Carpatii Orientali

- La est si nord de Depresiunea Colinara a Transilvaniei

- Orientare generala: N-V S-E
- Limite : N- granita cu Ucraina
- S-V-Valea Prahovei
- Caracteristici: - cea mai extinsa dintre cele 3 ramuri
- - formata prin cutarea si inaltarea scoartei, iar in V prin eruptii vulcanice
- - in orogeneza alpina, in etape diferite
- Mai intai: Munti Cristalini din centru
Munti Sedimentari din est si sud
Apoi ultimii: Munti vulcanici din vest
- Intens fragmentati de vai si depresiuni intramontane
- Altitudini medii de 1300-1700m, altitudine maxima: 2303m
- Roci – est sedimentare cutate (flish)-ex: calcare, conglomerate, gresii
- - in centru cristaline – ex: sisturi cristaline
- - in vest vulcanice ex: andesit, granit
- Exista mai multe tipuri genetice de relief
- Orientare nord-sud

Diviziuni – de la nord la sud -> 3 grupe

a) Grupa nordinca: Carpatii Maramuresului si Bucovinei

- Limite : N granita cu Ucraina
- S Pasul Mestecanis – depresiunea Dornelor - culuarul Campulung – Gura Humorului
- Dispunere pe 3 aliniamente de culmi paralele din roci diferite
- In vest – munti vulcanici : Oas, Gutai, Tibles
- In centru – munti cristalini : Maramuresului, Rodnei – Pietrosul Rodnei (2303m), Suhardului,
Albia Mestecanis
- In est – sedimentare cutate (flis) : Obcina Mestecanis, Obcina Feredeu si Obcina Mare, Muntii
Bargaului

Depresiuni:

N- (cea mai mare) Maramuresului (Pasul Huta, Pasul Gutai), Oas + S- Dornelor, Campulung ,
Gura Humorului

Tipuri de relief: - glaciar, montan (Rodnei)

- Vulcanic
- Pe sisturi, flis
b) Grupa centrala : Carpatii Moldo-Transilvani
- Limite : N (grupa Nordica) Depresiunea
- S Pasul Oituz, Pasul Oituz – Depresiunea Brasov
- Se continua cele 3 fasii de culmi paralele de roci diferite :
 - V- munti vulcanici 2100m (Vf Pietrosu Calimani
- Calimani – Gurghiu- Hargh
- Centru (cristalini) - Giumalau, Rarau, Giurgeu, Hasmas, Bistritei
E- sedimentare: Stanisoarei, Ciucului, Cosmas, Tarcaului, Berzumti, Bodoc, Baraol, Persan,
Nemira

Depresiuni :

Intramontane: Comandau, Ciucului, Giurgelului, Borsec, Bihor, Comanesti, etc

Tipuri de relief: - Vulcanic

- Pe straturi cristaline, pietrografic

- Flis
c) Grupa Curburii
Limite : N- grupa centrala, Pasul Oituz, Valea Oituz.

V- Valea Prahovei

S- Subcarpatii curburii

 Apare cea mai proeminenta curbura a Carpatilor=> schimbarea aliniamentului de la N la S spre

E-V.

Caracteristici: - difera de celelalte 2 grupe, datorita faptului ca dispar rocile vulcanice si rocile cristaline,
fiind aproape exclusive formata din roci sedimentare : - calcare

- flis

- conglomerate

- se modifica radical orientarea de la N-S, la E-V, datorita celei mai mari curburi din carpati

Altitudine max sub 2000m

Subdiviziuni : Vrancei + Bretcu, Buzaului, Siriului, Ciucas (1954m), Barsei

Depresiuni: Brasovului ( cea mai mare depr intramontana din tara!), Intorsatura Buzaului

Tipuri de relief: - pe conglomerate

-pe flis

- carstic
Carpatii Meridionali
- La sudul depresiunii Transilvaniei
- Limite: E- Valea Prahovei
- V- Culuarul Timis-Cerna
- Caracteristici:
- Orientare E-V
- Cei mai inalti si mai masivi si mai putini fragmentati din vai transversale : (Oltului) si depresiuni
- Rocile: sisturi cristaline in cea mai mare partea si roci sedimentare la extremitati (E-V)
- Altitudinile depasesc 2500m in toate grupele, cea mai inalta 2544m in V
- Relieful glaciar montan- prezent in toate grupele

Diviziuni:

- De la E-V 4 grupe:
a) Grupa Bucegi
Limite: E- Valea Prahovei

V- Valea Dambovitei

Caracteristici: - Cea mai restransa grupa

- Predomina rocile sedimentare ( calcare, conglomerate)

Munti:- Bucegi (2505 – Vf. Omu) cu formele lor ( Babele, Sfinx )

- Leaota spre V
- Piatra Craiului spre N-V
- Culuarul tectonic Rucar-Bran
Tipuri de relief:
- Pe calcare, carstic ( chei, pesteri, defilee)
- Pe conglomerate ( Babe, Sfinx )
- Urme de relief glaciar

b) Grupa Fagaras
- Limite: E- Valea Dambovitei
- V- Valea Oltului

Caracteristici : cea mai inalta, mai masiva sim ai putin fragmentata grupa

Roci: sisturi cristaline

S- sedimentare

-cuprinde muntii:

a) Muntii Fagaras: 2544m Vf. Moldeveanu ( maxim din Ro )

Muntii Negoiu: 2535 ( al 2 lea ca alt )

 Au cea mai lunga creasta montana din Romania, mai sunt numiti : Alpii Transilvaniei

Relief glaciar, extins (circuri vai, morene, creste, etc)

Pasuri: -Cozia si Turnu Rosu pe Olt, Transfagarasan 2307m

Iezer vf Papusa ( peste 2400m )- relief glaciar

3 munti mai mici in S : Cozia, Glitu, Frunti

Depresiuni : in V pe Olt Lovistei

c) Grupa Parang
Limite: E – Valea Oltului

V – Valea Jiului si Streiului

Caracteristici: - masivitate si inaltimi de peste 2000m in toti muntii

- Cea mai extensa din Meridionali

- Roci: sisturi cristalinie
- Relieful glaciar este bine dezvoltat mai ales in Parang

Munti:
a) Parang 2519 (vf. Parangul Mare)
b) Muntii Capatanei in S-E
c) Muntii Lotru in E
d) Muntii Candrel in N-E
e) Muntii Sureanu in N-V

Depresiuni:- E- Lovistei

V- Petrosani si Hateg

d) Grupa Retezat-Godeanu
Limite: E- Valea Jiului si Siretului

V- culuarul Timis- Cerna

Caracteristici:- masivitatea mai mare in jumatatea Nordica si in centru

Munti:

a) Muntii Retezat: 2509 (vf Peleaga)

Relief glaciar foarte dezvoltat

In N-E

Godeanu centru

Tarcu N-v

b) Valcan in E
Cernei si Mehedinti S-V ( cu roci calcaroase si relief carstic)

Depresiuni:

- Petrosani
- Hategului si Caransebes

Carpatii Occidentali
Limite: S- Valea Dunarii

N- Valea Barcaului si Somesului

Se afla situati in V. Depersiunii Transilvaniei

Caracteristici: -orientare N-S

- Foarte fragmentati si cu aspect discontinuu, datorita unor vai si depresiuni

- S-au format prin cutare si inaltare in orogeneza alpina, iar la sfarsitul ei -> intruziuni magmatice
- Altitudinile sunt cele mai reduse sub 1500m la S de Muresi si peste 1800m in N=> maxima
1849m vf Bihor
- Prezinta o mare varietate de roci, mai ales in partea de N

Diviziuni : de la N la S => 2 grupe

a) Grupa Banatului
Limite: S- Dunarea

N- Muresul

Caracteristici: impartita in 2 zone

Zona Muntii Banatului in S- mai extensa, foarte fragmentata cu multi munti si depresiuni. Muntii
Semenicului in centru-1446m, vf Semenic. Muntii Aminei, muntii Locvei in S-V, muntii Almajului in S
si muntii Docnecia (cei mai josi din carpati)

Depresiuni:

-Depresiunea Bozovici
 -Depresiunea Caras-Ezeris in N-V

Sunt formati majoritar din sisturi cristaline si roci sedimentare => relief Carstic

-zona muntilor Poiana Rustica in N, cuprinde doar muntii Poiana Rusca cu aspec de masiv
neframentat, relative neted la partea superioara alcatuita din sisturi cristaline, marmura, etc. Alt
1374, vf Pades

b) Grupa Apuseni
limite: - (intre Mures si Barcau) la N de Mures

- Mai putin fragmentata decat cealalta grupa

- Roci=> mozaic, petrographic ( toate cele 3 familii de roci sunt amestecate)
- Partea centrala este mai masiva si mai inalta cu altitudini ce depasesc 1800m, muntii sunt
dispusi palmat pornind din zona centrala
- In S apar roci vulcanice, dar nu si relief vulcanic
- Munti:- Muntii Bihor in centru 1849m
- Muntii Vladeasa in N 1836m
- Muntii Mare spre E 1826m
-Muntii Zarandului in V
-Muntii Codru Moma
-Muntii Padurea Craiului
-Muntii Plopis
-Muntii Meses
-Muntii Trascaului in E
-Muntii Metaliferi in S ( cu roci vulcanice )

Depresiuni: - Depresiunea Brad

- Depresiunea Zlatna
- Depresiunea Halmagiu

Tipuri de relief:- relief Carstic, zona Bihor- Vladeasa cel mai dezvoltat relief carstic din Romania (pesteri,
avene, doline, chei)
Subcarpatii
Asezare: ;lla exteriorul carpatilor in E si S

Limite: N- valea Moldovei

V- valea Motru

Caracteristici: forma unica de relief din tara, deoarece sunt dealuri inalte (si depresiuni) formate la fel ca
muntii prin cutarea si inaltarea scoartei in orogeneza alpina (ultimele faze)

Relieful: o asociere de dealuri inalte si depresiuni (submontane si intradeluroase)

 Un relief structural cu dealuri de anticlinar si depresiuni de sinclinal, dar si un relief pe structura

monoclinara
 Roci: sedimentare friabile: marne, argile, gresii, nisipuri, iar local calcare, conglomerate ce
formeaza cute diapire (zona curburii)

-se produc frecvent alunecari de teren

Alt: 300-1000m, maxima: 1218m

Diviziuni – cuprinde 3 grupe - :

a) Subcarpatii Moldovei
Limite: N- Valea Moldovei

S- Valea Trotus

-cea mai simpla diviziune ca dispunere pentru ca formeaza un singur sir de depresiuni submontane
( Neamt, Cracau-Bistrita, Tazlau-Casin) si un singur sir de dealuri la exterior (culmea Plesu911m(,
dealurile Bistritei, culmea Pietricica

b) Subcarpatii Curburii
-cea mai complexa diviziune- in zona Buzaului sunt vulcanii noroiosi
limite: N-valea Trotus

V- valea Dambovitei

Dispunerea este pe 2 siruri de depresiuni intercalate cu 2 siruri de dealuri este singurul sector ce se
invecineaza la exterior cu campia

Formeaza o structura foarte cutata (cute diapize)

Alt max: 996m Magura Odobesti

Frecvent se produc alunecari de teren

Depresiuni Montane: - Soveja

- Vrancei
 - Zopatar
- Chiojd
- Valenii de munte
- Campina

Primul sir de dealuri: Ousoru, Raut, Radritas

c) Subcarpatii Getici
limite: E- valea Dambovitei

V- valea Motru

Se deosebesc 2 zone: 1) Muscelele Argesului (intre Dambovita si Olt)

-cu o mai mare complexitate si relief de cute diapire stranse si cu cele mai mari inaltimi

Depresiuni: - Jiblea

- Arefu
- Campulung

Dealuri inalte:- Maura Matau (1018m)

- Dealul Chiciora (1218m)

2) Subcarpatii Olteniei (intre Olt si Motrul mai jos, cu depresiuni mai largi)

Depresiunea- Subcarpatica olteana

- Targiu Jiu
- Campu Mare
- Horeziu

Dealurile: - Bran

- Barsei
- Gorjului
 Mai ales in E apar alunecari de teren
 Depresiunea Colinara a Transilvaniei
- In centrul tarii intre cele 3 ramuri carpatice

Caracteristici: -cea mai mare depresiune intra carpatica

- S-a format pe un fundament cristalin rupt si afundat in urma ridicarii carpatilor, acoperit apoi de
Lacul Transivan, ce a fost indelung sedimentat de catre raul din Carpati, urmat de drenarea
lacului si modelarea reliefului de catre rauri si afluenti
- Roci: sedimentare – argile, gresii, macne, nisipuri si calcare pe alocuri
- Altitudinea medie: 400-500m
- Altitudinea maxima: 1080m
- Inclinare generala E-V
- Relieful de dealuri si podisuri interfluvii mai largi, vai foarte largi sau mai inguste, iar pe margini
depresiuni

Tipuri de relief: - relief structurat cu creste

- Relief de straturi boltite: sub forme de domuri ( contin gaz )

- Relief de cute diapire: pe margini contin sare
- Relief gravitational: alunecari de teren
Diviziuni=> 2 zone
1. Zona Marginala
- Asociere de dealuri si depresiuni: N-zona fragmentat cu culmea Brasea, depresiunea Lapus
-E- sisturi de depresiuni si 2 sisturi de dealuri ce formeaza
Subcarpatii Transilvaniei cu cele mai mari inaltimi, dealul Becheci-1080m.
-S- 2 depresiuni submontane: Fagaras in E pe Olt si Sibiu in V
pe Sibiu
-V- o asociere de dealuri si depresiuni (Feleacului, Mahaceni +
Almas) si culuarul Alba-Iulia Turda
2. Zona interna (podisul Transilvaniei) => 3 diviziuni
a) Podisul Somesan in N-V relief de podis cu interfluvii, cu
b) Campia Transilvaniei- in centru intre Somese si Mures
- Are un relief de dealuri medii cu pante mai domoale separate de vail argi
- Alt 400-500m
- Apar formatiunile de strate boltite, domuri, care contin gaz metan
c) Podisul Tarnavelor la S de Mures
- Traversat de cele 2 tarnave, este inclinat E->V

-Altitudini 300-700m

-Apar si aici domurile gazeifere

-Are subdiviziunilie: - Podisul Tarnavelor

-Podisul Hartibaciului in S-E

- Podisul Secaselor in S-V

Podisul Getic
Asezare: - la S Campia Romana

- N- subcarpatii Getici
- V- podisul Mehedinti
- E- subcarpatii curburii si campia Romana

Caracteristici: -formata prin depunderi de sedimente aduse de rauri din zonele mai inalte la baza lor in
fostul lac getic=> caracter de piemont

- Inclinare N->S
 Altitudini de peste 700m in N-> 250m in S; maxima: 772m
- Roci: sedimentare, pietris, nisipuri, argile, marne
- Relieful este format din interfluvii inguste in N, in S, la fel si vai inguste in N, largi in S=> creasta
de deal, super joasa sau in interior apar cueste si alunecari de teren
 Are sase diviziuni, intre principalele rauri se pot diferentia cele 6 platforme sau podisuri:
- Platforma Strehaiei intre Motru si Dunare
- Platforma Jiului intre Gilort si Lotru
- Platforma Oltelului intre Olt si Gilort
- Platforma Cotmeana intre Arges si Olt
- Platforma Argesului intre Arges si Argasel
- Platforma Candesti intre Argesel si Dambovita

Podisul Mehedinti
Asezare: - in S-V-ul tarii, la N-V de Podisul Getic

Limite: - in N-E de Motru

- S-V de Dunare
 Este cea mai mica unitata de relief majora, zona de orogen, formata la fel ca muntii prin cutare
si inaltare / se erodeaza, fiind strans legata de muntii Mehedinti, dar relieful este format din
culmi deluroase cu aspecte montane.
- Rocile: sedimentare (calcare) si cristaline
 Altitudini medii: 500-600m, maxima este de 885m

Tipuri de relief-> relief carstic bine dezvoltat ( chei, doline, pesteri, etc )
 Podisul Moldovei
Asezare: - E-N. N- Granita cu Ucraina

S- Campia Romana

E- Prut

V- Subcarpatii Moldovei

=> Format prin depundere de sedimente pe un fundament diferit: gresii, conglomerate, calcare,
argile. In N si N-E foarte vechi, parte a platformei est Europene, iar in S mai recent pe o zona de
scufundare.

=> peste acestea s-au depus sedimente din fosta mare, retrasa apoi spre S-E

- Rocile : sedimentare: nisipuri, pietrisuri, argile,

– alt max 688m, minim in S->10 m, cu media de 400-500m

- Inclinare de la N-V la S-V

Relieful este format din masive deluroase lungi, netede,, dar si cu depresiuni si vai largi cu terase.

Diviziuni: sunt 3 la numar.

a) Podisul Sucevei

Asezare: N-V

- Cea mai inalta 688m dealul Ciungi se prezinta ca un podis, iar la E de Siret dealuri alungite
- N-E depresiunea Radauti

Subdiviziuni: podisul Dragomiresti si depresiunea Radauti, iar la E de Siret dealul Mare, Saua Bucecii,
dealul Bour, coasta Ibanesti.

b) Campia Moldovei
- In N-E cea mai joasa (200-250m) relief de dealuri domoale, soluri fertile=> “campie” (datorita
intensei utilizari agricole) Apar si alunecari de teren.
c) Podisul Barladului
- In S cea mai extensa cu altitudini maxime de 572m, cu aspect diferite ale reliefului: in N-relief de
cueste (structural) “coasta Iasilor”
- In centru: relief de coline prelungi si orientate N-S
- Apar alunecari de teren pe pantile mai mari

Subdivizunile: podisul central moldovesc in N:

- Colinele Tutovei centru V

- Dealurile Falciului spre E
- Depresiunea Elanului in E
- Podisul Covurlui in S-E
Podisul Dobrogei
Asezare: S-E tarii

Limite: V- Dunarea

N-Dunarea si Delta

E- Marea Neagra si sistemul lagunar

S- granita cu Bulgaria

Caracteristici: - cel mai complex podis ca alcatuire si mod de formare ( muntii Macin ) si prin eroziune,
dar si prin depuneri de sedimente in rest.

Roci: toate cele 3 familii

Altitudini: 0-467m

Relieful : are un aspect mai inalt, mai greoi in N sim ai neted sim ai jos in S cu unele vail argi ce il mai
fragmenteaza

Diviziuni=> 3

a) Masivul Dobrogei de N

Cuprinde subdiviziunile:

-muntii Macin in N-V cei mai vechi din tara si cei mai josi formati in orogoneze hercinica ( vechi )
intens erodati cu altitudini maximde de 467 m. vf. Greci

Roci: vulcanice ( granite, bazalte ) si sisturi cristaline

-culmea Pricopan si culmea Niculitel spre E – 367m, aspect deluros, separate de raul Talita

- dealurile Tulcei mai spre E sunt dealuri cu altitudini reduse, putin peste 200m.

- podisul Babadag spre S, aspect de platou neted are pana in 400m altitudine, se dezvolta mai ales
pe calcare => relief carstic

- depresiunea Nalbant la S de dealurile Tulcei, aspect de campie.

b) Podisul Dobrogei centarle sau podisul Casincei

la S de Slava este un podis peneplenizat ( un fost munte format in orogeneza caledoniana si afundat
pana la fundatie )

- Are altitudini de peste 200-300m

- Rocile: sisturi verzi ( cele mai vechi din Romania la suprafata), calcare => relief carstic, dar si
relief de cueste
c) Podisul Dobrogei de S

- la S de Casincea, ocupa jumatatea sudica a Dobrogei

- inclinat invers de jumatatea nordinca

- prezinta un relief neted, usor valurit cu altitudini ce rar depasesc 200m

- rocile: calcare, gresii, pietrisuri acoperite cu un strat de loess => relief carstic

Subdiviziuni: - Pod Medajdiei

- Pod Olteniei
- Pod Negru Voda S-E
- Zona litorala in E

Dealurile de vest
Situate in V-ul tarii ca o bordure deluroasa intre occidentali si campia de V

Limite: N- valea Somes si gr. Nordica

S- valea Dunarii si Nerei

Caracteristici: - formare prin depuneri de sedimente aduse de rauri in fostul lac panonic => acumulari
piemontane pe un fundament de blocuri cristaline

- Au un caracter discontinuu, lipsind in dreptul muntilor Zarand

- Rocile: sedimentare, recente ( nisip, pietris, argile ) si pe alocuri sisturi cristaline si vulcanice

Altitudine: 300-400m ( in medie ), 810m ( maxima )

Relieful: deluri domoale in mare parte, vai mail argi cu exceptia zonei de N

Diviziuni=> 3

a) Dealurile Silvaniei si Crasnei

- la N de Barcau

-cea mai compacta, aici se afla si “muntii inecati”acele maguri din roci mai dure ce formeaza o punte
intre occidentali si orientali, numita Jugul intracarpatic

=> cele mai mari altitudini: Magura Simleu 597m, Culmea Codru, Dealul Prisnel, Delul Preluca 810m, in
S- depresiunea Simleu, in N- depresiunea Baia mare

b) Dealurile Crisene

- intre Barcau si Mures, mai fragmentate, se prelungesc spre interiorul Apusenilor pe cele 3 crisuri, cu
depresiunea Golf: Vad. Borod, Beius, Zarandului

Subdiviziuni:- dealurile Oradiei

- Dealurile Ghepisului
 - Piemontul Codrului

c) Dealurile Banatului

- intre Mures si Nera

- aspect de discontinuitate

Subdiviziuni: - dealurile Lipovei intre Mures si Timis cele mai extinse S->V

- Dealurile Buziasului si Poganisului

- In S-> dealurile Oravitei

Campia de vest
Situate in V-ul tarii intre granita si dealuri

Limite: granita cu Ucraina si gr. Nordica

S-> Valea Nerei

Caracteristici: - formata prin depuneri de sedimente in fostul lac panonoic, au iesit de sub ape, mai tarziu
decat dealurile de V

- Inclinare generala: E->V

- Roci: sedimentare: nisipuri, pietrisuri, un trat de loess mai ales in S

- Altitudini: 80-176m.

Tipuri de campii dupa modul de formare:

1) Inalte (sau de glacis): campia Vingai -176m, campia Cernei, campia Miersig

2) Tabulare (orizontale): campia Arad, campia Carei

3) Joase (de subsidenta): campia Somesului, campia Salontei, campia Crisurilor

Diviziuni de la N->S =>3

a) Campia Somesului

- in N

- cu acumulari de nisipuri in campia Carei

b) Campia Crisurilor

- in centru

- are cea mai mica latime de la N de Oradea

c) Campia Banatului

- in S

- cea mai lata si cu cele mai mari depuneri de loess

Campia Romana
- Asezare: in S-ul tarii

Limite: in V, S, E- lunca Dunarii

- In N podisul Getic, subcarpatii curburii, podisul Barladului

Caracteristici: - cea mai mare unitate majora din tara ca suprafata

- Formare: prin depuneri de sedimente aduse din rauri din zonele mai inalte din N in fostul lac
Getic care s-a retras spre E, iar raurile au modelat ulterior suprafata sa
- Roci: sedimentare: nisipuri, pietrisuri, acoperite cu un strat gros de loess a carui grosime creste
de la V (3-4m inspre E 30-40m)
- Inclinare: N->S in partea vestica
- Se orienteaza treptat V->E in partea estica
- Altitudini: 5-6m in N-V la varsarea Siretului in Dunare sip ana la 300m in campia Pitestilor (N)
- Relieful: dominat de interfluvii largi (campuri) netede, iar vaile sunt mai adanci in N si foarte
putin in S si E

Tipuri genetice de campii:

1) Campii inalte (piemontane) in N: campia Pitestilor, campia Targovisteo, campia Ploiestilor si

campia Ramnicului

2) Campii tabulare ( orizontale ) ocupa circa 70% din total (netede inclinare redusa)

3) Campii joase (de subsidenta) in N si N-E: campia Titu, campia Gherhitei, campia Buzaului si campia
Siretului inferior (subsidenta)

In V exista acumulari si chiar dune de nisi psi in E de-a lungul raurilor principale.

In E pe stratul gros de loess s-a format un relief de tasare (gravitational) cu forme numite crovuri,
etc, in multe fiind formate lacuri

Diviziuni: V->E =>3

a) sectorul de V

- Campia Olteniei – la V de Olt

- Este cel mai vechi sector

- Inclinare N->S

=> doar campii tabulare ( orizontale )

- Exista importante acumulari de nisipuri si dune de nisip

b) sectorul central campia Olt-Arges

- intre Olt si Arges

- inclinare N-s

- are campii inalte

c) sectorul de E sau campia Munteniei de E

- este la S de Arges – cea mai extinsa

- cea mai tanara

- cuprinde cele 3 tipuri de campii

Prezinta subdiviziunile (sub sectoarele):

1. Campia Bucurestilor sau Vlasiei

- in partea central Nordica

- inclinare N->V – S->E

- toate cele 3 tipuri de campii

2. Campia Baraganului

- in E doar cu campii orizontale, cel mai gross trat de loess pe luncile raurilor principale apar
acumulari de nisipuri, apar numeroase crovuri si gavane (tasarea in loess)

3. Campia Buzau-Siret

- in N-E

- cea mai joasa (campia Siretului inferior)

- prezinta risc de inundatii

Delta Dunarii
- In E la varsarea Dunarii in Marea Neagra

Caracteristici: - cea mai noua unitate majora formata la varsarea Dunarii prin depunere de
sedimente, aluviuni intr-un fost golf al Marii Negre

 Este o campie aluviala inca in formare

Factorii care au contribuit la formare: - nivelul mic al mareelor din Marea Neagra

- Adancimea mica a fostului golf

- Curentii marini paraleli cu tarmul
- Cantitate insemnata de aluviuni aduse de Dunare
Relieful pozitiv (deasupra apei, 13-25%)

Negative (deasupra apei, 75-85%)

a) Pozitiv continentale (Chilia si Stipoc)

maritime ( transversal ) Cetea 12,5m altitudine maxima, Caraorman, Saraturile

fluviale ( longitudinale ) de-a lungul bratelor principale

ostoave (insule)

b) Negativ brate

canale

lacuri

mlastini

Bratele Dunarii Tulcea Sulina ( centru ) cel mai scurt, navigabil 18% apa

Sfantul Gheorghe ( sud ) cel mai lung, 22% apa

Chilia ( inspre N ) 60% debit