CARPAŢII ORIENTALI

Trăsături generale
- Ocupă o suprfață de 35.549 km²
- Prezintă o mare varietate de peisaj
- Se întind de la granița de N cu Ucraina până la Valea Prahovei și Valea Cerbului
- Trăsăturile generale sunt date de :
 Orientarea longitudinală ( în lungul meridianelor)
 Structura geologică
Ele atrag după sine o serie de caracteristici :
 Orientarea general N-S a lanțurilor muntoase este determinată de structura geologică cu eruptiv în V,
cristalin mezozoic în centru și fliș în E
 Concordanța dintre duritatea rocilor și altitudinile cele mai ridicate
 Predominanța văilor longitudinale și prezența depresiunilor intramontane- mari cu dispoziție
transversală sau longitudinală față de axa montană- care determină discontinuitatea în peisaj
 Depresiunile ocupă 25,6% din masa montană și 48% sunt situate la altitudini de peste 500m-
permițănd practicarea agriculturii- dep. Maramurașului, dep. Vatra Dornei, dep. Câmpulung
Moldovenesc, Gura Humorului, culoarul Bilbor-Borsec- Ghiorghieni,- Ciuc-Brașov
Modul de formare
- Increțirea și înălțarea scorței terestre ( mezozoic – cretacic)
- Pe latura vestică a zonei cristalino – mezozoice au apărut erupții vulcanice care au dus la formarea
lanțului de munți vulcanici – Oaș-Gutâi-Țăbleș-Călimani-Gurghiu-Harghita ( cel mai lung lanț
vulcanic din Europa )
- În Cuaternar, glaciațiunea pleistocenă a format ghețari și urme alce acestora pe culmile de peste 2000
m în m-țiiRodnei
- Tot în cuaternar se formează prin sedimentare culoarele depresionare și depresiunile intramontane
- Prezintă relief vulcanic, glaciar, petrographic ( calcare, conglomerate)
- Sunt alcătuiți din roci vulcanice ( granit, basalt, andezit), metamorfice( șisturi cristaline, marmură) și
sedimentare( calcare, conglomerate, marne)
- Sunt fragmenatți de numeroase depresiuni și văi
- Altitudinile coboară de la N la S – 2303m Pietrosu în m-ții Rodnei, 2100 m Pietrosu în m-ții
Călimani și 1954 m în vf. Ciucaș din m-ții Ciucașului
- Orientarea culmilor este pe direcția NV-SE ( N și centru) și NE-SV, N-S sau E-V ( S)
- Cuprinde următoarele subdiviziuni:
 Grupa Nordică - Carpații Maramureșului și Bucovinei
 Grupa Centrală - Carpații Moldo-Transilvani
 Grupa Sudică - Carpații de Curbură
- Resursele naturale sunt reprezentate de :
 Păduri și pășuni
 Minereuri – mangan (Valea bistriței),minereuru neferoase(Cavnic, Baia, Borșa, Nistru),
mineralizații cuprifere(Toroiaga, Fundu Moldovei, LeșiUrsului)
 Cărbune- dep. Comănești
 Ape minerale
 Potențial hidreoenergetic
 Roci de construcție
 Terenurile arabile în depresiunile mai extinse

GRUPA NORDICĂ ( Carpații Maramureșului și ai Bucovinei)

Limite nord – graniţa cu Ucraina,
- sud – culoarul depresionar Vatra Dornelor , dep. Câmpulung -Moldovenesc - Gura Humorului și
pasul Mestecăniș ( dep. Dornelor este unită de dep. Câmpulung de pasul Mestecăniș)
- est- podişul Sucevei,
- vest- podişul Transilvaniei, dealurile Silvaniei și Câmpia de V
Litologia
- prezintă o mare diversitate de roci ce impune un paralelism al culmilor
- vest- roci eruptive – vulcanice ( granite, bazalte, andezite) – Oaș, Gutâi, Igniș, Țibleș
- centru- roci dure – şisturi cristaline, gnaise, filite – Maramureșului, Rodnei, Suhard și Obcina
Mestecăniș
- est – roci sedimentare cutate- fliş: argile, calcare, conglometare, gresii- ( Obcina Mare și Feredeu)
Relieful
- masivitatea este dimunuată de depresiunile intramontane și prezența supafețelor de nivelare, pasuri și
trecători și văile largi ( Bistrița, Moldova, Moldovița)
- sunt formați atât prin încrețirea scoarței cât și prin vulcanism ( neogen)
- cele mai mari altitudini din Carpaţii Orientali- 2303m- vf. Pietrosu – m-ţii. Rodnei şi 2279m vf. Ineu
- culmile au o orientare generală NV-SE cu excepția m-ților Rodnei și Bârgăului
- succesiunea de culmi paralele este specifică Obcinelor Bucovinene
- prezintă relief glaciar – în m-ţii Rodnei – lacuri glaciare-Lala, Ineu, Buhăescu, văi și circuri glaciare,
morene,blocuri eratice
- relief vulcanic – cu resturi de cunuri și cratere vulcanice
- prezența vulcanilor și a șisturilor cristaline dau minereuri de cupru și minereuri complexe ( Pb, Zn,
Au, Ag)
- în centru – şisturi cristaline
1. M-ţii Maramureşului- masivul este fragmentat de afluenții Vișeului .
- este alcătuit din șisturi cristaline cu intruziuni vulcanice – în masivul Toroiaga,,cupola vulcanică,,
- alt. Max. Vf. Farcău 195tm, Toroiaga 1930
2. M-ţii Rodnei
Sunt cei mai impunători și cu altitudinea cea mai mare dintre toate masivele cristalino-mezozoice ale
C.Orientali
Prezintă numeroase vârfuri ce depășesc 2000m altitudine- Pietrosu 2303m, vf.Ineu 2279, vf.Rebra
2221m, vf. Buhăescu 2066m
3. M-ţii. Suhard
4. M-ţii. Bârgăului – alcătuiți din roci sedimntare cu intruziuni vulcanice ( aparțin zonei flișului
- În est- o succesiune de culmi paralele dezvoltate pe fliş
a. Obcina Feredeu
b. Obcina Mare
- Există un mare număr de depresiuni, pasuri şi trecători
Dep. Maramureş- delimitată de şirul munţilor vulcanici în V ( Oaș, Gutâi), m-ţii Rodnei în S, M-
ţii Maramureş în NE
 Este cea mai mare depresiune intramontană a grupei nordice
 Rețeaua hidrografică este reprezentată de Tisa, Vișeau și Iza
 Prin pasuri şi trecători depresiunea se leagă de unităţile vecine-prin Pasul Şetref (818 m) cu
Podişul Transilvaniei, iar prin Pasul Prislop(1416 m, aflat la cea mai mare altitudine), cu
Depresiunea Dornelor, pe Valea Bistriţei Aurii.
Dep. Dornelor – străbătută de râul Bistriţa cu orașul Vatra Vornelor. Depresiunea se
leagă cu unităţile vecine prin următoarele e pasuri şi trecători : prin Pasul Mestecăniş
(1096 m) cu Depresiunea Câmpulung Moldovenesc, prin Pasul Prislop (1416 m) cu
Depresiunea Maramureşului, prin Pasul Tihuţa (1201 m) cu Podişul Transilvaniei
Dep. Câmpulung – drenata de râurile Moldova cu Moldoviţa, unde se afllă oraşele
Câmpulung-Moldovenesc şi Gura -Humorului.
Dep. Oaș - numită şi „Ţara Oaşului”, drenată deTur, unde se află oraşul Negreşti-Oaş.
Trecători: ( trecătoare – loc de trecere îngust de-a lungul unei văi)
c. Prislop( 1416 m – cea mai înaltă)
d. Tihuţa
e. Mestecăniş
f. Şetref
Resursele naturale:
- este o unitate cu o gamă largă de resurse ale solului şi subsolului- păduri, păşuni, ape, resurse
minerale, roci de construcţie.
 - Potențialul hidroenergetic – hidrocentrala de pe Bistrița de la Bicaz
 izvoarele carbogazoase - Vatra Dornei, Borşa;
 zăcămintele metalifere; minereurile neferoase complexe. La Baia Mare se exploatează aur şi argint.
 cupru; mangan,
 grafit și minereuri radioactive
 roci de construcţie: andezite ( Baia Mare), marmură, gresii ( Câmpulung Moldovenesc) , caolin
Potențialul Turistic
- prezintă un important potențial turistic datorat peisajor naturale, izvoarelor minerale
- Stațiunile Sângeorz-Băi și Borșa-Fântâna – valorifică izvoarele minerale
- ValeaVaserului – zona cea mai reprezentativă străbate un defileu scultat în masa șisturilor crstaline-
străbătută de o cale ferată îngustă care face legătura între ăpunctele forestiere
- Obcinele bucovinene care s eremarcă prin furmusețea peisajelor și prin elemntele de etnografie,
folclor, arhitectură populară, monumete de artă medievală- mânăstirile Sucevița, Moldovița, Putna,
Voroneț, Humor

GRUPA CENTRALĂ ( Carpații Moldo- Transilvani)

Limite
5. nord- dep. Dornelor şi Câmpulung
6. sud –valea Oituzului
7. vest – dep. Transilvaniei
8. est - Subcarpaţii Moldovei
Litologia
9. prezintă o mare diversitate de roci ce impune un paralelism al culmilor
10. vest- roci eruptive – vulcanice – Călimani, Gurghiu, Hargita
11. centru- roci dure – şisturi cristaline – Giumalău, Rarău, Giurgeu, Bistriței și Hășmașu Mare
12. est – roci sedimentare cutate- fliş – Stânișoare, Tarcău, Goșmau, Berzunț, Ciuc, Nemira
13. La sud de valea Moldovei se găsesc două masive izolate, de mare atracție turistică Giumalău și
Rarău, unde pe șisturi cristaline relieful este domol. Pe culmea Rarăului se înalță două stânci
calcaroase - Pietrele Doamnei
14. spre sud grupa se termină cu m-ţii mici- Bodoc, Baraolt, Perşani. M-ții Perșani sunt străbătuți
de Olt ce-și formează defileul de la Racoș.

Relieful
15. altitudinile scad de la nord la sud- Călimani 2100m(vf.Pietrosu)- Ceahlău – vf.Ocolasul Mare-
1907m, Giumalău 1857m , Bistriței 1791m
16. grupa se individualizează prin lăţimea sa şi prin lipsa de masivitate
17. culmile sunt orientate NV-SE
18. dispunerea paralelă a culmilor desfășurare mare pe lățime 80-100km

19. desfășurare din ce în ce mai largă a flișului

20. relieful vulcanic ( conuri și cratere vulcanice), relief petrografic ( pe clacare Rarău – Pietrele
Doamnei și pe conglomerate – Ceahlău ) , relief carstic m-ții Hășmașu Mare- prezența
clacarelor a generat un relief cartic cu lapiezuri, doline, uvale, chei, ( Cheile Bicazului și
peștera Șugău )
21. ampla dezvoltare a lanțului eruptiv cu masive mai înalte și morfologie vulcanică mai bine
dezvoltată
22. contactul dintre zona vulcanică și cea cristalină este marcat de un culoar depresionar, orientat
N-S: Bilbor- Borse- Giurgeu-Ciuc
23. dep. Giurgeu drenată de Mureş, care formează defileul Topliţa- Deda între m-ţii Călimani şi
Gurghiu
24. dep. Ciucului drenată de Olt, formează un defileu la Tuşnad; ocoleşte m-ţii Baraolt pe la sud
traversează m-ţii Perşani şi formează defileul de la Racoş
25. dep. Comăneşti-
 26. Lacuri
27. Lacuri vulcanice Sf. Ana –lângă Tuşnad- în masivul Ciomatu
28. Lacuri de baraj natural- Lacul Roşu- valea Bicazului
29. Lacuri de interes energetic- Izvorul Muntelui – pe Bistriţa
30. Fauna acvatică- păstrăvul şi lostriţa
Resursele naturale:
- este o unitate cu o gamă largă de resurse ale solului şi subsolului- păduri, păşuni, ape, resurse
minerale, roci de construcţie, izvoarele carbogazoase- Vatra Dornei, Borsec, Harghita, Tuşnad
- zăcămintele metalifere- se extrag din m-ţii Harghita ( Lueta);
- mangan- în apropiere de Vatra Dornei,
- cupru-
- zăcăminte energetice- dep. Comăneşti – cărbune brun
- zăcăminte nemetalifere- potasiu- la poalele m-ţilor Goşmanu
- petrol – exploatat la Dărmăneşti
- apa Bistriţei – importantă sub aspect energetic- 12 lacuri de acumulare
- roci de construcţii- bazalte- la Racăş şi Topliţa; andezite; marmură, caolin, calcare, gresii

GRUPA SUDICĂ ( Carpații Curburii )

Limite
31. Nord- valea Oituzului
32. Valea Prahovei
33. În sud şi est intră în contact cu Subcarpatii de Curbură
Litologia
34. Lipsesc rocile eruptive precum şi şisturile cristaline
35. O mare varietate de roci sedimentare- marno-clacare, calcare, gresii calcaroase ,
conglomerate, marne- fliş
Relieful
36. lipseşte paralelismul culmilor
37. culmile au orientări diferite – NE-Sv, N-s sau e-V
38. relieful se prezintă ca o asociere de masive restrânse
39. nu depăşesc 2000m – altit. max. 1954m
40. M-ţii Vrancei
41. M-ţii Buzăului alcătuiţii dint-o asociere de culmi muntoase- Penteleu , Siriu și Podul Calului
42. M-ţii Ciucaşului- 1954m –vf. Ciucaş
43. M-ţii Întorsurii
44. M-ţii Bârsei ( Timișului)- vf. Postăvarul 1799m. Acest rău separă cele două masive
componente: Postăvaru ( Stațiunea șpoiana Brașov) și Piatra Mare ( 1844m). Masivul Piatra
Mare prezintă relief carstic de adâncime ( datorită prezenței calcarelor) – Peșterea de Gheață și
Cheile ,, Șapte scări”
45. M-ţii Baiului
46. Depresiuni- dep. Braşovului- cea mai mare; dep. Întorsura Buzăului
 Obiective turistice din
Carpaţii Orientali

Lacul Sfânta Ana (în maghiară Szent-Anna tó) este un lac vulcanic, fiind singurul astfel de lac de pe
întreg teritoriul României. Este situat în masivul Ciomatu, de pe stânga Oltului, în apropiere de Tușnad.
Lacul este aşezat pe fundul craterului unui vulcan stins, denumit Comatu (sau, după alte surse, Ciomadu),
din masivul vulcanic Puciosu, locul celei mai recente erupţii vulcanice în Carpaţii şi în Europa de Est, care a
avut loc acum câteva zeci de mii de ani (probabil mai recent de acum 42.000 ani). Lacul Sfânta Ana, este o
rezervaţie complexă naturală, geologică, floristică şi faunistică, fiind legat de Băile Tuşnad prin poteci
turistice.

Lacul Roșu este un lac de baraj natural format în 1837 şi situat lângă Cheile Bicazului la poalele lui
Hășmașul Mare, în apropierea oraşului Gheorgheni din județul Harghita. După măsurătorile din anul 1987
dimensiunile lacului sunt următoarele: perimetrul 2.830 m, aria 114.676 m², volumul apei acumulate
587.503 m³.Geologic zona este alcătuită mai ales din calcare, care au dat naştere la forme de relief
spectaculoase. Un interes aparte îl prezintă Cheile Bicazului, cu o lungime de 8 km si o adâncime de 200-
300 m. Înălţimile variază între 980 m (Lacul Roșu) și 1792 m (Vf. Hășmașu Mare). Peisajul farmecă şi prin
prezenţa lacului de baraj natural Lacul Roșu. Acest lac s-a format în anul 1837 în urma surpării unei părți
din masivul muntos (Vârful Ghilcoș). Numele lacului vine de la aluviunile roşiatice aduse de Pârâul Roșu.

Muntii Rarau-Giumalau fac parte din Muntii Bucovinei, fiind situati in nordul Carpatilor Orientali,
in bazinele hidrografice superioare ale Moldovei si Bistritei.Munţii Rarâul sunt marginiti la nord de
depresiunea Campulung Moldovenesc si de Obcinele Bucovinei, reprezentate de Obcina Mestecanisului si
Obcina Feredeului, spre est de Obcina Voronetului, iar spre sud-est de muntii Stanisoarei. In sudul lor se afla
muntii Bistritei; in sud-vest depresiunea Tara Dornelor, strajuita de masivul vulcanic al Calimanului; in vest
Obcina Suhardului si muntii bargaului, iar spre nord-vest se profileaza la orizont crestele alpine ale muntilor
Rodnei.Muntii Rarau-Giumalau sunt delimitati la nord-vest de valea Putnei si de saua sau pasul
Mestecanisului, care le separa de Obcina Mestecanisului, apoi la nord de valea Moldovei. Spre rasarit, fata
de Obcina Voronetului, cele doua masive sunt limitate de vaile a doua paraie: sandru si Slatioara. Spre sud-
est, dincolo de aliniamentul valea Chiril-curmatura Prislopului si paraul Hogea se desfasoara culmile
prelungi ale muntilor Stanisoarei.

Băile Tușnad (în maghiară Tusnádfürdő) este un oraș în județul Harghita, Transilvania, România.
Are o populaţie de 1.728 locuitori,[1] fiind orașul cu cel mai mic număr de locuitori din România. Este situat
în partea sudică a depresiunii Ciucului, între munții Harghita și Bodoc, în cheiurile Oltului, la o altitudine de
650 m. Este o importantă staţiune balneo-climaterică.