" : @bac.

istorie2023
l

STATUL ROMÂN MODERN: DE LA PROIECT POLITIC LA REALIZAREA ROMÂNIEI MARI

În secolul XVIII domnitorii pământeni au fost înlocuiți cu cei fanarioți din regiunea Fanar, Constantinopol
(membri ai familiilor aristocratice)
- Imperiul Otoman a susținut că a luat decizia din cauza lipsei de loialitate a domnitorilor pământeni
față de sultanat. De fapt, Turcia trecea printr-o criză politică și economică și avea nevoie de resurse
financiare.
- Imperiul Otoman a impus taxe prin intermediul fanarioților: mucarerul, tributul, peșcheșurile
- Elitele românești au pierdut privilegiile dobândite. Nemulțumită, elita din Țara Românească și Moldova
a scris memorii și proiecte adresate Marilor Puteri.
Principalele idei susținute:
- revenirea la domniile pământene
- respectarea capitulațiilor
- menținerea autonomiei Țării Românești și Moldovei, etc.

MEMORIILE

1772 – elitele politice românești au prezentat Marilor Puteri prezente în Focșani (se aflau acolo pentru
semnarea tratatelor de pace în urma unui război ruso-austro-turc), cerințele:
- domnii pământene
- unirea Țării Românești cu Moldova sub un principe străin și cu garanția Marilor Puteri
1791-1792 (a doua jum. a sec. XVIII) – Reprezentanții Școlii Ardelene scriu “Supplex Libellus
Valachorum” prin care:
- cereau austriecilor să renunțe la noțiunea jignitoare de “tolerați” adresată poporului român
- cereau pt. români drepturi egale cu ale națiunilor privilegiate și dreptul de a fi reprezentați politic
1802 – Dimitrie Sturdza – proiect în care propunea ca formă de guvernare a statului Republica condusă de
boierime

Memoriile boierești nu au primit atenție și nu au fost împlinite.

REVOLUȚIA LUI TUDOR VLADIMIRESCU

CAUZE: regimul fanariot, situația grea a țăranilor, menținerea privilegiilor boierești

Tudor Vladimirescu era conducătorul pandurilor.
Revoluția a început cu Proclamația de la Padeș.
A cerut propriul program: ,,Cererile norodului românesc” – 1821
CERINȚE:
- înlocuirea domnitorilor fanarioți cu cei pământeni
- limitarea prezenței grecilor în politică și religie
- modernizarea legislației
- reînființarea armatei naționale
În 1822 s-a revenit la domniile pământene.

CONSTITUȚIA CĂRVUNARILOR - 1822

(numită și ,,Proiectul celor 77 de ponturi”)
- scris de mica boierime din Moldova
Propunea schimbări politice:
- egalitatea în fața legii
- ocuparea funcțiilor de boierimea pământeană
- formarea Sfatului Obștesc, etc.

REGULAMENTELE ORGANICE (legi fundamentale în Țara Românească și Moldova)

În (1829) – tratat de pace între Rusia și Turcia
Principatele Române rămân state vasale Turciei
intrau și în protecția Rusiei
Regulamentele Organice au fost adoptate sub îndrumarea reprezentanților ruși.
NUMELE DE ,,Regulamentul Organic al Țării Românești” (1831)
,,Regulamentul Organic al Moldovei” (1832)
Prevederile:
- separarea puterilor în stat
- s-a organizat învățământul
- desființarea vămilor interne

PROGRAMELE REVOLUȚIONARE DIN 1848 (DE LA PAȘOPT)

• Transilvania – Petiția Națională - citită mulțimii pe Câmpia Libertății din Blaj
CERINȚE:
- autonomie administrativa
- reformă agrară
- reforma învățământului prin acceptarea limbii române la toate nivelele de studiu (predare în limba
română)
• Moldova – Petiția Proclamație (avea caracter moderat – agrar)
- Se împărțea între reforma agrară și reforma legislativă
- Revoluționarii moldoveni refugiați în Transilvania elaborează la Brașov:
programul ,,Principiile noastre pentru reformarea patriei” care propunea unirea Țării Românești cu
Moldova
• Țara Românească – Proclamația de la Islaz
CERINȚE:
- alegerea domnului pe o perioadă de 5 ani
- Desființarea privilegiilor boierești
- Reformă agrară cu despăgubire
- reforma învățământului și armatei
Revoluția din 1848 a fost un eșec din cauza intervenției Marilor Puteri. O parte din cerințele generației
pașoptiste s-au împlinit în anii următori.
 DOMNIA ȘI DUBLA ALEGERE A LUI ALEXANDRU IOAN CUZA

- Unirea Principatelor Române era dorită de elita politică + locuitorii principatelor de mult timp.
Circumstanțele favorabile unirii au apărut în urma războiului ruso-turc din Peninsula Crimeea
(1853-1856)
Turcii și rușii se luptau pentru teritoriile din Europa de Est și pentru privilegiile vamale din Marea
Neagră.
- Turcia a avut ca aliați Anglia și Franța. Războiul s-a încheiat cu victoria lor.

Tratatele de pace au avut loc la Paris în 1856. În timpul discuțiilor, Franța a propus unirea
Principatelor Române: Țara Românească și Moldova.
Împăratul Napoleon al III-lea al Franței își dorea formarea unui nou stat în Europa de Est pentru a
opri expansiunea teritorială a Rusiei.

Anglia și Franța ca susținătoare a unirii principatelor au trimis comisari în cele două principate cu
scopul de a consulta românii în privința unirii. Adunările consultative erau numite adunări ad-hoc.
În 1858 Marile Puteri s-au reîntâlnit la Paris unde au primit raportul comisarilor și au semnat
,,Convenția de la Paris”.
- Statul trebuia să se numească: Principatele Unite ale Țării Românești și Moldovei
- Prevedea separarea puterilor în stat.
Puterea executivă – îi revenea domnului fiecărui principat.
Existau 2 instituții comune cu sediul la Focșani: Comisia Centrală (legislația comună)
Curtea de Casație și Justiție (tribunalul suprem)
- Fiecare principat avea propria capitală.
- Convenția de la Paris nu desăvârșea unirea, însă nici nu o împiedica.

Partida Națională din Țara Românească și Moldova a început să promoveze unirea prin intermediul:
mass-mediei, preoților din parohii și al întâlnirilor organizate.
Astfel, în 24 ianuarie 1859 a avut loc dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza.
- El și-a dorit în primul rând recunoașterea internațională a noului stat format cu numele de
,,România”. Acesta a fost însă recunoscut doar 3 ani mai târziu, în 1862 .

A urmat etapa reformelor:

- capitala statului a devenit Bucureștiul
- s-au desființat vămile interne
- s-a realizat unificarea monetară
- reforma armatei
PRINCIPALELE REFORME ALE LUI CUZA:

1) Legea secularizării averilor mănăstirești (1863)

⇒ pământurile bisericești au trecut în proprietatea statului românesc; dintre acestea, multe au
fost folosite pentru împroprietărirea țăranilor, în cadrul reformei agrare.

2) Reforma agrară (1864)

⇒ țăranii sunt împropietăriți cu pământ în funcție de numărul de vite de muncă deținute
⇒ desființarea obligației țăranilor față de boieri prin plata unor despăgubiri

3) Reforma învățământului (1864)

⇒ presupune modernizarea învățământului
⇒ învățământ primar gratuit și obligatoriu
⇒ se înființează școli și licee

4) Reforma electorală (1864)

⇒ votul rămâne cenzitar, scade censul, prin urmare există mai mulți alegători:
alegători direcți – plăteau impozit pe 4 galbeni
alegători primari plăteau impozit mai mic și variabil
votau prin reprezentanți

!!!! SCOPUL REFORMELOR / CARACTERISTICA COMUNĂ: se pun bazele statului român modern !!!!

,, Monstruoasa Coaliție”: → susținea aducerea unui prinț străin

→ în 1866 îl îndepărtează pe Cuza de la conducere și îl trimite în exil
→ îl va aduce pe Carol I în locul său

INDEPENDENȚA ROMÂNIEI FAȚĂ DE IMPERIUL OTOMAN

- Carol I principe – 1866

- În 1866 adoptă prima constituție a României
- aceasta nu este însă validată de Imperiul Otoman, deoarece numea România monarhie
constituțională ereditară (prin această formă de guvernământ România anunța intenția de a obține
independența)

Carol și politicienii M. Kogălniceanu și I. Brătianu urmăreau relațiile româno-ruse și revoltele

popoarelor balcanice față de Imperiul Otoman.
Începând din 1875, s-au revoltat pe rând sârbii, bosniacii, herțegovinienii și bulgarii, care au primit
ajutor din partea rușilor.

Astfel, în 1877 - izbucnește un nou război ruso-turc în sudul Dunării, pe teritoriul Bulgariei de astăzi.
1877 – Rusia și România semnează o convenție la București pentru tranzitarea teritoriului românesc.
☆ rușii se angajau să respecte teritoriul românesc și să-și susțină financiar propria armată ☆
Rușii au ajuns în sudul Dunării unde aveau un sistem de fortificații bine organizat.
Turcii au bombardat în semn de protest litoralul românesc.
9 mai 1877 – M. Kogălniceanu și Carol I declară independența României.
Armatele rusești suferă înfrângeri, arhiducele Nicolae (comandantul trupelor rusești) cere ajutorul
armatei românești.
⇒ Carol I devine comandantul armatei românești
⇒ rușii și românii încheie tratate de alianță în iulie 1877
⇒ rușii și aliații săi ies învingători, au loc tratatele de pace de la San Stefano și Berlin

Februarie 1878 – negocierile dintre Rusia și Turcia de la San Stefano

- Marile Puteri din vestul Europei au fost nemulțumite de negocieri, au organizat o nouă conferință la
Berlin
Iunie-iulie 1878 – tratatul de pace de la Berlin
- Prevedea independența României cu 2 condiții:
1) modificarea Constituției astfel încât cetățenia să le fie acordată tuturor locuitorilor indiferent de
religie
2) schimbul de teritorii: România primea Dobrogea și Delta Dunării și ceda Rusiei 3 județe din sudul
Basarabiei ce-i asigurau ieșirea la Marea Neagră
Din 1881 - România devine regat, primul său rege fiind Carol I.
- Regatul României era format doar din teritoriile extracarpatice, următorul proiect fiind unirea
Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei cu Regatul României.
- Obiectivul putea fi atins doar cu sprijinul Marilor Puteri și cu un sistem de relații internaționale bine
gândit.
- La finalul secolului XIX se formase în Europa o puternică alianță politico-militară, ,,Tripla Alianță”.
România aderă la Tripla Alianță în 1883.
⇒ se recunoșteau astfel granițele regatului, independența și suveranitatea + se promitea ajutor militar
în cazul unei invazii străine.

MAREA UNIRE DIN 1918

- condiționată de evoluția Primului Război Mondial (1914 – 1918)

Primul Război Mondial a antrenat două alianțe militare: Antanta (Anglia, Franța, Rusia) și Puterile
Centrale (Germania, Austro-Ungaria)
Regatul României a ales neutralitatea și a început negocierile cu reprezentanții celor două alianțe:
- Antanta recunoștea autoritatea României asupra Transilvaniei și Bucovinei cu condiția implicării
României în război de partea sa. Regele Ferdinand I, regina Maria și prim-ministrul Ionel Brătianu au
susținut intrarea României în război.
- 14 august 1914 - intrăm în război la nivel declarativ
- 14 august 1916, ora 9 seara – declarăm război Austro-Ungariei. Noaptea a început campania militară
de eliberare a Transilvaniei. Armata română a fost învinsă, s-a retras spre nordul Moldovei.
- După, a reintrat în război de partea Antantei până la sfârșit (1918).
1918 - Basarabia, Bucovina și Transilvania s-au unit cu Regatul României.
Unirea Basarabiei cu Regatul României - 27 martie 1918
Unirea Bucovinei cu Regatul României - 15 noiembrie 1918
Unirea Transilvaniei cu Regatul României - 1 decembrie 1918
S-a desfășurat Adunarea Națională de la Alba Iulia. Au fost prezenți aproximativ 1228 delegați și
100.000 oameni din toată Transilvania.
Aceasta a fost deschisă de oratorul și politicianul Gheorghe Pop de Băsești
- Membrii au adoptat Declarația de Unire a Transilvaniei cu România.
Marea Unire a fost aprobată de Regele Ferdinand I.
Unirea a fost recunoscută de Marile Puteri în timpul tratatelor de pace de la Paris (1919 – 1920).
Beneficiile unirii:
- se mărește teritoriul statului
- pluripartidism
- se dezvoltă economia și cultură
- include noi minorități entice, confesiuni religioase