Pag.

168
 Imperiul Rus dorea cât mai rapid să
integreze noua provincie în structurile
politice ale Imperiului. În acest scop la 23
iulie 1812 admiralul Ciceacov,
comandantul armatei Dunărene semnează
la București Regulamentul privind
constituirea administrației provizorie pe
teritoriul dintre Prut și Nistru.
Acest document intră în vigoare
la 02 februarie 1813 și va impune regulile
de guvernare temporară în Basarabia.
Documentul era necesar
în primul rând pentru evitarea răscoalelor
în noul teritoriu anexat.
Prin acest act Ciceacov a conferit fără nici
un temei regiunii dintre Prut și Nistru
care aparținu-se teritoriului Țării
Moldovei denumirea părții sudice a
acestei regiuni Basarabia.
Inițial a fost organizat un guvern
provizoriu compus din 2 camere în frunte
cu un guvernator civil Scarlat Sturza.
 Acesta a fost primul guvernator al Basarabiei după anexarea
acesteia la Imperiul Rus în 1812. El provenea dintr-o familie de
boieri. El a fost primul și totodată unicul guvernator
moldovean al Basarabiei anexate de Imperiul Rus.
Fiul său Alexandru Sturza a fost autorul primului
statut al Basarabiei după anexare.
Imediat după 1812 țăranii supuși
la dări suplimentare au început să fugă în masă spre Moldova
de peste Prut, deaceea pentru a preîntâmpina
o masivă depopulare a teritoriului la 07 octombrie 1812
Scarlat Sturza a emis o dispoziție specială adresată
comandantului armatei dunărene
prin care i se indica constituirea cordonului de pază la hotarul
de apus al Basarabiei, menționând că:

La 17 iulie 1813 din motiv de boală Scarlat Sturza a fost demisionat. În realitate destituirea din funcție a fost provocată de opoziția sa față de
intențiile de rusificare a administrației și de colonizare a provinciei cu țărani aduși din toate regiunile Imperiului Rus.
 După demiterea lui Scarlat Sturza, situația în teritoriu a
suferit schimbări radicale. Astfel la 29 aprilie 1818 a fost promulgat
Regulementul organizării administrative a Basarabiei:

 Prin care pe lângă guvernatorul civil a fost format un Consiliu

Suprem numit și Sfatul Suprem.
 Acest Consiliu era investit cu funcții legislative și era constituit
preponderent din boieri băștinași.
 Un aspect important al documentului este faptul că Basarabiei i sa
recunoscut dreptul la o administrare autonomă.
 De asemenea regulemntul prevedea cunoașterea tuturor privilegiilor
boierilor ce le aveau până la 1812 și echivalarea în drepturi cu
nobilimea rusă.
 În conformitate cu prevederile Regulamentului au fost desființate
ținuturile Codru, Greceni și Soroca, și a fost creat ținutul Akerman.
Astfel teritoriul Basarabiei devine împărțit în 6 ținuturi.
 Prin aceste măsuri guvernul țarist a lipsit Basarabia de orice autoadministrare.
La rândul lor teritoriile din stânga Nistrului aveau și ele o organizare administrativă similară cu cele din guberniile
ruse. Acest teritoriu a fost divizat în 2 gubernii Podolea și Herson.
 Ca urmare a schimbărilor
administrative a avut de
suferit și stema Basarabiei.
Astfel până la 1917 s-au
făcut 4 schimbări
ținânduse cont de situație
politică a Basarabiei.
Stema acesteia a fost
diferită între anii 1815-
1817; 1817 – 1826, 1826-
1828 și 1828-1917. Ca ex.
stema Basarabiei din
1817-1826. Stema
reprezenta un scut divizat
în 2 părți
 Colonizarea organizată a reprezentat o parte componentă a politicii de
deznaționalizare promovate de Imperiul Țarist.

 Primele colonii masive au fost în zona de sud a Basarabiei în zona

Bugeacului și în zona de Nord unde s-au amplasat preponderent
ucrainenii.
 Majoritatea absolută a coloniștilor o reprezentau bulgarii și găgăuzii
care către anul 1850 erau circa 100 mii oameni. Primele localități
întemeiate de acestea au fost Cazaclia, Baorci și Tătar-Cobceac.
 A fost colonizat și malul stâng al Nistrului în special cu nemți. Primele
colonii de germani au fost întemeiate în zona Bugeacului, iar prima
localitate fiind Arudino.
 În anii 1824-1828 au fost aduși elvețieni din Losane iar cu 2 ani mai
înainte și francezi.
 În anii 1830 în zonă s-au stabilit și coloniști din guberniile rusești, în
special ruși și ucraineni, greci și polonezi. Lor li s-au acordat un statut
juridic special prin care fiecare familie primea câte 10 desetine de
pământ fiind scutiți de impozite pe o perioadă de 7 ani de zile.
 În total au înființate peste 100 localități ale țăranilor ruși în Akerman,
Bender și Hotin. Majoritatea dintre ele fiind bulgare aproximativ 83
localități și germane 24.
 În concluzie menționăm faptul că în
anul 1812, fără nici un drept istoric, juridic,
național sau de altă natură Imperiul Rus a
anexat Moldova de Est numit ulterior Basarabia
și transformat în Colonia Imperiului Rus.
Politica administrativă promovată de
autoritățile rusești în Basarabia era strâns
legată de evoluția și politica externă a
Imperiului Rus. În dependență de interesele
politice ale Imperiului a evoluat și procesul
organizării administrative de la acoradarea
statutului de autonomie până la transformarea
ei în gubernie rusească. Procesul implementării
și consolidării sistemului rusesc de administrare
a Basarabiei între anii 1812 și 1917 poate fi
divizat în 3 perioade distinctive:

Adiministrația Basarabiei a fost un instrument docil de realizare a politicii coloniale. Deznaționalizarea și discreditarea sistemului
național de administrare, ignorarea instituțiilor și practicilor administrative locale, defaimarea normelor de drepturi moldovenești a
fost o preocupare constantă a autorităților administrației rusești.