Fișă de lucru

A. ,, Iar când au fost la cursul de la Adam 6798 ( 1290), fiind în Țara Ungurească un
voievod, ce l-au chemat Radu-Negru (...) mare herțeg pre Amlaș și pe făfăraș, ridicatu-s-
au de acolo cu toată casa lui și cu mulțime de noroade:români, papistașii(catolicii) sași,
de tot felul de oameni, pogorându-se pre apa Dâmboviței, început-au a face țară nouo(...)
Atuncea Basarabeștii cu toată boierimea ce era mai înainte peste Olt s-au sculat cu toții
de au venit la Radul-vodă, închinându-se să fie sub porunca lui și numai el să fie peste
toți.”
( C. Cantacuzino, Istoria Țării Românești de când s-au descălecat pravoslavnicii creștini)

B. ,, Regele a ajuns pe o cale oarecare cutoată oastea sa, dar calea aceasta era cotită și
închisă se amândouă părțile de râpe foarte înalte de jur împrejur, și pe unde aceastăcale
era ami largă, acolo românii în mai multe locuri o întăriseră ... Iar regele și toți ai săi,
negândindu-se în adevăr la așa ceva, mulțimea nenumărată a vlahilor sus pe râpe a alergat
din toate părțile și a aruncat săgeți asupra oastei regelui, care se găsea în fundul unei văi
adânci, care însă nici nu se putea numi vale, ci mai curând un fel de corabie strămtă,
unde, din pricina înghesuielii, cei mai sprinteni cai și ostași cădeau în luptă(...) Cădeau
tineri și bătrâni, principi și nobili, fără nicio deosebire (...)și oștenii regelui erau cu toții
prinși, ca niște pești în vârșă(...) Iar regele își schimbase însemnele sale , cu care s-a
înbrăcat Deseu, fiul lui Dionisie, pe care, crezându-l românii a fi însuși regele, l-au
omorât cu cruzime. Și însuși regele de abia a scăpat cu câțiva inși.”
( Cronica pictată de la Viena)

C. ,,... și noi am aflat că Moldova s-au descălecat mai pe urmă, iar muntenii mai dentăi,
măcar că s-au tras de la izvor, de păstori nemerit. Că îmblând păstorii de la Ardeal , ce se
cheamă Maramureș, în munți cu dobitoacele, au dat de o fiară ce se cheamă bour și, după
multă goană ce au gonit pren munți cu dulăi, o au scos la șesul apei Moldovei. Acolea
fiind și hiara obosită, au ucis-o la locul unde se cheamă Boureni, deacă s-au descălect sat.
Și hierul țării sau pecetea cu cap de bour să însâmnează. Și cățeaua cu care au gonit
fiara... pre care au chemat-o Molda, iară apei de pre urmele cățelei , (...) i-au zis Molda
sau cumu-i zic unii, Moldova. Așișderea și țării, dinspre numele apei i-au pus numele
Moldova...”
(Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei)

D. ,,Bogdan, boievodul valahilor din maramureș, cu ajutorul vlahilor de acolo a trecut în

taină în Țara Moldovei, supusă coroanei ungureșți(...) deși a fost atacat în mai multe
rânduri, chiar de oștile regelui, totuși crecând numărul vlahilor ce locuiau în această țară,
ea s-a mări, făcându-se o domnie,”
 ( Cronica lui Ioan de Târnave)

E. ,,În estul Carpaților, în urma victoriilor antitătare obținute de oștile regelui Ungariei, s-a
creat o marcă de graniță, cu rol de apărare. Conducerea ei a fost preluată de către Dragoș,
care venise din Maramureș și se remarcase în lupta antitătară. În calitate de ” voievod al
Moldovei”, căpeteniile locale l-au acceptat, inițial pe Dragoș deoarece el era român și,
totodată, ei erau interesați să continue lupta antitătară. Apoi dependența lui Dragoș, și a
urmașilor lui față de regele Ungariei, pe care îl recunoșteau ca suzeran, i-a nemulțumit pe
localnici.
” Descălecatul ” lui Bogdan, venit din Maramureș în estul Carpaților, s-a desfășurat în
același timp cu răscoala localnicilor. Ei l-au acceptat pe Bogdan drept conducător al lor.
Bogdan i-a îndepărtat pe urmații lui Dragoș din Moldova, înlăturând suzeranitatea
maghiară. Până în 1365, Bogdan, care preluase conducerea Moldovei a trebuit să mai
lupte împotriva regelui Ungariei. Înfrânt regele a renunțat. Astfel Moldova a devenit un
stat independent ( despre întemeierea Moldovei)