, clasa a VIII-a, prof.

Rădeanu Ionuț
Lecția nr. 4

CARPAȚII ORIENTALI
Limite: - în N: granița cu Ucraina
- în S: valea Prahovei
- este cel mai lung sector al Carpaților românești
- sunt alcătuiți din mai multe unități montane, separate de văi și depresiuni
- unitățile montane se desfășoară în șiruri aproape paralele, cu orientare generală de la
N spre S
- altitudinile sunt cuprinse între 1000 și 2000 m, doar în două unități depășind 2000 m
(Munții Rodnei – 2303m în vf. Pietrosu și Munții Călimani – 2100 m în vf. Pietrosu)
- adăpostesc minereuri de cupru, mangan, plumb, aur, argint, cărbuni, sare (Sovata,
Praid, Tg. Ocna, Slănic Moldova), ape minerale (Dorna, Borsec, Toșorog, Harghita,
Covasna, Tușnad etc.)
Sunt divizați în 3 grupe:
- grupa nordică – numită Carpații Maramureșului și Bucovinei
- grupa centrală – numită Carpații Moldo-Transilvani
- grupa sudică – numită Carpații de Curbură
A. Carpații Maramureșului și Bucovinei
Se întind între granița cu Ucraina și Depr. Dornelor, Câmpulung Moldovenesc.
Sunt alcătuiți din șiruri de munți cu caracteristici diferite:
a) în vest – munți vulcanici (cu roci formate prin întărirea lavei sau a magmei): Mț.
Oaș, Mț. Igniș, Mț. Gutâi și Mț. Țibleș
Spre est sunt mărginiți de Depr. Maramureșului.
b) în centru – munți alcătuiți din roci cristaline (roci care se formează la adâncimi mari
în interiorul scoarței, unde temperaturile și presiunile sunt foarte mari iar mineralele
din interiorul rocii se topesc și se cristalizează). Rocile cristaline sunt roci dure,
rezistente la eroziune, astfel că munții au altitudini mai mari: Mț. Maramureș, Mț.
Rodnei (2303 m – vf. Pietrosu, cei mai înalți din Carpații Orientali), Mț. Suhard și
Obcina Mestecăniș.
c) în est – munți alcătuiți din roci sedimentare cutate (denumite fliș): Obcina Mare și
Obcina Feredeu.
B. Carpații Moldo-Transilvani
Încep de la Depr. Dornelor și Depr. Câmpulung Moldovenesc (în N) până la Depr. Brașovului
și valea Oituzului (în S).

Ca alcătuire sunt asemănători cu gruparea nordică:

a) în vest – munți vulcanici: Mț. Călimani (2100 m, vf. Pietrosu), Mț. Gurghiului și Mț.
Harghitei (aceștia sunt mai tineri, astfel încât se păstrează craterele vulcanilor stinși.
Într-unul din aceste cratere s-a format singurul lac vulcanic din România - lacul Sf. Ana).
Spre est sunt mărginiți de Depr. Gheorgheni/Giurgeu (străbătută de râul Mureș) și Depr.
Ciucului (străbătută de râul Olt).
 b) în centru – munți alcătuiți din roci cristaline: Mț. Rarău, Mț. Bistriței, Mț. Hășmaș (aici
se află Cheile Bicazului și L. Roșu).
c) în est și sud – munți alcătuiți din fliș: Mț. Stânișoarei, Mț. Ceahlău (1907 m, vf. Ocolașul
Mare), Mț. Tarcău, Mț. Goșmanu, Mț. Ciuc, Mț. Nemira, Mț. Perșani, Mț. Baraolt și
Mț. Bodoc.
C. Carpații Curburii
Se întind între Depr. Brașovului și valea Oituzului (la N) și valea Prahovei (în SV). Sunt
formați din:
a) unități montane alcătuite doar din fliș: Mț. Vrancei, Mț. Întorsurii, Mț. Buzăului, Mț.
Ciucaș (cei mai înalți de aici, 1950 m în vf. Ciucaș), Mț. Baiului și Mț. Bârsei.
b) Depresiunea Brașovului – este cea mai mare depresiune intramontană din țara noastră.
Are origine tectonică (coborând în urma mișcărilor tectonice) și un aspect de șes întins,
în care se cultivă cereale, cartofi, etc. Este străbătută de râul Olt și afluenții săi (Râul
Negru, râul Bârsa). Aici se află două orașe importante: Brașov și Sfântu Gheorghe.
Pe valea Prahovei, prin pasul Predeal, se face legătura dintre Muntenia (București, Ploiești) și
Ardeal (Brașov). Aici se află multe stațiuni montane importante: Sinaia, Predeal, Azuga,
Bușteni.
 Platouri vulcanice în Mț. Călimani

Vf. Pietrosu din Mț. Călimani, 2100 m

 Munții Rodnei

Relief glaciar în Mț. Rodnei

 Vf. Pietrosul Rodnei, 2303 m

Lacul vulcanic Sf. Ana, din Mț. Harghitei (vulcanul Ciomatu)