Curs

29.10.1993

Carpatii Orientali
- Reprezinta sectorul de E al carpatilor Romanesti situate intre
frontiera de N si Valea Prahovei.
- exista o problema a delimitarii intre Carpatii Meridionali si
Carpatii Orientali, Grupa Bucegi apartinand fie unora fie celorlalti.
Aspecte generale:
- lant muntos masiv
- directia generala N,NV S,SE iar in S de la V la E
- structura petrografica: se disting trei fasii paralele longitudinale
(volcanic, cristalin, flish) dispuse parallel
- alt. maxim in partea de N: M. Maramuresului, Rodnei, Calimani,
Ceahlau
- reteaua hidroenergetica este dispusa fie longitudinal de-a lungul
culoarelor de vale fie transversal perpendicular pe culmi formand
sectoare de defileu ,inseuari, si falii transversal
- munti vulcanici sunt dispusi in V formand cel mai lung lant
vulcani European (500 km) cu altitudini intre 800-2000 m, bogati
in minereu auro-argentifer si ape minerale
- masive cristalino-mezozoice au un relief glaciar tipic (M.Rodnei)
fiind situate in partea C pana la izvorul Trotusului, sunt alcatuiti
din intruziuni vulcanice, minereuri neferoase si ape minerale
deasupra sunt acoperite de o patura calcaroasa mezozoica ce
formeaza un relief accentuat cu varfuri ascutite, abrupturi,vai
adanci etc.
- M. flishului sunt localizati in E iar la S de Trotus ocupa intreaga
Curbura
- altitudinile sunt mai mici si este present un relief structurat
(cueste, vai succsecvente) si a fragmentarii mare.
Grupa Nordica a Carpatilor Orientali
- limite: in N frontier de stat, la S culoarul Dorna- Campulung
Moldovenesc, la E Pod. Sucevei , la V Campia si Dealurile de V.
Caracteristici:

Curs
29.10.1993

- dispunerea paralela longitudinala a culmilor cu directia NV-SE in

concordanta cu structura cu directia str. Geologice
- alt maxima in M. Rodnei ,vf.Pietrosu 2303 m
- fragmentarea accentuata iar reteaua hidrografica este dispusa
transversal si longitudinal
Subdiviziuni:
1.)Munti vulcanici: Oas, Gutai, Tibles
- in V grupei , au luat nastere de-a lungul a trei cicluri eruptive
- sunt alcatuiti din andesite, dacite, riolite
- relieful prezinta aspect de maguri, de platouri vulcanice cu nekuri si dyk-uri
- sunt fragmentati de pasuri, vai insotite de cai de comunicatie
- alt. maxima vf Tibles 1839 m
-subsol: resurse auro-argentifere, cupru, mat. De constructive
2.) Depresiunea Maramuresului
- arie depresionara formata prin subsidenta de- a lungul unor linii
de falie situate intre masivele cristaline si cele vulcanice
- are aspect de golf alungit iar legatura cu celelalte zone se face
prin Pasul Gutai, Setref ,Prislop, Cuta, Nedeia
3.)Masivele Centrale
-situate in zona cristalino-mezozoice fiind alcatuiti din sisturi
cristaline inconjurati de depozite cretacice si paleogene (gresii,
conglomerate, calcar, marne)
- pe flancul V al M. Rodnei si Maramuresului se gasesc roci vechi,
neogene (riolite, dacite, andezite)
Subdiviziuni:
a.)Muntii Maramuresului
- alcatuiti din sisturi cristaline si intruziuni vulcanice iar pe flancuri
apar depozite paleogene cu gresii si calcare
- alt max. vf. Parcau 1557 m
b).Muntii Rodnei
-alcatuiti din sisturi cristaline cu intruziuni vulcanice
- au fost afectati de glaciatiune care a lasat in peisaj circuri
glaciare, lacuri glaciare (Lala, Buhaiescu) si acumulari de blocuri
periglaciare
- spre sud coboara in trepte formand suprafete denivelate.
c). Muntii Suhard
d).Culoarul Bargaului Valea Dornei

Curs
29.10.1993

- este un compartiment mai coborat cu dispunere V-E format din

M. Bargaului cu aspect de maguri vulcanice, curgeri de lava,
depozite de flish
- relieful este nivelat de o suprafata de eroziune intre 1000-1350
m numita suprafata mestecanis
- culoarul Dornelor-Campulung Moldovenesc este situate intre M.
Calimani, Suhard, Giumalau, Pietrosul Bistritei
- are o geneza tectono-eroziva cu un relief usor valurit format
dintr-o succesiune de depresiuni si zone inguste.
4).Obcinele Bucovinei
- situate in E au culmi dispuse longitudinal, paralele despartite de
vai largi(campulunguri)

3.Muntii Giurgeului si Curmaturii (Hasmasu Mare)

- partea terminal a fasie cristalino-mezozoice,cele doua culmi se
desfasoara parallel despartite de valea Putnei si Izvorul Oltului
-acesta are aspectul unui sinclinal calcaros sin care izvorasc
Muresul si Oltul
-intreaga zona detine bogate resurse minerale: pirita, zinc
cupru,calcare, dolomite, izv min
4.Muntii Trotusului
-partea SE a grupei
-alcatuiti din flish, fragmentati de falii si fracture, avand culmi
paralele si alt sub 1500 m
-resurse:carbuni brun, lighnit, petrol, gaze natural, sare gema,
ape minerale si roci de constructive
Subdiviziuni:

Curs
29.10.1993

a)Muntii Ciucului
- flish si fragmentati de reteaua hidrografica
b)Muntii Nemira
-gresii dure, orientare N-S ,cu relief structurat
c)Muntii Tarcau
d)Muntii Gosmanu
e)Muntii Berzunti
f)Culoarul Trotusului
-incepe din depresiunea Ghimes Faget prin largirea vaii si taie
structura geologica in diagonal formand o serie de bazinete si
zone inguste
-de-a lungul Trotusului este intalnita si depresiunea Comanesti
importanta resursele de carbuni, petrol, gaze natural
Grupa Sudica a Carpatilor
-situati in S Muntilor Harghita, Ciuc, Nemira pana la Valea
Prahovei si Valea Sincai
-sau formati in jurul unei largi depresiuni (Brasov)
-alcatuiti din flish iar formatiunile cristaline si vulcanice apar ca
niste petice in Muntii Persani
-au fost impartiti in mai multe compartimente diferite ca
structura,altitudine si peisaj
-astfel se evidentiaza depresiunea Brasov in partea C, Muntii
Curburii interne si externe
Muntii Curburii Interne
- in V si NV
-alt mai mici si sunt mai fragmentati
-fata de cei ai Curburii Externe situati la E si S de marea
depresiune sunt mai inalti si fragmentati de o retea hidro radiara
-cumpana de ape separa bazinul Oltului de vaile aflate pe bordure
extern ace apartin Bazinelor siretului si Prahovei
-Curbura Externa este si o bariera climatica intre influenta
oceanica din V si cea continental din E
-zona depresionara afectata de procese de inversiuni de
temperature iar cea externa de procese feonale

Curs
29.10.1993

-altitudinea maxima este de 1954 m in Muntii Ciucas iar mai mici

se ating in N depresiunii Brasov de 1200 m
-in S culmile sunt dispuse parallel cu pasuri inalte si culoare
suspendate denumite predealuri
Subdiviziuni:
1.Muntii Curburii Interne
-se gasesc in prelungirea Carpatilor Moldo-Transilvani formati din
3 culmi paralele:Persani,Bodoc, Baraolt
-fragmentati de valea Oltului si alfluentii lui
-alt reduse Muntii Persani alcatuiti din sisturi cristaline ,fragmentai
de Olt care formeaza defileul Racos si o serie de Pasuri
-alt max este atinsa in magura Codlei 1292 m
2.Depresiunea Brasov
-cea mai mare depresiune intramontana
-apare ca o arie de discontinuitate intre Meridionali si Orientali
-aspectul sau este al unui ses depresionar
-este dispusa in trepte marginita de terase
-limita S este dominat de abrupturile M. Piatra Craiului, Bucegi,
Postavaru, Piatra Mara si Intorsurii
-legatura cu culoarul Bran-Dragoslavele se face prin masivele
Bucegi si Piata Craiului
- in E este marginita de M. Vrancei si Nemira
-la N de m.bodoc,pesani,baraolt
-relieful este dipus in trepte relative concentrice formate din
piemonturi si glacisuri la contactul cu muntele
-are un aspect lobat datorita celor trei prelungiri: una spre N pe
Valea Oltului si raul Negru si alta spre SV spre ciloarul
Dragoslavelor si una spre S pe Valea Timisului
3.Muntii Vrancei
-in NE Curburii
-alcatuti din flish (gresii, marne,argile) puternic cutat si faliat
-seismicitatea accentuate
-relieful predominant este structural tipic, fragmentat prin
eroziune diferentiala
-alt max in vf.Goru 1785 m
Subdiviziuni:
-in C culmea Lacauti, in V Muntii Bretcu si in E magura Casin ,
M.LEPSEI,Cozla

Curs
29.10.1993

4.Muntii Buzaului
-intre Basca Mica si Slani la E si valea teleajenului la V
-munti mijlocii alcatuiti din flish, fragmentati de falii,vai si culoare
depresionare
Subdiviziuni:
-Mas Penteleu 1772 m
-Culmea Podul Calului
-Muntii Siru
-M.Tataru
-spre N treapta Montana coborata tectonic si nivelata la 1000 m
este formata din M.Intorsurii ce reprezinta cumpana de ape dintre
Olt si Buzau
-tot la N depress. Comandau,intorsurii
-spre S apar culmi mai joase cu o str paleogena un climat mai
cald cu efecte feonale
-Culmea Ivanetu, M.Mentioru, Smeurat
5.Muntii Teleajanului si Doftanei
-mai inalti si dispusi in trepte cu alt de peste 1900 m
-alcatuiti din flish cretacic
6.Muntii Timisului
-alcatuiti din 2 culmi suspendate formate din calcar ,conglomerate
si grohotisuri
-Masivul Postavaru, creasta calcaroasa abrupta si Piatra Mare alc
din conglomerate de Bucegi avanda spectul unui platou
suspendat structurat cu abrupturi si polite structural
7.Culoarul Prahova-Rasnov
-situat la limita dintre Meridional si Orientali reprezentand o arie
de discontinuitate, str tectonica cu un sctor mai jos
nivelat(Predeal 1000 m) si 3 sectoare distincte
a)Culoarul Prahova intre predeal si comrnic( o succesiune de
sectoare mai largi)
b)Clabucetele Predealului intre 1000-1200 m intre
M.Garbova,postavaru,piatra mare
c)Culoarul Rasanoavei cu un csector ingust cu aspect de chei si
unu mai larg spre depres.Brason
Carpatii Meridionali

Curs
29.10.1993

-sunt situati intre Valea Rahovei si Valea Dunarii la V

-culmile sunt dispuse de la E la V, fragmentate transversal de
culoare de vale
-se disting printr-o masivitate puternica
-cele mai mari alt din tara vf Moldoveanu 2544 m si Nehoiu 2535
m, Mandra 2519 m, Peleaga 2509 ,Omu 2505
-predomina formatiunile dure gnaise,sisturi cristaline, granite iar
la extremitatea E si V apar calcare si conglomerate
-peisaj variat cu versanti cu expozitie maj N sau S AFECTATI DE
GLACIATIUNEA cuaternara ce a generat un peisaj alpin cu forme
glaciare si periglaciare (lacuri,vai.circuri,morene,custuri)
-cel mai mare lac Bucura cel ,mai adanc Zanoaga
-bine reprezentate suprafetele de nivelare: Borascu, Rau Ses,
Gornovita
Grupa Bucegi
-limite: E Valea prahovei, S sub Ialomitei, V Valea Dambovitei, N
depr. Brasov
-alc din st cristaline acoperite cu calcare jurasice si conglomerate
cretacice
-delimitati la E si V de aliniamente tectonice ce det o denivelare
de 1000 m
-alt max depaseste 2000 m in vf Omu 2005 m
-dispunerea culmilor se realizeaza de la N spre S avand apectul
unor sinclinale suspendate aflate in diferite stadia de eroziune
-afectati de glaciatiunea cuaternara ce imprima peisajului note
caracteristice
Subdiviziuni:
1.M Bucegi
-calcare,gresii,conglomerate mezozoice
-au aspect de sinclinal suspendat cu o orientare NS cu alt mai
mari la N si mai mici IN S
-in E se observa un relief structurat (polite si cueste) dezvoltate
pe conglomerate
-relieful este marcat de turnuri,ciuperci forme
antropomorfe(Babele,Sfinx)
-in V apar creste si platouri calcaroase cu campurii de lapiezuri

Curs
29.10.1993

-sunt traversati de Valea Ialomitei care si-a format o serie de

bazinete, chei, forme carstice si lacuri de baraj
2.Masivul Leaota
-alc din sisturi cristaline
-alt max in vf Leaota 2133 m
-aspect de bloc unitar cu calcare pe margini iar in peisaj apare ca
un nod orographic cu culmi dispuse parallel, martori reziduali
3.Culoarul Bran-Rucar-Dragoslavele
-aspect de uluc depresionar inalt situate intre masivul piatra
craiului si muntii Iezer la V si Bucegi-Leaota la E
-este un culoar suspendat fata de depresiunea Brasov
-are origini tectonice alc din st.cristaline, calcare, conglomerate,
gresii
-Relief nivelat in trepte format din sectoarele: de N , Branului cu
aspect de amfiteatru, InC sect. Giuvala-Fundata, si sect de S
Dambovitean
4.Masivul Piatra Craiului
-alc din calcare si conglomerate
-intre culoarul Rucar Bran M.Fagaras si Iezer la E si valea
dambovitei la V
-este un synclinal asimetric cu abrupturi calcaroase si grohotisuri
in V si o suprafata structural tipica cu pante mici la E
-alt max in vf La Om 2238 m
Grupa Fagaras
-reprezinta o creasta alpine unitara, marginita spre sud ,sud-est si
nord-est de culmi mai joase
-limite: la N Pod. Transilvania, la S Muscelele Argesului, la V valea
dambovitei si Valea Sinca iar la V valea oltului
-are forma alungita cu dispunere E-v cu o rama Montana mai
inalta spre N si masive mai joase spre S delimitate de un
compartiment scufundat axial (Culoarul C Fagarasan)
-sect. N este alc din st crist ce apartin panzei Getice
(amphibolite,micasisturi si gnaise pe cand cel S este mai
fragmentat
-Creasta Fagarasului reprez cumpana de ape intre Baz Olt la N si
cel al Argesului si afluientii lui la S
-subdiviziuni:

Curs
29.10.1993

1.Mas. Fagaras
-IN N grupei cu o creasta dispusea EV
-prez vf piramidale de tip carling, sei inguste(strung) afectate de
glaciatiune cu circuri glaciare comlexe cu lacuri gl, custuri gl
-flancul N este mai abrupt spre depress Fagaras pe cand cel S
este prelung avand culmi sec.
2.M. Tagla in NE
3.Mas Iezer
-culme inalta, fragmentata,afectata de glaciatiune
4.Culoarul Transfagarasan Central
-situat intre M.Fagaras la N si Mas. Periferice din S
-format intr-o arie de scufundare intre Tara Lovistei la V si Raul
Doamnei la E
-Compartimentat de nr culoare si culmi
5.Mas Sudice paralele cu Mas din N
-intre raul doamnei si olt
-cuprind 3 mas. Cristaline joase cu dispunere EV: M.Ghitu,
Fruntii,Cozia(gnaise dure)
6.Culoarul Oltului
-cuprins la E de M.Fagaras iar la V de Parang
-situat pe axa Oltului, apare ca un defileu cu 2 sect dee ingustare
si o arie depres long Culoarul Oltului
-sectorul 1 Boita-Caineni este situate intre Fagaras la E si Lotrului
la V, aici Valea Oltului prezinta o zona de ingustare Pasul Turnu
Rosu
-Sectorul 2 Tara Lovistei, intre Fagaras la NE Coziei la E, Capatanii
in SV si Lotrului la NV, ditectia de la v la e si se suprapune peste o
arie de scufundare a fundamentului cristalin sed. Cu
conglomerate si largita prin eroziune, marginile sunt delimitae de
abrupturi tect de 500-600 m la care se adaoga sect de terasa si
bazine
-sectorul 3 este tot o zona de ingustare intre gura lotrului si cozia
formand Pasul Cozia
Grupa Parang
-situata in partea Cv a Carp. Meridionali
-limite: la E valea oltului, la V cul.Mres ,strei, Jiu, la N pod.Trans iar
la S sub getici

Curs
29.10.1993

-forma de patrulater masiv si unitary

-este limitat fie de arii depresionare (Cibin, Cisnadie, Polovragi) fie
de trepte piemontane in NV
-alc din st. cristaline ce apartin autohtonului danubian ( M.parang
si latoritei) sau care apartin panzei getice in rest
-pe latura S si V se intalnesc zone calcaroase platouri carstice sau
gresii si conglomerate
-existenta faliilor det o fragmentare a zonei montane, mas fiind
scufundate sau deplasate lateral fata de cristalinul din Parang
-sunt identificate cele 3 suprafete de nivelare Borascu,rauses
,gornovita
-grupa este frag atat long de Jiul de E cat si trans de Olt gilort,
lotru
Subdiviziuni:
1.Mas. Parang cu vf parangul mare 2519 m
-masivi, compacti reprez principalul nod orographic al grupei
-au fost afectati de glaciatiune:Circuri, vai, lacuri(GALCESCU),
chei(Galbenului, Oltetului)
2.M. Sureanu
-st crist acoperite de formatiuni cretacice sau
calcare,conglomerate gresii jurasice
-alt max vf lui patru 2130 m
-culmea Sureanu este situate in C alc din st crist cu forme glaciare
, muntii Orastie reprez o supraf de nivelare intre 1650 si 1700 m
si platform Lucanilor dez pe 2 nivele de eroziune cu o importanta
reg carstica: pestera Cioclovina, sura mare ,platouri cu doline
3.Muntii Cindrel
Carpati Occidentali
Asezare si limite .
Sunt situati in V tari si au ca limte la N Valea Somesului ,in E Depresiunea
Colinara a Trsilvanei siHateg-Borastie si culoarul Bistrita-Timis-Cerna.
Caractere generale.
Evolutia masivelor din C.O. a fost strans legata de prezenta baz. Marin din
deprs. Panonica (Vest) si depres.Transilvaniei (Est) care erau legate prin brate de
mare(aceste brate erau raurile Timis,Mures si Dunare)Marea panonica patrundea in

Curs
29.10.1993

aria Montana reprezentata de depresiunile Almazi,Brad,Culoarul Ariesului unde a

nivelat puternic culmile montane pe anumite aliniamente tectonice ,dar a si erodat
anumite sectoare formand baz. sau a depus sediment in alte zone.
Orientarea generala a culmilor este de la N la S , sunt alcatuiti dintr-un mosaic
petrographic prezenta unui fundament cristalin sau a fiolitic strapuns de roci
intrusive granitice ,present in M-ti Almaji ,Bihor,Muntele Mare,dar si de roci
vulcanice in M-ti Vladeasa ,Metaliferi si Bihor.Peste aceste structurii se depunde o
cuvertura sedimentara care formeaza cea mai mare supr. calcaroasa din tara.In Mtii Banat Bihor si Padurea Craiului.
Sunt frgmentati transversal de culoare de vale larg deschise spre V (Valea
Timisiului,Muresului) care individualizeaza grupele montane,de jur imprejurul
muntilor apar o serie de depresiuni de tip golf, iar culmile din partea N si V au o
disttributie tentaculara.C.O mijloci sau mici cu aspect de nod orographic in jurul
careia ariile depresionare si culmile periferice sunt dispuse in trepte mai mult sau
mai putin concentrice.
Relieful este format din structuri complicate,panze de sariasi horsturi ,grabene,
vai dispuse pe aliniamente tectonice sau dancite epigenetic in cuvertura
sedimentara ori vulcanica formand culoare depresionare largi drepte(Dunarea
Timis-Cerna,Mures),defile(Crisul Alb,Negru,Repede)chei inguste si lungi (Nera
Timis etc.)
M-tii Banatului.In S C.Ocidentali limite :-N culoarul Muresului,E C. Timis
cerna,S-Valea Dunari,V-Dealurile de V.Aspectele de relief: evolutia din paleogen a
fost marcata de strapungerea rocilor cristaline si sedimentarului de catre
intruziunile vulcanice(banatite)pe 3 aliniamente orientate N-S,in miocen
frgmentarea se accentueaza si iau nastere o serie de brate de mare (culoarul Timiscerna,Depr.Almajului) si bazinete(defileul Dunari) determined astfel o asociere de
horsturi si grabene.relieful are o distributie asimetrica alt. mai mari sunt in E ,in Mtii Semenic si cad in trepte spre V.Reteau hidrografica este perpendiculara pe
structura de la E-V,cu vai trazversale inguste si formeaza chei
(Nerei,Carasului,Barzavei).
Subdiviziuni :
1.Masivele central E au aspectul unor blocuri cristaline acoperite de o
cuvertura mezozoica ,massive si mai inalte ,M-tii Semenic si Aninei alcatuiesc o
zona unitara mai inalta formata din sisturi cristaline(Semenic )
sedimentare(Aninei),directia de dezvolatre a culmilor este de la N-S iar dispunere
culmilor reprezinta o sucesiune de sinclinale si anticlinale ,in acest sector sunt
prezente 2 parcuri nationale (P.Semenic-Cheile Carsului-include cheile Nerei si
Barzavei),iar la S in zona de contact cu dunare P. nat.Portile de Fier.

Curs
29.10.1993

a.M-tii Semenicului alc. din sisturi cristaline getice si delimitate tectonic

in partea E-S-N ,culmea principal are o orientare N-S cu alt. max. in vf. Piatra
Goznei 1447 m, aspectul este de m-ti bloc cu supr. de nivelare:Almaji,CarjaTomnacica ,Teregova-Caras.Prezinta flancuri abrupte inconjurati de
depr.Caransebes la N ,culoarul Timis-Cerna la E,Valea Barzvei la V,Valea
Minisului La S.
b. M-tii Aninei formeaza o treapta mai joasa cu alt. pana la 1000 m alc. din
sisturi cristaline si depozite sedimentare
paleozoice(conglomerate,gresi,argile,carbuni) se adauga calcarele mezozoice
strapunze de intruziuni banatitice in partea de V ,se indetifica in peisaji relieful
carstic,iar vaile desparte zona in mai multe subunitati,relieful calcaros a condus la
formare dolinelor,cheilor(Carasului,Nerei,Minisului ) si a peste 900 de pesteri
c.Culoarele depresionare interne in jurul M-tilor Semenic si Aninei de-a
lungul unui sector tectono-eroziv exista un compartiment continu de ari
depresionare,depr, Almajului situate pe cursul Nerei si reprezinta un fost
baz.miocen modelat in trepte cu lunca larga , dealuri spre N(depr.Caras-ederis) o
sucesiune de depresiuni cu aspect de uluc depr. ,a luat nastere prin scufundare unui
portiunui pe N-S cu depozite panoniene.
2.Masivele periferice S si V situate la exteriorul culoarului Resitei, a
cheilor Nerei si a depr.Almajului,apar k un system de blocuri isolate de edificiul
Semenic- Aninei prin aliniamente tectonice si de subzidenta ,spre S la contactul cu
Dunarea sunt mai masivi ,mai extinsi si cu aspect de culmi alungite spre V.
a.M-tii Almajului formeaza impreuna cu M-tii Semenic cumpana de ape
intre culoarul Timis-Cerna si Aurile din Banat,alt. max.este atinsa in vf. Zvinecea
MArea 1224 m ,alc. Din sisturi crlstaline Danubiene si gentice cu intruziuni
magmatice ,vulcanice si acoperite de o patura sedimetare ,culmile sunt massive
spre Nord si coboara in trepte spre S
b.M-tii Locvei sunt situati in S-V M-tiilor Banatului reprezinta cea mai
calda zona d in carpati marcata de trecere izotermei de 9-11 oC ,alt. 900 m app.,
culmile sunt pare cu Dunarea ,aspect de platorui carstificate ,intruziuni banatitice si
de minereuri neferoase.La S se afla depr. Moldova veche de origine tectonica.
c.Muntii dognecei- sunt cei mai josi cu directie nord sud, alc. din st crst
getice, depozite mezozoice si intruziuni banatitice,sunt bogati in res de min fer si
nefer, roci de constructie
d. culoarele depresionar periferice- situate la s si e si formeaza 2 arii tectonoerozive
1.culoarul dunarii- situat intre bazias si gura vaii pe o lungime de 135 km
fiind cel mai lung defileu din europa, alc dintr-o succesiune de bazinete tectonice si
sect inguste care taie transversal str carpatica formata din st crstintruziuni

Curs
29.10.1993

magmatice si sedim.cele mai un sectoare sunt:bazias-gura nerei-depres moldova

veche; depres lupcova-czanele mari si mici;
2.culoarul bistra-timis-cerna- cuprins intre pasul poarta de fier a trans
,golful caransebes,poarta orientala si dunarea, este un culoar larg cu depres lungi
terase trepte piemontane despartite de sectoare inguste ce formeaza mai multe
depres:culoarul bistrei,depres caransebes, orsova.
Muntii Poiana Rusca.Cularul muresului la e depres cernei, s cul bistrei si poarta
de fier a trans iar la v dealurile lugojului, alc din st crst cu multe res min:siderita,
magnetit, pirita cuat, marmura sunt form dintr-o culme centrala cu lt max in vf
pades 1374 m. Spre sv ,ne si nv se ramific o serie de culm sec care pornesc radiar
desprtite de bega, cerna, dobra
Muntii apuseni
-limite: la n depres simleul silvaniei iar in nv valea barcau, la v campia si dealurile
de v, la e pod trans iar la s culoarul muresului
Caracteristici:
-este o arie montan relativ compacta formata pe nucleul a 3 blocuri montne
cristalino-mezozoice care s-au inaltt de-a lungul unor aliniamente tectonice
(vladeasa,biharia, muntele mare) iar de jur imprejur se desfasora zone depres
interne si culmi periferice
-la n si la v muntii au o desfsurare tentaculara in raport cu mas inalte formand o
succesiune de horsturi (culmi, platou) si grabene (depres golf)
-in sud si est culmile sunt alc din roci vulcanice si sedimentare ce formeaza o
bordura continuaa numita muntii muresului, alc petrografic esyte foarte diferentita
astfel in nord apar st crst cu intruziuni granitice ce apartin unui fundament
continental acoperit de o cuvertur sed,conglomerate calcare strapunse de intruziuni
vulc
-la sud se evid roci bazaltice apartinand unui fundament oc cu aparate vul
-muntii puseni au fost supusi mai multor per de sedim de exondari, magmatism
sauvulcanism
-relieful are o str complicata cu mai multe panze de sariaj compartimentari locale si
subzidente
-se identifica cle 3 supraf de nivelare:farcas carligatele la 1600-1800 m, magurimarisel intre 800-1200 m, fenes-deva 400-500 m
-vaile au o distribute radiara spre v si est iar de-a lungul lor mai ales in zone
calcaroase au format chei
Subdiviziuni:
1.mas centrale bihor-vladeasa

Curs
29.10.1993

-reprez o culme principala masiva, cu orientare ns intre defileul crisului repede si

depres huedin la n si depres brad-halmagiu la s, spre nord si vest culmile apar
suspendta repres cumpana de ape intre baz crisurilor si aries
Subdiviziuni:\
1.Muntii vladeasa alc din str crst cu alt max in vf vladeasa 1836 m, alc din
intruziuni magmatice si vulc la care se adaoga calcarele in s si se
2.muntii batrana sunt un platou carstic cu inaltimi de 1000 m, reprezcel mai imp
carst din romania, in cadrul lor apar depres inchise:padis, poiana ponor, pesteri si
avee:cetatle ponorului,scarisoara,ursului; izbucuri si chei
3.muntii bihariei reprez compartimentul cel mai inalt cu vf curbatura mare 1848 m
sunt alc din str crst cu benzi din calcar si relief crionival modelat prin proc de
meteorizatie
4.muntele gaina cu alt max 1486 m , rec ptr targul de fete, situat in sudul acestei
grupe alc din st crst calcare si prez un rel structural carstic si rezidual
Cursul V.Masivul muntele mare depaseste 1800m alt.,distributie E-V alcatuit din
sisturi cristaline si granite si desparte baz Crisului Repede de somesul Mic si Aries.
2.Masivul central estic gilau-muntele mare reprezinta un edificiu cristalin cu
intruziuni granitice cu o masivitate crescuta si care coboara in trepte spre E si spre
N,culmile sunt nivelate si apar platforme de eroziune,masivul Gilau prezinta alt.
1300-1400m ,un masiv cristalin aflat in zona baz. Somesului rece si cald
3. Ariile Montane si depr. Interne sunt zone care urmaresc mariile lini
montane, si foste zine de subzidenta,sunt m-tii inalti inconjurati de spati
intramontane mai joase,formate din muncei,culoare si ari depresionare.
a.depr. Iara pe afluatul Ariesului,
b.m-tii Ariesului in zona depr.Campeni si baz. Ariesului cu alt pana la 1000 m.si
sunt formati din muncei Albahului,Bistrei,Abrudului,si Ariesului Mic.si depr.
Campeni ,Abrud,Albac-Horea si altele.
c. Culuarul Ariesului este cupr. Intre confluenta Ariesului Mare si Mic pana la
iesirea din Campia Turzei s-a format intre sisturile cristaline din munntele mare si
rocile vulcanice din metaliferi si trascau,prin adancire au aparut mai multe bazinete
si sectoare de ingustari cu aspect de defileu.
d.M-tii Detunatelor repr.un compartiment izolat al m-tiilor metaliferi alc.
Din flis ,inytruiuni bazaltice si aparate vulcanice.
e. depr.Brad Halmagiu este cea mai mare arie intra montana aflata in baz
crisului Alb,iar curgerile de lava au compartimentat depr. In mai multe
bazinete cu aspect de camp:Brad-tebea,Halmagiu si varfurile.
f.cuoarele si defilele din V si N dispuse pe aliniamete tectonice pe care s-au
format culoare suspendate,vai inguste si adanci.

Curs
29.10.1993

-culoarul Cristiuaru suspendat si face legatura prin pasul varfurile intre

depr. Halamagiu la S si Beiius la N
-valea Iadei un graban cu mici bazinete sapata in roci vulcanice si calcare
-defileul Crisului repede traverseaza N Apusenilor si Formeaza o serie de
bazinete si sectoare inguste de chei
IV M-tii Periferici ai Silvaniei in N m-tiilor Apuseni dincolo de defileul
Crisului,apar ca doua culmi periferice formate din sisturi cristaline si
acoperite cu sedimente mezozoice .
a.M-tii Mezesului cu o directie N-V S-E inconjurat de abrupturi
structurale si galcisuri
b.M-tii Plopisului (muntele Ses) Directie SE-NV alc. Din structuri
cristaline si situati intre depr. Simleu si depr. Vad Borad
V M-tii Periferici ai Crisurilor sunt masive periferice aflate in V M-tiilor
Apuseni dispusi pe o directie EV,cu aspect de horsturi alc. Din sisturi
cristaline si depozite mezozoice:M-tii Paurea Craiului la Nintre Crisul
repede (N) si depr. Beius(S) cu nr. Platori carstice si alt. 1000m ;Masivul
Codrul Moma directie NV-SE si limite la N defileul Bozi-Soimi iar S depr.
GuraHont apar platorile carstice pana la 1000m ,si bogate resurse de ape
minerale in statiunea Moneasa
VI M-tii Periferici si Muresului
a.m-tii zarandului EV inconjurati de abrupturi din roci sedimetare cu
vulcanite cu alt de 700-800 m si 2 vf. Masiva Highisi masivul Drocea .
b.M-tii Metaliferi culme asimetrica,VE,alc. Din roci vulcanice si
sedimetare cu alt. Pana la 1000m si fragmentati de afluenti Muresului
:Masivul Savarsinului,M.si Culoarul Ampoiului,Masivyul Sacaramb si
depr.Slatina
c.M-tii Trascaului culme calcaroasa cu alt pana la 1300m N-S,fragmentati
de vai transversale si chei(Cheile Intregalde si ramet),platorui carstice
nivelate in Partea E se obs. Klippe calcaroase (Colti Trascaului)iar spre N se
obs. O prelungire cu aspect de podisi unde s-au format cheile Turzi si cheile
Turenilor
Subcarpatii Moldovei

Curs
29.10.1993

-limite: ls nord valea moldovei, sud valea trotusului, ls vest muntii

stanisoarei,gosmanu,berzunti iar la est culoarul depres moldova-siret
Caracteristuci:
-dispusi de la nord la sud sub forma unui sir de depres submontane inchise de
culmi deluroase inalte spre est
-sau format in avanfosa din estul carpatilor orientali prin depunerea unor depozite
de molasa care au fost cutate si exondate in miocen-pliocen sup
-spre sud apar dealuri mai inalte latimea creste, iar depozitele sedimentare
acumulate au fost depuse in cuaternar
-limita cu muntele se face de-a lungul unei denivelari de 150 pana la 250 m de-a
lungul unir localitati ca vanatori-neamt, agapia, piatra neamt, tazlau, moinesti,
oituz
-limita cu pod moldovei se realizeazaa de-a lungul cul siretului
-relieful se prezinta etajat, alt urca pana la 900 m, versanti abrupti,se obs dealuri si
inseuari joase iar dat struct. Litologice sunt afectati si fragmentati de eroziune
-de asemenea ariile depresionare sunt dispuse in trepte
Subdiviziuni
1.subc. neamtului
-la est si nord valea moldovei iar la vest muntii stanisoarei
-sunt alc din depozite miocene cutate, au aspectul unui sir de depresiuni
submontane insotiti de culmi si dealuri monoclinale externe
-depresiunea cea mai marese formeaza pe bistrita la cconfluenta cu cracau
-spre est se obs culmi subcarpatice si dealuri asimetrice intens fragmentate
-aici identificam:
a)depres ozana-toplita (depres neamtului)- situata pe vaile cu acelasi nume, are o
directie vest-est si inchisa spre est de dealuri cu inaltimi de 600 m
b)culmea plesului in nordul subcarpatilor si in nordul depres neamt, s-a format pe
un anticlinal cu flancuri fragmentate de obarsiile raurilor si torentilor, alt max 911
c)depres cracau-bistrita: arie depres mai mare formata pe bistrita si cracau si este
compartimentata in mai multe golfuri cu relief dispus in trepte cu nr sesuri si
terase, in cadrul ei se obs intense proc torentiale si alunecari de teren
d)culmile corni, margineni, runcu reprez un sir de culmi deluroase ce pot atinge
600 m despartite de inseuari joase si largi
2.sub trotusului
-sunt situati in prelungurea sub neamtului avand ca limite in vest muntii berzunti si
gosmanu, la nord depres bistritei, la est culoarul siretului, la sud valea trotusului si
depres casim
Caracteristici:
-au aspectul unui uluc depres ,submontan format din depres tazlau-casim

Curs
29.10.1993

-sunt alc din roci miocene cutate (marne cu gipsuri si gresii) depres sunyt inchise
spre est de deealuri: piemontul pancestilor si culmea pietricica
-alt oscileaza de la 300-400 m in depres la 500-600 in zona deluroasa
-se obs un rel structural tipic cu inversiuni de rel si vai inguste
-si in cazul lor vb de proc de torent si alunecari
Subdiviziuni:
a)deprez tazlau-casim- arie submontana, aflata la sud de valea trotusului pe raul
oituz si casim iar partea nordica situata pe tazlau, compartimentul sudic mai extins
fata de cel nordic,
b)culmea pietricica- este fragm de afl. Tazlaului, si prez 3 sectoarecel din sud fiind
cel mai inalt 700 m
c)piemontul pancestilor reprez o continuare spre sud a culmii pietricica fiind alc
din roci moi si nisipuri pliocene ,pietrisuri cuaternare toate inclinand spre sud-est
caracteristici climatice
-climatul in sub moldovei este divizat in 2 sect: in sub neamtului precipitatiile sunt
mai mari 600-700 mm iar vara pot sa apara incalziri excesive in schimb iarna se
resimte influenta crivatului iar la sud este un sect cu climat mai bland, precip mai
scazute de la 550 -700 mm cu temp medii de 9 grade c
-se inregistreaza primavara averse puternice care atunci cand se suprapun cu
topirea zapezilor produc inundatii devastatoa/12.

Subcarpati Getici
II.Sub.Valcei la est valea Topologului ,la vest Valea Oltetului ,la nord m-tii cozia
si capatani,la sud valea topologului ,lunca Vatului si marginea pietrisurilor
piemontane.Caracteristici: structura geologica:E-V orientare,alc. Din epozite
paleogene ,grezoase, dispuse monoclinal in N,cutate cu diapire de sare in centru,si
depozite liocene,monoclinale in sud.Depresunile sau format prin eroziune
diferentiala,dealurile au alt. De peste 700 m,au o directie NS,convergente spre
valea oltului,la est de valea Olanestilor,culmile au aspect de muscele,iar spre Vapar
dealurile subcarpatice propiu-zise.Relieful se prezinta asimetric cu pante si
denivelari mari cea ce determina si o degradare importanta a terenului.Culoarele
depresionare prezinta si acestea pante domoale pe vaile mari cursurile au format
lunci si terase,sunt bogati in resurse de sare,ape minerale si hidrocarburi.\
Subunitati:se obs. Un aliniament tectonic submontan la contactul cu muntele,alc.
Din depresiuni mai inguste sau mai largi ce sunt traversate perpendicular de rurile
Olt,Govora si olanesti.Culoarele de Vale sunt despartite de masive deluroase

Curs
29.10.1993

,prelungi cu directie sudica:Culoarea Berislavesti-Calimanesti-Olanesti este un

uluc de origine tectonica la sud de M-tele Cozia si de Muncei Olanestilor cea mai
importanta depresiune este jiblea iar la V de Olt culoarul submontan
Muireasca;Dealurile dintre Topolog si Olt situte in S deprs. Jiblea ,N-S orientare,
alt. Max. 866 m in vf pintenul lui Galben spre N dealurile au aspect de Grui .iar
spre sud culmile sunt mai inguste cu inseori cu versanti afectati de alunecari de
teren si procese torentiale.Culoarul Oltului este o arie depr.cu lungi si terase larg
deschise spre sud.;Dealurile Govorei dealuri joase,de aprox. 600m alc. Din roci
friabile cutate sau monoclinale puterinic fragmentate si afectate de
prabusiri,alunecari ,torentialitate;Depr.Hurez-Polovagi culoarul submontant
fragment in Gruiuri plate de catre valea Bistritei,Lunca Batului si Cernei;Deluri
slatioarei are aspect de cuesta E-V orientare cu abrupturi structurare spre N si supr,
structurale spre S,alt. Este 767m aceasta magura find un aticlinal faliat si afectat de
procese de versant
III.SubCarpati Gorjului intre valea Oltetului la E si a Motrului la V,in N m-tii
Paranga ,la S piemontul Motrului si oltetului,SubCarpati Gorjului sunt alc. Din
depozite miopliocene ,dealurile si depr. Corespund sinclinalelor si anticlinalelor
fiind dispuse paralele ci ramura montana.Reteaua Hidro. Fragmenteaza intreaga
zona formand culoare si baz. secundare,relieful este dispus pe 2 siruri continue de
depr. Si dealuri cu alt. Max 614 m ,reteau hidro. Este atrasa de axa de subzidenta a
jiului unde sunt cele mai mari depr. In partea S-v a zoneise resimt influente sub
Mediteraneene care determina o crestere a temp.la 9-10 C,si precip. Intre 800900mm.Subdiviziuni:Culoarul depresionar SubCarpatic se desfasoara la contanctul
cu muntele pe aliniamentul unului sinclinal care determina aspectul de ululc depr.
Alt. Variza intre230-350m apar o serie de depr. Secunadare terease ,conuri de
aluviuni dintre acestea amintim :Baia de Fier
,Novaci,Bumbesti,Runcu,Tismana,Padis.Intre depr. Se obs. Gruiurile submintane
prelungi bogante in rurse de ape minerare si antracit;Dealurile subcarpatiece
interne ,pe un anticlinal ,300-600m alt.dealul Bechenilor, Dealul Garligeilor,dealul
Targului,humelor.,Rasovei s.a. .Depr. intracolinale se gasesc in sudul dealurilor
avand si acestea aspectul unui uluc depr. Intra colinar ce s-a format prin subzidenta
cu aspect de camp si care cupr. 3 compartimente,depr. Campul Mare ,depr. TarguJiu zona larga cu divagari si zona mlastinoase ,depr. Ciuperceni-Calnic.
Ulimul Compartiment repr. Dealurile Subcarpatice externe reduse ca suprafata
cu inclinare NS cu aspect in mare parte de platori intens fragmentate si afectate de
frgmentari de teren.sudiviziuni:dealuri Bran 333m alt. Cu aspect de platou si
Dealurile vartului mai scunde dar mai puternic fragmentate.

Curs
29.10.1993

Podisul Getic
La vest Podisul Mehedinti,la N subcarpati Getici in est Subcarpati de
curbura si valea DB si la Sud campia Romana.principalele caractristici repr. O
unitate de tranzitiecare a fost numita initial unitate de platforma sau colinara,iar
mai apoi sa fie numit piemontul Getic ,iar in prezent Podisul Getic.Din pct. De
vedere Geologic pod. Getic se suprapune pe doua unitati structurale separate de
falia pericarpatica ,falia urmareste linia loc. Cu aprox. Pitesti Filias-Turnul
Severin in N piemontul Getic format la inceput in Neozoic pe unfundament
carpatic,se suprpune in cea mai mare parte depr. Getice ,acest sect. A fost puternic
tectonizat astfel incat limita dintra podis si subcarpati este aproape insesizabila la S
tectonizarea scade in intensitate relieful are caracter monoclinal extinzanduse peste
patforma Valaha unde deosebirea intra piemont si campie devine insesizabila si
aici.Aceasta zona piemontana a fost inaltata mai intai in N de unde lacul s-a retras
mai intai spre S si apoi spre N,iar zona a fost intens fragmentata.In holocen are loc
retragerea totala spre S a lacului producandu-se o adancire a vailor ,iar culmile sunt
mai extinse cu aspect de evantai larg spre campie.Altitudinile scad de la 700 m in
N la 100m in S,vaile sunt largi,luncile bine dezv. Sau inguste,fragmentate,separand
poduri si terase.Apare un relief structural tipic ,monoclinal in N si tabular la
S.Modelarea actuala este intensa cu frecvente alunecari procese de spalare pe
poduri si risc de viiituri in luncile raurilor Jiu ,Olt ,Dambovita.Climatul se afla sub
influenta circulatiei SV ,V ,si NE cu efecte fheonale dinspre Pod.Mehedinti cu
temp. De 11 grade C in S si 9 grade laN,precipitatii 700-800mm in N si 500mm in
S si influente submediteraneene in SV.
Subdiviziuni:
1.Pod Strehaiei intre Pod mehedinti,Campia Olteniei si Cluloarul tismana
JIU.In cadrul acestuia identificam culoarul depresionar mehedintean ,dealurile
Motrului si Pod.Balacitei cu asppect tabular.
2.Gruiurile Jiului sunt aflate intre Jiu si Gilot
3.Pod.Oltetului situat intre culoarul Jiului si Oltului,mai inalt lanord pana la
500m si cu aspect colinar la S cu inaltimi de 200 -300 m.
4.Pod.Cotmeana situat intre Olt si Topolog la V,Valea Argesului la
E,Muscelele Argesului la N ,Campia Boianului si a Pitestilor la S.DE asemeanea a
re o inclinare de la N la S cu alt intre 200-500m.
5.Gruiurile Argesyului sunt situate intre arges si Argesel ,relieful este mai
fragmentat,gruiurile sunt dispuse paralele cu o structura de cueste si intens afectate
de degradare.
6.Pod Candesti situat intre Argesel si Dambovita la N Muscelele Argesului
iar la S-Campia Gavanu-Burdea.Prezinta aceiasi directie NS,la N urcand pana la
600-700 m,iar la S 200-300m.

Curs
29.10.1993

Depresiunile peritransilvane sudice

Se desfasoara de la M-tii persiani in E la culoarul Muresului in V fiind
dominate in sud de versanti cu pante mari,ai muntiilor fagarasi si cibin ,iar in
N de fronturile de cuesta cu care se termina unitatile de podis Hartibasciu si
Secaselor,depr. Fagarass-a format prin eroziuneacontinua a oltului si
afluentilor acestuia,are un relief care cade in trepte spre N,la contactul cu
muntele atinge 800 m,si scade spre nN pana la600m .Depr.Sibiu este
incadrata de munti cibin la S, si de dealuri la N si La E,relieful coboara in
trepte de la S spre N ,de la 650m pana la 500m ,Depr. Saliste este o depr.
Suspendata,fata de depr. Sibiului cele 2 fiind separate de omagura
cristalina,Depr. Apold are aspectul unui culoar care inclina de la E 500 m
spreV 250m ,si de la S 450m ,catre N 400m.
Dealutile si depr. Peritrasilvane din V.aceste unitatiti se afla la
contactul cu munti apuseni si au luat nastere in cuaternar odata cu adancirea
muresului,care a creeat un culoare extins precum si ai afluentilor somesului
si Ariesului care au taiat bazinete depr. De contact.Relieful este variat cu
galcsuri la contactul cu muntele,martori e eroziune,precum si lunci siterasee
in lungul vailor principale.Se obs. Prezenta unui relief structural cu dealuri
cu aspect de cuesta cu vai sucsegvente si fregvente alunecari de
teren.Culoarul depr. Alba Iulia _Turda se desfasoara in lungul muresului si
Ariesului inferior,cupr.lunci largi si terase foarte extinse .dealurile Feleacului
contin samburi cristalinicu alt. Pana la 830m,depr. Huedil prezinta alt. De
500-600m si este dominata in E de m-Tii vladeasa,a luat nastere in urma
adanciri crisului Repede si afluentilor acestora.Depresiunea Almaji ,Agriji
situata intre m-tii Mesesului la V si Dealurile Clujului si dejului la E
.scluptata in formatiuni variate ,paleogene si miocene cea ce a condus la
apariti unor forme rezultate in urma eroziuni diferentiate.versanti depr.
Afectati de alunecari si torentialitate.
Pod.Someselor se afla situat in partea e V avand ca limite m-tii gilau
la S ,N-V dealurile de V,N-E culmea Breaza,pod. Are un fundamentcristalin
fragmentat in blocuri cupozitie verticala deasupra carora sa depus opatura
sedimentara,alc. Dint-run relief structural tipic cu fronturi de cuesta dezv. Pe
gresi si conglomerate la S ,tufuri vulcanice in partea centrala si calcare la
N.Platori structurlevsi cu chei epigenetice ,bazinete depr. ,si un relief

Curs
29.10.1993

petrografidezv. Pecalcare ((forme specifice exocarsturlui))in cadrul pod.

Identificam:
a. Pod. Poiului 400-500m alt. Structura monoclinala predominat
calcaroasa pe care s-au dezv. Forme de relief carstice de tip
lapiezuri ,doline ,pesteri si chei.
b. DealurileCiceuluisunt delimitate de culmea Breaza laN si culoarul
SomesuluilaS ,alt. De la 700m in N la 500m In S.alc. din tufuri
vulcanice argile si marne.Strucutra reliefului este una cutata mai
ales in extremitatile E si V
c. Dealurile dejului delimitate la N de Somesi si au o importanta
deosebita prin larga desfasurare a orizontului de tufuri vulcanice de
dej .alt. pana la 600m si sunt fragmentati ,radiar de catre rauri.
d. dealurileClujului au o structura monoclinalaalc. Din calcare
paleogene ,marne si argile la S si tufuri vulcanice la N si la E.alt.
pana la600m .
e. Cyuloarul Someselor unitate joasa care separa pod. Someselor
decampia transilvaniei si cuprinde urmatoarele sectoare:culoarul
somsului mic inre gilau si dej (cu terase extinse dezv.
Bilaterar),culoarul somesului mare in aval de Beclean si Culoarul
Somesului in prelungire spre V.
Campia Transilvaniei
Are opozitie relativ centrala fiind limitata de culoarele vailor somesuluimic si
somesuluimare la N si a muresului la S.termenul de campie este folosit doar
datorita utilizari sale agricole in realitate peisajul fiind deluros ,dealurile fiind alc.
Din roci sedimenatre ,argile ,nisipuri si tufuri vulcanice ,fundamentul campiei este
cristalin dispus in Blocuri la adancimi tot mai mari spre S,patura sedimentara este
cutata ,dispusa sub forma de domuri in partea centrala si sudica ,sub forma de cute
diapire pe laturile N si E .Alt. urca pana la 600m ,orietare catre Muresi si Somesi
,lunci largi si una 2 terase.identificam de sub unitati:
a. Dealurile Fzestului o unitate mai inalta ce atinge 600m cu o structura de
domuri in partea centrala si sudica afectate de alunecari de teren si
b. Dealurile sarmasului in partea sudica cu o structura de dom cu alt. De pana la
500 m si degradate de torentialitate si alunecari.
Pod. Tarnavelor
Repr. Cea mai extinsa unitate a zonei transilvanene,cu o intinere de la muresi in N
si pana la depr. Pericarpatice in S.relieful are aspect de pod. Cu alt. Mai mari in E
depana la650 m si mai mici in v de300-400mrelieful este dispus sub forma unor

Curs
29.10.1993

interfluvi separate e culoare de vale orientare de la E spre V ,versanti sunt intens

degradati de alunecari .Subdiviziuni:
a.dealurile tarnavei Mici intre Mures si tarnava mareau un fundament critalin
acoperita de o patura sedimentara formatadin argile ,marne, nisipuri si tufuri
vulcanice strucutra reliefului est cu dom in parte centrala si de E si cute diapire pe
V,culoarelede vale sunt largi orintate N_E S-V (Muresi ,Miraji si cele 2 Tranave )
intre 6-8 terase precum si lungi extinse,alt. 700m la E si 450 m La V.Spre Nord
Versanti sunt prelungi domoli sau abrupti catre Sdin nou sunt prezente procesele de
versant(siroire,alunecari s.a)
b.pod. Hartibaciului intre tranava Mare-Olt si Cibin structura de dom
simonoclinala atinge 800m alt.cu un rellief structural tipic si afectata de alunecari
deteren
c. pod. Secaselor situat in partea de S-V intre muresi si tarnava cu o structura
cutata saumonoclinala cu dealuri scude intra 400-450m cu fregvente alunecari de
teren,raurile mures si tarnavau pana la 8n terase si lunci foarte extinse.

Dealurile de Vest
Sunt situate in V a tari,au ca lini de la N valea somesului,la Sud Nera la est
Carpatii Occidentali si la v campia de Vest.Principalele caracteristici,repr. O treapta
de tranzitie ,inte m-tii din E (m-tii maramuresului si Bucovinei,m-tii apuseni si
banatului )si campia de Vest.directie N-S latime intre 5 si 30 de km,cu intreruperi
in dreptul m-tilor zarand si locvei .Au aspectul unor dealuri piemontane joase ,iar
miscarile neogene,au dus la ridcari si coborari inegale ale blocurilor cristaline
carpatice,rezultand o structura de horsturi si grabene,garbenele au condus la apritia
depr. De tip golf cu depozite de molasa argilo nisipoase separate de horsturi alc.
Din roci cristaline calcaoase,si alte structuri.pe alocuri apar si maguri dezv, pe rogi
eruptive ,neogene atat la contactu cu muntele unde ating 500-00m cat si la
contactul cu campia,unde ating intre 150-250m ,vaile sunt largi,au sapat culoare
intra colinare duccand la formare depr. Intra colinare in generalprezent un relief
structural si petrografic,pe maguri cristaline(sileu si codru)eruptive (Pleasa,depr.

Curs
29.10.1993

Zaran)si calcaroase depr. bBeius.Intreaga zona se gaseste sub inf. Climatului temp.
Cu o circulatie oceanica vestica cu precip. Bigate 600-800mm,cu temp. Intre 8-10
C si cu predominata vanturilor de vest din pct.de vedere al vegetatie se incadreaza
in etajul deluros cu paduri de foioasein care predomina stejarul,artarul,fagul ,ulmul
iarla partea sudica intra in contact cu silvostepa.Subdiviziuni:
a.Dealurile Silvenei situate intre somes si barcau,fundament cristlin,un
ansamblu de micro horsturi unde eroziunea diferentila a scos la supr. Maguri si
culmi cu versanti abrupti,depr. Sunt mici la contactul cu muntele,si mari pe
culoarele vailor principale Crazna si Barcau ,in cadrul unitati identificam:
1. Colinele Mesesului si Plopisului
2. Depr. Barcau
3 Depr. Crasneisi dealurile
4. depr, zalau
b. dealurile Criusurilor ,desfasoara intra barcau la Nsi Crisul alb la sud,au alt.
Intre 200-350m dezv. Sinuoasa,se gasescla baza culmilor mmontane cu o limita
mai greu de identificat ,si pe alocuri cu o structura asemanatoare mtiilor.:dealurileoradei,D.Codrului,si depr.Gura Hont,Beius,Zaran ,depr.tip golf care
delimiteaza atat unitatile deluroase cat si cele montane,patruzandadanc spre
interiorul zonelor mntoase.Sunt traversate de Crisuri.
c.Dealurile Banatului o extindere mai mare spre V si spre N m-tii Banatului cu
aspect de platou,alt. Pana la 300m ,al.max 350min specialin dealurile dezv. Pe
structura crostalina sau eruptiva.trecerea se face lini a app insesizabil,inclinare de
la E-V si de la N-S.Subunitati:d.lipovei,depr.lugojului,d.buziasuli ,d. Poganisului
sid oradit.