Transilvania de la Voievodat la principat

- în perioada sec XI-XIII, Transilvania este cucerită de către Regatul Maghiar

 la începutul sec XI – are loc conflictul dintre Ahtum – succesorul şi
nepotul lui Glad - care stăpânea în Banat ( centrul al Morisena) – şi
regele Ungariei ( evenimentul este amintit în Legenda Sfântului
Gerard)
 Ahtum se botezase în ritul ortodox şi a intrat
 În conflict cu regele Ungariei, Ştefan I – pentru că percepea vamă
pentru sarea transportată pe Mureş spre Câmpia Panoniei. După o
puternică rezistenţă este înfrânt

 1002-1003- conflict dintre conducătorul Gyula, care ,,îşi avea

domnia peste întreg regatul al Ultrasilvaniei„cu centrul la Alba Iulia şi
regele Ungariei Ştefan I, cazat de faptul că Gyula ,,nu s-a întors la
religia creştină şi n-a încetat de a ataca pe unguri”
 după ce Gyula a fost înfrânt formaţiunea sa a fost supusă coroanei
maghiare
- regii maghiari au organizat provincia după sistemul feudalismului apusean
 au păstrat şi unele elemente ale organizării locale şi instituţiile specific
româneşti
- expansiunea maghiarilor s-a desfăşurat progresiv de la vest la est
 mijloacele folosite de maghiari:
a) pe plan militar - cucerirea şi anexarea cetăţilor de apărare
b) pe plan administrativ – organizarea comitatelor ( unităţi teritorial
administrative specifice regatului ungar)
c) pe plan politic – încercarea de înlocuire a voievodatului cu
principatul - încercare eşuată – 1176 – este menţionat Leustachiu,
primul voievod
- până în sec al XVI-lea se menţine voievodatul
d) pe plan etnic – colonizarea unor populaţii de către regalitatea
maghiară secuii şi saşii - aceştia beneficiază de privilegii şi au autonomie şi se
organizează politic administrativ şi juridic separat
Saşii
- au fost colonizaţi în Transilvania în sec XII şi la începutul sec XIII
- scopul – consolidarea şi extinderea dominaţiei maghiare în Transilvania şi
asigurarea graniţei sudice
- saşii veneau din Renania, Luxembrug şi Flandra şi au fost aşezaţi pe teritoriul
judeţelor Alba, Sibiu, Bistriţa
- sunt atestaţi documentar în Transilvania între 1192-1196
- saşii sunt agricultori şi meşteşugari
- au jucat un rol important în apariţia vieţii urbane din Transilvania şi au întemeiat
oraşele - Sibiu, Braşov, Sighişoara, Bistriţa
- au primit o serie de privilegii - consemnate într-o diplomă a regelui maghiar Andei
al II-lea din 1224 ( Andreanum)
- puternic s-a dezvoltat autonomia saşilor, emancipaţi încă din sec XIII de sub
autoritatea voievodului Transilvaniei. În 1317, Carol Robert a confirmat marele
privilegiu acordat saşilor de către Andrei al II-lea. Supuşi anterior unor comiţi regali,
saşii au dobândit la începutul sec XIV comiţi proprii, expresie a autonomiei lor
Secuii
- popor de origine controversată au însoţit oştile maghiare ca luptători în avangarda ,
în cadrul luptelor pentru cucerirea Transilvaniei
s-au aşezat în regiunea din vecinătatea Carpaţilor Răsăriteni şi au convieţuit cu
românii
- secuilor le-a fost încredinţată paza hotarelor şi trecătorilor Carpaţilor
s-au bucurat de privilegii iar cu timpul au căpătat o autonomie în cadrul voievodatului
Transilvaniei
e) pe plan religios - încercarea de impunere a catolicismului
- teritoriile românilor erau uneori confiscate în beneficiu
Bisericii catolice
- sunt aduse în Transilvania ordine călugăreşte predicatoare
( dominicanii şi franciscanii) şi războinice ( teutonii şi ioaniţii )
- regele Andrei al II-lea a chemat în 1211, în Transilvania -
Ordinul cavalerilor teutoni ( ordin de călugări –militari, creat la sfârşitul sec XII
pentru a proteja posesiunile cruciate din Ţara Sfântă). Cavalerii teutoni au fost aşezaţi
în Ţara Bârsei unde au construit mai multe cetăţi - Feldioara, Codlea. Scopul aşezării
era dublu
 de apărare a frontierei regatului( partea de sud-est a
Transilvaniei) – împotriva cumanilor
 şi de a face prozelitism catolic dincolo de Carpaţi printre
români şi cumani
- Cavalerii Teutoni au primit Ţara Bârsei şi importante privilegii:
 scutiri de dări şi vămi
 dreptul de a apela la justiţia regală, fiind scoşi de sub autoritatea
voievodului Transilvaniei
 dreptul de a ţine târguri
 dreptul de a ridica cetăţi
 între 1211-1225 teutonii construiesc în Ţara Bârsei cetăţile Codlea şi
Feldioara
- Diplomele Regale din 1365 - date de Ludovic I introduc sistemul ,,religiei
recepte,, ( oficiale)- excluderea de la viaţa politică pe cei care nu erau de origine
catolică
- Transilvania a păstrat însă unele elemente ale organizării locale şi instituţii specific
româneşti ( Voievodatul )
- această organizare se menţine până în sec XVI – când Ungaria cade sub dominaţia
otoman ( 1540) iar Transilvania devine principat autonom sub suzeranitate otomană
( 1541)
Organizarea internă

- Transilvania era organizată ca Voievodat autonom în cadrul regatului Ungar

- Era condusă de un voievod cu atribuţii:
 Administrative, judiciare şi militate
 Era numit de regele Ungariei cu acordul nobilimii transilvane
 Există şi cazuri în care regele doar confirmă decizia nobilimii
 Unii voievozi au reuşit să fondeze adevărate dinastii
- din punct de vedere administrativ teritorial cuprindea:
 comitate – impuse de regalitatea maghiară primul comitat
este cel al Bihorului atestat în 1111
 scaune unităţi administrative specifice saşilor şi secuilor
 districte – specifice românilor – se menţin în zonele în care
aceştia sunt majoritari ( Maramureş, Ţara Bârsei, Ţara
Oltului, Haţeg)- sunt conduse de cnezi, voievozi – cu
atribuţii administrative, judecătoreşti şi fiscale
- structura socială - se caracterizează prin existenţa stărilor privilegiate
 nobilimea maghiară
 clerul catolic
 patriciatul săsesc
 fruntaşii secuilor
- sec XIII- regalitatea maghiară sub dinastia Angevină a urmărit unificarea
confesională - prin unitatea de credinţă - ca bază a stabilităţii şi trăiniciei
regatului
- cele mai drastice măsuri au fost luate de către Ludovic I – care refuză să mai
recunoască cnezilor români calitatea nobiliară pe temeiul poziţiei tradiţionale şi
dreptul de a mai stăpâni pământ
- calitatea nobiliară trebuia confirmată prin diplome regale iar acordarea
diplomelor era condiţionată de apartenenţa la catolicism
- s-a dezlănţuit prigoana împotriva clerului ortodox şi s-a încercat convertirea
silită a ortodocşilor, consideraţi că uneltesc împotriva regatului maghiar
împreună cu românii de la sud de Carpaţi
- hotărârea regelui urmărea să elimine prin asimilare confesională sau prin
declasare socială nobilimea română din Transilvania
- regele a impus în Transilvania o organizare juridică represivă de caracter
excepţional îndreptată împotriva românilor
- 1366 regele a acordat nobililor un privilegiu excepţional, care le permitea ,, să
extermine sau să distrugă din această ţară pe răufăcătorii de orice naţie,
îndeosebi români,,
- statutul politic al românilor
 rămân populaţia majoritară
 participarea la viaţa politică este limitată – treptat fiind excluşi –
calitatea de nobil fiind condiţionată de apartenenţa la catolicism
 - românii sunt înlăturaţi din forul de reprezentare a naţiunilor privilegiate prin
 desfiinţarea cu desăvârşire a autonomiilor lor teritoriale din cuprinsul
voievodatului
 înlăturarea confesiunii răsăritene din cadrul constituţional al regatului
 deposedarea cnezilor români de calitatea nobiliară pe considerentul
confesional
 sistemul de guvernare al Transilvaniei era bazat pe recunoaşterea
unei singure religii - catolicismul şi pe dreptul de participare al
guvernarea ţării doar a ,, naţiunilor,, care recunoşteau această religie
– maghiarii, saşii şi secuii

Ungaria şi Imperiul Otoman

 sub Soliman continuă politica expansionistă a Imperiului Otoman în Europa
 1521 după urcarea sa pe tron, Soliman ( 1520-1566) – porneşte o nouă campanie de
cucerire a Belgradului, oraş care reprezenta poarta spre Ungaria şi spre alte teritorii din
Balcani, iar cucerirea sa era foarte importantă pentru Soliman
 în 1456 Mahomed Cuceritorul fusese înfrânt la Belgrad de către Iancu de Hunedoara
 în 1521 oraşul Belgrad este cucerit de către otomani
 1526 Soliman organizează o campanie împotriva Ungariei, otomanii obţinând o victorie la
Mohacs. După bătălia în care regele Ungariei a murit au izbucnit lupte pentru tron între
Ferdinad arhiduce al Austriei şi Ioan Zapolya, voievodul Transilvaniei care se proclamase
deja rege al Ungariei. Ioan Zapolya cere ajutor turcilor, care îl sprijină considerând că un
conducător vasal la Buda ar fi fost potrivit politicii lor
 Ludovic era rege nu numai la Ungariei ci şi al Boemiei
 Ferdinad era cumnat cu Ludovic – soţia lui Ludovic era sora lui Ferdinad
 Ferdinad a pretins moştenirea – susţinând că Ungaria şi Boemia ar putea fi unite cu Austria
– pentru a forma o frontieră puternică împotriva Imperiului Otoman
 Ferdinad a fost numit rege al Boemiei dar nu a reuşit în Ungaria
 Solimna l-a sprijinit pe Ioan Zapolya în schimbul supunerii sale şi a plăţii unui tribut anual
 1529 Soliman organizează o expediţie militară spre Viena însă campania s-a dovedit un eşec
 1533 Soliman face pace cu arhiducele Austriei Ferdinad şi potrivit tratatului de pace
Ungaria urma să fie împărţită între Ferdinad şi Zapolya însă au izbucnit noi dispute
 disputa s-a aplanat şi s-a încheiat o nouă înţelegere ca la moartea lui Zapolya, Ungaria să fie
trecută lui Ferdinad( dacă Zapolya nu avea moştenitori). Zapolya s-a căsători cu Isabella ,
fiica regelui Poloniei care i-a născut un fiu în 1540 - (botezat Ioan Sigismund)
 în ciuda înţelegerii Ferdinand a pretins succesiunea, iar Soliman s-a deplasat în Ungaria
pentru a rezolva problema
 Soliman a intervenit şi încorporat rapid Imperiului Otoman partea lui Zapolya trecând-o sub
directa stăpânire
 a fost înfiinţată o administraţie otomană iar bisericile transformate în moschei
 după un alt marş 1543-1544 în Ungaria, Ferdinad a fost silit să plătească un tribut anual de
30.000 de ducaţi stabilindu-se ferm statutul său de vasal otoman
 în 1599, Isabella a murit iar fiul său Ioan Sigismnund şi-a început domnia ca voievod al
Transilvaniei