşa
cum îi spune şi numele, cetatea avea trei turnuri, cu o înălţime de aproximativ 10
metri, dispuse în formă de triunghi. Grosimea zidurilor era de 1,4 metri. Zidul
dinspre mal avea o lungime de 20 de metri între turnuri, iar pe celelalte două laturi
distanţa era de 40 de metri. Turnurile au fost realizate din piatră brută legată cu
mortar, iar pentru coronament s-a folosit cărămidă.
• Construcţia a fost utilizată strict în scop militar. De-a lungul timpului, aceasta s-a
aflat succesiv sub stăpânire turcă şi austriacă.
• Terenul din jurul cetăţii Trikule a fost examinat de arheologi doar în anul 1970,
deoarece, ulterior, Dunărea a inundat zidurile fortificaţiei, astfel că cercetările au
fost sistate.
• În prezent, din cele trei turnuri iniţiale mai sunt vizibile doar două, acestea fiind
acoperite de apă pe jumătate. Unul dintre ele este conservat pe întreaga sa
înălţime, astfel că s-a păstrat întregul coronament. Al treilea turn s-a prăbuşit în
iarna anului 1924, din cauza gheţurilor de pe Dunăre.
 Peştera Ponicova, cea mai mare peşteră din Defileul Dun
ării
• Peștera Ponicova este cunoscută și sub numele de Peștera de la Gura Apei ori Peștera Liliecilor,
fiind și cea mai mare formațiune de acest fel din Defileul Dunării.
Numele de Peștera Liliecilor i-a fost atribuit întrucât aici trăiesc colonii întregi de lilieci chiar în
Galeria ce le poartă numele. Din pricina acestora pe jos se pot observa numeroase movile de guano
provenite de la liliecii de mari dimensiuni. Această peșteră a fost săpată în peretele calcaros al
versantului stâng al Dunării, mai exact în zona Cazanelor Mari, Ciucaru Mare și este amplasată la
mică distanță de stul Dubova din județul Mehedinți. Galeriile acesteia însumează circa 1.660 metri
parcurgând Ciucaru Mare și ieșind mai apoi în Dunăre. Trebuie să știm că parțial galeriile au fost
inundate după crearea lacului de baraj.
Prin intermediul Galeriei Ponicovei amplasată la nivelul inferior al pârâului Ponicova se face
îmbinarea cu intrarea de la nivelul Dunării, având o lungime totală de 400 de metri și o denivelare de
aproximativ 36 de metri. Această galerie este în mod particular puternic luminată natural chiar dacă
are o lungime de 400 de metri, o denivelare de 36 de metri și înălțime ce ajung chiar și la 26 de
metri.
Peștera este formată din mai multe galerii care se unesc și sunt amplasate pe două etaje. Din partea
ce duce spre Ponicovei se intră în galeria denumită Ogașul Ponicova, sau pe o porțiune mai îngustă
se ajunge direct în Galeria Liliecilor. Această sală este una lungă de peste 100 de metri înală de 30 de
metri și lată de circa 60 de metri. Pe podeaua de aici se pot observa diverse blocuri de prăbușite,
concrețiuni și gropi
Din galeria Ponicovei se poate ajunge mai apoi într-o încăpere de mici dimensiuni care este
cunoscută drept Sala Mică, de unde dacă urcăm o pantă abruptă de 31 de metri se intră în Galeria
Concreționată. Cea din urmă beneficiază de un sistem fosil ascendent, care este acoperit de
stalagmite, argilă, nisip sau calcită.
Galeria Concreționată este înaltă de 22 de metri și comunică cu Sala Mare care ajunge la o lungime
de circa 100 de metri, o lățime de 50 de metri și o înălțime de aproximativ 32 de metri. Dumul poate
continua către Galeria Scării sau mai apoi către Galeria cu Argilă, unde curioșii au ocazia să
descopere stalagmite izolate, diverse coloane, domuri, gururi și mai multe blocuri prăbușite.
 Peștera Veterani
• La peştera Veterani nu poţi ajunge
decât pe apă. Cunoscută şi sub
numele de „Peştera lui Veterani“,
„Peştera din Pînza Curii“ sau „Peştera
Piscabara”, grota este situată la o
înălţime de circa 70 de metri
deasupra apei, cu o lungime totală
de 173 de metri şi o lăţime de 40 de
metri.Peştera Veterani îşi are
originea numelui după numele lui
Veterani, cel care a fost aghiotantul
lui Ianovici, comandantul armatei
austriece cantonate la Caransebeş şi
care a refortificat peştera la sfârşitul
sec. al XVII-lea.
• Legendele locului mai spun că prin
spărtura din peretele peşterii,
dimineaţa, intră o rază de soare ce
cădea exact pe altarul pe care dacii
sacrificau păsările pe care le ofereau
ca ofrandă zeilor. Povestea pare să
fie confirmată de cantitatea mare
de oase de păsări, găsite de
arheologi în interior. Romanii,
impresionaţi de această istorie
străveche, dar şi pentru că grota
oferea un foarte bun loc de
supraveghere a navigaţiei pe fluviu,
au ridicat în interior nişte ziduri, i-au
mai făcut câteva întărituri şi au
transformat-o într-o mică cetate, pe
care au botezat-o „Peth”
 Mănăstirea Mraconia, locația SPECTACULOASĂ de
lângă Orșova, care le dă turiștilor senzația că se află
în fața unui lăcaș de cult de pe Sfântul Munte Athos
Turiștii care ajung în Cazanele Mici ale Dunării, în apropiere de Orșova, pot admira o apariție de-a dreptul
spectaculoasă. Este vorba despre Mănăstirea Mraconia, supranumită și „mănăstirea de sub apă”, aflată
lângă uriașa statuie a lui Decebal, cea mai mare sculptură realizată în piatră din Europa. Într-un loc
impresionant în care munții Carpați se întâlnesc cu Dunărea, la granița dintre România și Serbia, s-a format
o minunăție a naturii. Așa numitul „La Cazane”, despre care se spune că este cea mai spectaculoasă
porțiune a Dunării. Printre atracțiile turistice unice din această zonă se numără statuia lui Decebal, dar și
Mănăstirea Mraconia, „locul de sub cerul lui Dumnezeu”
Mănăstirea se află într-un tărâm de poveste, la o distanță de aproximativ 12 kilometri de Orșova, între
satele Dubova și Ieșelnița, și nu are cum să scape de privirile turiștilor curioși care ajung la Cazanele Mici.
„Născută şi ucisă de mai multe ori, mănăstirea se înfăţişează astăzi, de dincolo de moarte, ca o certitudine a
credinţei, nădejde a Învierii şi temelie a dragostei”, scrie pe geamul de la intrarea în mănăstire.
 • Mănăstirea Sfânta Ana din Orșova
Mănăstirea Sfânta Ana este situată în orașul Orșova pe defileul Dunării, unul dintre cele mai
frumoase locuri naturale din România. Ea este așezată pe coama Dealului Moșului, care domină
orașul Orșova. A fost ctitorită de către ziaristul interbelic Pamfil Șeicaru, care a luptat în zona Orșovei
în calitate de sublocotenent al Regimentului 17 Infanterie în Primul Război Mondial.
În 1935 a fost construit un drum de acces pietruit și lung de un kilometru și jumătate ce urca din
centrul Orșovei până în Dealul Moșului. Drumul a fost numit Drumul Eroilor și era străjuit de șapte
troițe sculptate din lemn de stejar masiv, aceste troițe erau închinate regimentelor care au luptat în
zonă în Primul Război Mondial. Troițele au dispărut prin anii 1960.
Mănăstirea Sfânta Ana a fost construită între anii 1936 și 1939, perioada în care Șeicaru era director
al ziarului Curentul și deputat în Parlamentul României. Mănăstirea, care trebuia să poarte hramul
Sfânta Ana (după numele mamei lui Șeicaru), nu a fost sfințită imediat după încheierea lucrărilor de
construcție.
După anul 1945, odată cu venirea comuniștilor, clădirea a fost transformată în restaurant.
 • Biserica romano-catolică din Orșova
La Dunăre, acolo unde e granița Banatului istoric și unde începea Oltenia, găsim o biserică
diferită de alte biserici catolice cunoscute. Are mai multe elemente ieșite din comun; este și
singura biserică de rit catolic construită în timpul comunismului.
Dacă mergem înapoi în timp în anii 1970, ne imaginăm o perioadă extrem de neprietenoasă cu
religia. Erau vremuri în care bisericile se dărâmau, nicidecum nu se construiau altele noi. Dar cum în
1972 aveam pe Clisura Dunării un mare baraj aproape finalizat, baraj care avea să inunde 13
localități, iar comunitățile catolice din zonă (și erau destule pe vremea aceea, fie că vorbim de
germani (șvabi), maghiari, cehi sau alte naționalități) rămâneau fără lăcaș de cult în Orșova, s-a
permis construirea acestei biserici. Un alt motiv care a contribuit decisiv a fost sponsorizarea în
totalitate a construirii unei noi biserici de către asociația Caritas din Freiburg (Germania).
Arhitectul a fost un german din România, Hans Fackelmann. Proiectul a fost realizat de către
Iprotim Timișoara, iar cel care a pictat Calea Crucii este pictorul timișorean Gabriel Popa. Pictura
este realizată cu acuareală pe pânză și lemn.
• Manastirea Vodita este cea mai veche ctitorie voievodala atestata documentar si, totodata, primul
asezamant monahal din tara noastra administrat autonom, dupa regulile specifice Bisericii
Ortodoxe, stabilite in canoane de Sfantul Vasile cel Mare.
Inchinata Nasterii Maicii Domnului si Sfantului Antonie cel Mare, manastirea asezata la numai un
kilometru distanta de apele Dunarii, in judetul Mehedinti, este situata la o distanta de 17 kilometri
vest de orasul Drobeta Turnu Severin si la aproximativ opt kilometri est de Orsova; in dreptul
manastirii, pe drumul principal, se afla asezata o troita de lemn.
 • MUZEUL HIDROCENTRALEI PORȚILE DE FIER I –
GURA VĂII
Hidrocentrala de la Porțile de Fier I este cea mai mare din România. Este una din cele
mai mari construcții hidrotehnice din Europa și cea mai mare de pe Dunăre.
Lacul de acumulare cuprinde 2.300 miliarde metri cubi apa, iar prin formarea lui s-au
inundat terenuri şi localități (10 pe malul românesc şi 7 pe malul sârbesc) căi ferate, şosele,
poduri, podeţe dar şi monumente istorice.
Științele Naturii – Defileul Portile de Fier este considerat un muzeu geologic in aer liber.
Remarcabile sunt rocile tipice zonei Portile de Fier. Datorita bogatiei avifaunistice, cursul
Dunarii din zona Portile de Fier este declarat sit Natura 2000.
Grandiosul obiectiv de la Porţile de Fier I constituie realizarea cea mai de seamă a
hidroenergeticii româneşti, contribuind nu numai la obţinerea unei producţii de peste 6
miliarde Kwh/an (partea românească), ci şi la rezolvarea problemei navigaţiei fluviale prin
Defileul Dunării. Inaugurarea şantierului la Sistemul Hidroenergetic şi de Navigaţie Porţile
de Fier a avut loc la 7 septembrie 1964 şi s-a dat în funcţiune la 16 mai 1972.
Program: marți – duminică: 08.00 – 16.00
Program de vizitare: marți – duminică: 09.00 –
16.00
                                              – ultima intrare: 15.00.
• TEL: 0252-308750
• Taxa de vizitare: 3 lei – copii/ 12 lei – adulți
• Turul complet de vizitare a Muzeului este de 30 de
minute.
• În Sala Turbinelor este interzis fotografiatul și
filmatul.
• Telefoane: 0252-308.750, 0753-079.497
 • Sicheviţa -ansamblul de mori cu ciutura si
butoni
După 650 de ani de existenţă, Sicheviţa a rămas un sat bănăţean tradiţional, unde există una
dintre cele mai căutate atracţii turistice tradiţionale ale Clisurii Dunării.
Tot atât de vechi ca şi morile de la Rudăria, morile de la Sicheviţa (existente din 1809) funcţionează
şi astăzi. Toate morile de apă sunt cu "ciutură" şi ax vertical, considerate pe drept cuvânt a fi
precursoarele turbinelor Kaplan. Căutaţi cele 10 mori de apă de la Sicheviţa, aşezate şirag pe o
distanţă ce se întinde pe 10 km (2 ore de mers pe jos), de la Dunăre la izvoarele apelor din munţi.

Majoritatea morilor sunt ridicate direct pe cursul apei, însă veţi întâlni şi mori la care apa este adusă
pe "ierugă". După cum este locul, morile sunt ridicate pe furci de lemn, cu picior de piatră spre albie
şi cu un altul direct pe sol. Un alt element unic în această zonă este construcţia "morii cu două
încăperi". Morile sunt construite din bârne de lemn "lipite" cu pământ galben (lut) şi au acoperişul de
şindrilă "în două ape". Lângă piatra morii fixată direct pe axul ciuturei, este vatra cu horn deschis,
pentru ca "morarul" să se încălzească noaptea la foc.
• Pestera Gaura cu Musca
este un loc plin de legende
si de istorie din Clisura
Dunarii. Pestera este situata
12 km aval de Moldova
Noua judetul Caras Severin
la cca. 30 m desupra
nivelului Dunarii.
Intrarea in pestera se afla in
versantul stang al Defileului
Dunarii, in marele abrupt
calcaros situat in apropierea
stancii Babacai din albia
Dunarii, la 3 km in aval de
localitatea Pescari.
Altitudinea 92 m (28 m
deasupra apei Dunarii).
Galeriile pesterii nu sunt lipsite de concretiuni spectaculoase de calcit. Dintre ele ne
atrag atentia gururile si barajele de travertin. Mai retinem prezenta pe preti a
„laptelui de piatra” (mondmilchul) si a buzunaraselor de calcit suprapuse
(odontolite). Dar nota specifica a pesterii e data de mirosul foarte penetrant de
amoniac ce se degaja din marea cantitate de guano cazut in apa sub numeroasele si
marile colonii de lilieci, precum si de la liliecii insasi, care la apropierea omului se
desprind din colonie si zboara, cu sutele, falfaind din aripi moi ca niste aratari din
alta lume.
Fauna guanoului este, bineinteles, dominanta ; nu exista specii cu adevarat de
pestera, in apa paraiasului subteran traiesc latausi din genul Niphargus.
Pestera este practic neamenajata. Niste trepte de piatra ne conduc in Galeria
Uscata, singura vizitata si degradata. Pentru parcurgerea Galeriei cu Apa sunt
necesare cizme de cauciuc lungi (la viituri, pentru turistii antrenati, barca de
cauciuc), casca, salopeta si flanela (temperatura este de 12 -13,5° vara si toamna, iar
umiditatea 96-100%). Durata vizitarii : l ora.
 În apropierea localităţii Coronini se ridică semeaţă din apele bătrânului fluviu stânca Baba Caia,
marcând intrarea propriu-zisă în Clisura Dunării. De-a lungul anilor, în jurul acestei stânci s-au ţesut
mai multe legende.
Monument natural din calcar rămâne şi astăzi unul dintre principalele puncte de atracţie pentru
turiştii care ajung în aceste locuri. Baba Caia are o înălţime de şapte metri deasupra apei şi este
unică pe tot parcursul Dunării. Numele său provine din limba turcă şi înseamnă „stânca tatălui”. Pe
vremuri de ea erau legate lanţuri de la Cetatea Golubac şi Cetatea Ladislau, pentru ca nici un vas să
nu scape de plata taxelor vamale. Stânca iese din apele fluviului în zona Coronini şi este supranumită
„Crăiasa singuratică a Dunării”. Stânca care astăzi constituie un reper pentru navigatori având ataşat
un far luminos, în timpul embargoului impus fostei Republici iugoslave era folosită de grăniceri care
stăteau la pândă pentru a depista contrabandiştii de carburanţi, ce treceau Dunărea la vecinii sârbi,
dar şi de contrabandişti care se ascundeau de oamenii legii.
• Cetatea medievală a Severinului
Cetatea medievală a Severinului este unul dintre obiectivele istorice însemnate ale
județului Mehedinți și se află pe raza teritoriului reședinței acestuia.

Datează din secolul al XIII-lea, când a fost rezidită peste vechile ruine ale cetății Drobeta,
după ce a devenit Banat de Severin.

Prima variantă susține că numele acesteia provine de la împăratul roman Septimiu Sever.
A doua propune un termen din limba slavonă, „severnâi”, care înseamnă nordic sau din
nord, iar a treia posibilitate vine din partea misionarilor catolici care se adăposteau în
cetățile medievale, aici ajungând și Sfântul Severin de Noricum (o zonă din Austria).

De-a lungul istoriei a fost condusă de unguri, români sau cucerită și atacată de turci.
Ultima bătălie cu aceștia, după ce a căzut Constantinopolul, i-a adus și sfârșitul. Atacul
trupelor lui Soliman Magnificul din 1524 au transformat reduta într-o ruină, din care a mai
rămas în picioare un perete din Turnul lui Sever, care și în prezent are 9 metri înălțime.
Timp mediu de vizitare-45 min
Program:
•Duminică09:00 - 17:00
•LuniÎnchis
•Marți09:00 - 17:00
•Miercuri09:00 - 17:00
•Joi09:00 - 17:00
•Vineri09:00 - 17:00
•Sâmbătă09:00 - 17:00
Adresă și contact:
bd. Carol I ( în Parcul General
Dragalina), mun. Drobeta-Turnu
Severin, jud. Mehedinți
Activități de agrement
Cazare
Descriere: 10 camere
• 2 camere cu pat matrimonial și canapea extensibilă, cu vedere la Dunăre, fără terasă (camera 1 și camera 4)
• 2 camere cu pat matrimonial, cu terasă si vedere la Dunăre (camera 2 și 5)
• 2 camere cu pat matrimonial și canapea extensibilă, vedere ușor lateral spre Dunăre, cu terasă (camera 3 și camera 6)
• 1 cameră la mansardă, tavanul urmează linia acoperișului, nu este o camera mică, are pat matrimonial și fotoliu pat
• 1 cameră cu pat matrimonial, vedere la Dunăre, fără terasă (camera 8)
• 2 camere cu pat matrimonial și fotoliu pat, vedere la Dunăre, fără terasă (camera 9 și camera 10)
• Intrarea se face între orele 15:00 – 18:00
Ieșirea se face până la ora 12:00
• Oferte cazare 2022
• *Rezervarea se face pentru minim 3 nopți și doar cu plata unui avans nereturnabil prin bancă sau tichete (Edenred,
Sodexo, Up Romania).
*Toate prețurile includ wi-fi, mic dejun, acces piscină, teren joacă copii, masă de tenis (piscina este în funcțiune
incepând cu luna iunie, în funcție de vreme).
*Prezența copiilor în camere modifică tarifarea în funcție de numărul și vârsta lor.
*Accesul cu animale de companie nu este permis nici în pensiune și nici în incinta restaurantului.
• Mulțumim pentru înțelegere!
• Martie 2022 – Mai 2022: Accesul la Pensiunea Melba se face cu vaporaşul din Orşova şi pe câteva
posibile rute auto:
• 300 RON/cameră/noapte/2 persoane
~ pe E771 de la Drobeta Turnu Severin până la Orşova şi apoi pe DN57
• Mai 2022: spre Moldova Noua, pensiunea fiind situată chiar la intrarea în localitatea
Dubova;
• 300 RON/cameră/noapte/2 persoane ~ de la Reşiţa către Oraviţa şi apoi pe DN 57 prin Naidăş către Moldova
• 240 RON/cameră/noapte/1 persoană Nouă spre Orşova;
~ de la Timisoara, prin Caransebeş – Orşova – Moldova Nouă.
• Iunie 2022 – Septembrie 2022: Vamvu Ileana
• 340 RON/cameră/noapte/2 persoane Administrator
+4 0727 474 179
• 300 RON/cameră/noapte/1 persoană +4 0758 076 666
pensiuneamelba@gmail.com
• Oferte speciale
• Paște 2022:
• Sejur de 2 nopți: 500 RON/persoană
• Sejur de 3 nopți: 600 RON/persoană
• *Minim două persoane în cameră
*Mic dejun inclus și masă festivă
• Agrement
• plimbări pe Dunăre cu pontonul plutitor, 300 RON/cursă (capacitatea maximă este de 8+1 persoane, iar
durata cursei este de 1h 30″) în zona Cazanelor cu oprire la peştera Veterani, Ponicova, Chipul cioplit în
stâncă al lui Decebal, Tabula Traiana;
• plimbări cu şalupa (capacitatea maximă este de 5+1 persoane), 600 RON/cursa de 1h sau 300
RON/cursa de 30″ sau 150 RON/15″
• închirieri hidrobiciclete cu şezlong (capacitate maximă 4 persoane), 30 RON/1h
• închirieri hidrobiciclete fără şezlong (capacitate maximă 4 persoane), 20 RON/1h
• închirieri caiace (capacitate maximă 2 persoane), 20 RON/1h
• plimbare cu banana trasă de şalupă (capacitate maximă 6 persoane), 150 RON/15″
• plimbare cu flat-uri (se pot trage 2 flat-uri simultan dupa şalupă), 150 RON/15″/flat 2 persoane
• închirieri mountain bike, 50 RON/zi sau 5 RON/1h;
• *închirieri masă ping-pong/rummy/table, 10 RON/1h;
• *acces piscină: 50 RON/zi
• trambuline elastice sarituri copii: gratuite pentru clientii pensiunii sau restaurantului Melba.