1.

Grupa Nordică a Carpaților Orientali

Formare: - încrețirea scoarței terestre în timpul orogenezei alpine
- prin vulcanism
Roci: toate tipurile de roci, sub forma unui paralelism petrografic
-roci vulcanice în V
- șisturi cristaline în centru
- roci sedimentare (fliș) în E
Altitudini: 2303m în Vf. Pietrosu, M. Rodnei
Fragmentare: fragmentare accentuată, cu pasuri, trecători, depresiuni
Relief: -glaciar în M. Rodnei: circuri, văi glaciare, creste ascuțite, lacuri glaciare
-vulcanic
- masiv, dezvoltat pe șisturi cristaline
Alte aspecte: -orientare NV-SE
-Depr. Maramureșului este o depresiune tectonică și de baraj vulcanic
-Pasul Prislop –1416m, cel mai înalt pas din Carp. Orientali

2.Grupa Centrală a Carpaților Orientali

Formare: - încrețirea scoarței terestre în timpul orogenezei alpine
- prin vulcanism
Roci: toate tipurile de roci, sub forma unui paralelism petrografic
-roci vulcanice în V
- șisturi cristaline în centru
- roci sedimentare (fliș) în E
Altitudini: 2100m în Vf. Pietrosu Călimanilor, M. Călimani
Fragmentare: fragmentare accentuată, cu pasuri, trecători, depresiuni
Relief: -vulcanic: conuri, cartere, platouri vulcanice
-masiv dezvoltat pe șisturi cristaline
-dezvoltat pe fliș:
1.relief carstic: în Rarău, Pietrele Doamnei, Hășmașu Mare (Cheile Bicazului), peșteri,
avenuri
 2.relief dezvoltat pe conglomerate: M. Ceahlău: turnuri și coloane
Alte aspecte: -orientare NV-SE
- lacul Sf. Ana, lac de crater vulcanic în Masivul Ciomatu
-Lacul Roșu, lac de baraj natural
-defileul Toplița-Deda, pe Mureș, între M. Călimani și Gurghiu

3.Grupa sudică a Carpaților Orientali

Formare: încrețirea scoarței terestre în timpul orogenezei alpine
Roci: roci sedimentare cutate (fliș: calcare, gresii, conglomerate)
Altitudini: 1954m în Vf. Ciucaș, M Ciucaș
Fragmentare: fragmentare accentuată, cu pasuri, trecători, depresiuni
Relief: -relief dezvoltat pe fliș:
1. relief dezvoltat pe conglomerate: M. Ciucaș: tigăi.sfincși
2. relief carstic cu peșteri și chei
Alte aspecte: -orientare N-S, E-V
-munții pătrund sub forma unor pinteni în Subcarpații Curburii
-Depresiunea Brașov - cea mai mare depresiune intramontană, depresiune tectonică, alt.
aprox. 600m

4.Grupa Bucegi
Formare: încrețirea scoarței terestre în timpul orogenezei alpine
Roci: roci dure în cea mai mare parte + calcare și conglomerate
Altitudini: 2505m în Vf. Omu, M Bucegi
Fragmentare: masivi, slab fragmentați, puține pasuri și trecători, puține depresiuni
Relief: -relief glaciar
-relief dezvoltat pe conglomerate: Sfinxul, Babele
-relief carstic cu peșteri și chei
-relief masiv dezvoltat pe șisturi cristaline
Alte aspecte: -orientare E-V
-culoarul Rucăr-Bran

5.Grupa Făgăraș
Formare: încrețirea scoarței terestre în timpul orogenezei alpine
Roci: roci dure în cea mai mare parte + calcare pe margini
Altitudini: 2544m în Vf. Moldoveanu, M. Făgăraș (cea mai mare din Ro)
Fragmentare: masivi, slab fragmentați, puține pasuri și trecători, puține depresiuni
Relief: -glaciar pe suprafețe mari: circuri glaciare, văi glaciare, creste ascuțite, lacuri glaciare
-carstic cu peșteri chei
Alte aspecte: -orientare E-V
-Depr. Loviștei
-defileul Turnu Roșu-Cozia, pe Valea Oltului
-străbătută de șoseaua Transfăgărășan

6.Grupa Parâng
Formare: încrețirea scoarței terestre în timpul orogenezei alpine
Roci: roci dure în cea mai mare parte + calcare pe margini
Altitudini: 2519m în Vf. Parângu Mare, M. Parâng
Fragmentare: masivi, slab fragmentați, puține pasuri și trecători, puține depresiuni
Relief: -glaciar pe suprafețe mari: circuri glaciare, văi glaciare, creste ascuțite, lacuri glaciare
-carstic pe margini cu peșteri (Peștera Muierii) și chei
-masiv, dezvoltat pe șisturi cristaline

Alte aspecte: -orientare E-V sau radiară din M. Parâng, desprinzându-se ca niște raze de celelalte
masive
-străbătută de cea mai înaltă șosea din Ro: Transalpina
7.Grupa Retezat-Godeanu
Formare: încrețirea scoarței terestre în timpul orogenezei alpine
Roci: roci dure în cea mai mare parte + calcare pe margini
Altitudini: 2509m în Vf. Peleaga, M. Retezat
Fragmentare: masivi, slab fragmentați, puține pasuri și trecători, puține depresiuni
Relief: -glaciar pe suprafețe mari: circuri glaciare, văi glaciare, creste ascuțite, lacuri glaciare
-carstic pe margini cu peșteri și chei
-masiv, dezvoltat pe șisturi cristaline
Alte aspecte: -orientare E-V sau radiară. Din M. Retezat și Godeanu desprinzându-se ca niște raze de
celelalte masive
-Depresiunea Petroșani, situată la limita cu Grupa Parâng, reprezintă cel mai mare bazin
carbonifer al țării (huilă - cărbune superior)

8.Munții Banatului
Formare: încrețirea scoarței terestre în timpul orogenezei alpine
Roci: toate tipurile de roci, sub forma unui mozaic petrografic
-metamorfice: șisturi cristaline
-vulcanice
-sedimentare
Altitudini: 1446 în Vf. Semenic, M. Semenic
Fragmentare: fragmentare accentuată, cu numeroase pasuri, trecători și depresiuni
Relief: -carstic pe suprafețe mari: chei (Carașului, Nerei), peșteri (Comarnic), lapiezuri, doline
-masiv dezvoltat pe șisturi cristaline
Alte aspecte: -orientare în trepte: treapta mai înaltă în E – M. Semenic, Almăjului, cea mijlocie –
M. Aninei, cea mai joasă - M. Dognecei, Locvei
-Defileul Dunării în partea sudică, cel mai lung din Europa(144km)
9.Munții Poiana Ruscă
Formare: încrețirea scoarței terestre în timpul orogenezei alpine
Roci: dure: șisturi cristaline și marmură, cu intercalații de calcare
Altitudini: 1374m în Vf. Padeșu
Fragmentare: masivi, slab fragmentați, puține pasuri și trecători, fără depresiuni interioare, acestea
fiind localizate la margine
Relief: masiv, dezvoltat pe șisturi cristaline
Alte aspecte: orientare radiară

10.Munții Apuseni
Formare: - încrețirea scoarței terestre în timpul orogenezei alpine
-vulcanism în partea sudică: M. metaliferi
Roci: toate tipurile de roci, sub forma unui mozaic petrografic
-metamorfice: șisturi cristaline
-vulcanice
-sedimentare
Altitudini: 1849m în Vf. Bihor, M. Bihor
Fragmentare: fragmentare accentuată, cu numeroase pasuri, trecători și depresiuni
Relief: -carstic pe suprafețe mari: chei (Cheile Turzii), peșteri (Peștera Vântului - cea mai lungă din
Ro, 45 km în M. Pădurea Craiului), Urșilor (Bihor), Meziad (Pădurea Craiului), Scărișoara
(Bihor), Focul Viu (cu ghețari), Cetățile Ponorului, Scărișoara, lapiezuri, doline, avenuri,
Lacuri carstice (Vărășoaia)
-masiv, dezvoltat pe șisturi cristaline
-vulcanic, în partea sudică
Alte aspecte: -orientare palmată, masivele pornind din nordul orografic al M. Bihor
-în V. M. Apuseni apar depresiuni-golf (Zarand, Beiuș, Vad-Borod), formate prin
pătrunderea Câmpiei de Vest până în interiorul munților, întrerupând șirul dealurilor
din cadrul Dealurilor de Vest
-în N, munții coboară în altitudine fiind ascunși sub strate sedimentare mai noi – jugul
intracarpatic
11.Depresiunea Colinară a Transilvaniei
Formare: -depunere de sedimente în partea centrală ( Podișul Transilvaniei)
-încrețirea scoarței marginale în E
Roci: -sedimentare: argile. marne, gresii, calcare, nisipuri, pietrișuri
-zona marginală: sare
Altitudini: 400-700m
Fragmentare: văi foarte largi, cu lunci și terase
Relief: -structural: cueste
-dezvoltat pe argile, cu forme de torențialitate și frecvente alunecări de teren
-pe structuri boltite numite domuri care conțin gaz metan
Alte aspecte: -orientare E-V sau NV-SE
-împărțită în 2 zone:
1.Zona marginală: -situată pe laturile E, S și V ale depresiunii, este formată în E din 2
aliniamente de depresiuni și dealuri de tip subcarpatic (numită și Subcarpații
Transilvaniei), iar în V și S din culoare largi și depresiuni de contact
2.Zona centrală: -numită și Podișul Transilvaniei, o regiune tipică de podiș formată din
mai multe subdiviziuni: a.Podișul Someșan
b.Câmpia Transilvaniei
c.Podișul Târnavelor

11a.Podișul Someșan
Formare: depunere de sedimente
Roci: sedimentare: gresii, calcare, argile, marne, nisipuri, pietrișuri
Altitudini: 500-700m
Fragmentare: văi foarte largi, cu lunci și terase
Relief: -structural monoclinal: cueste
 -dezvoltat pe argile, cu forme de torențialitate și frecvente alunecări de teren

Alte aspecte: orientare E-V

11b. Câmpia Transilvaniei

Formare: depunere de sedimente
Roci: sedimentare: gresii, argile, marne, nisipuri, pietrișuri
Altitudini: 400-600m
Fragmentare: văi foarte largi, cu lunci și terase
Relief: -dezvoltat pe argile, cu forme de torențialitate și frecvente alunecări de teren
-pe structuri boltite numite domuri care conțin gaz metan
Alte aspecte: -orientare NS-VE
-denumirea de câmpie provine de la utilizarea agricolă a terenului
-au fost construite numeroase iazuri (Geaca)

11c. Podișul Târnavelor

Formare: depunere de sedimente
Roci: sedimentare: gresii, argile, marne, nisipuri, pietrișuri
Altitudini: 500-700m
Fragmentare: văi foarte largi, cu lunci și terase
Relief: -dezvoltat pe argile, cu forme de torențialitate și frecvente alunecări de teren
-pe structuri boltite numite domuri care conțin gaz metan
Alte aspecte: -orientare NE-SV

12.Subacrpații Moldovei
Formare: încrețirea scoarței terestre la sf. orogenezei alpine
Roci: -sedimentare cutate: argile. marne, gresii, calcare, nisipuri, pietrișuri
Altitudini: 911m Culmea Plesu
Fragmentare: asociere a unui șir de dealuri și depresiuni
Relief: -dezvoltat pe argile, cu forme de torențialitate și frecvente alunecări de teren
-carstic pe sare
-structural predomină structura cutată reprezentată prin sinclinale și anticlinale
Alte aspecte: -orientare NV-SE
-formați dintr-un singur șir de depresiuni și dealuri de tip subcarpatic
-conțin cute diapire (sare)

13.Subcarpații Curburii
Formare: încrețirea scoarței terestre la sf. orogenezei alpine
Roci: -sedimentare cutate: argile. marne, gresii, calcare, nisipuri, pietrișuri, conglomerate
Altitudini: 996m Măgura Odobești
Fragmentare: asociere a două șiruri de dealuri și depresiuni
Relief: -dezvoltat pe argile, cu forme de torențialitate și frecvente alunecări de teren
-carstic pe sare
-structural predomină structura cutată reprezentată prin sinclinale și anticlinale
Alte aspecte: -orientare N-S și E-V
-sunt complecși datorită:
a. alcătuirii din două șiruri de depresiuni și două de dealuri
b. pătrunderii unor pinteni de origine montană: P. Ivăneţu
c. prezenței unor fenomene naturale: Focurile Vii si vulcanii noroioși
d. producerii seismelor

14. Subcarpații Getici

Formare: încrețirea scoarței terestre la sf. orogenezei alpine
Roci: sedimentare cutate: gresii, calcare, argile, marne, nisipuri, pietrișuri
Altitudini: 1018m Măgura Măţău, 1218m Dealul Chiciora
Fragmentare: asociere a două șiruri de dealuri și depresiuni
Relief: -dezvoltat pe argile, cu forme de torențialitate cu frecvente alunecări de teren
-carstic pe sare
- structural - structură monoclinală
Alte aspecte: -orientare: N-S
-prezintă două aliniamente de depresiuni și dealuri subcarpatice
-cute diapire (sare)

15.Podișul Moldovei
Formare: depunere de sedimente
Roci: sedimentare: argile, calcare și gresii și recente în S (pietrișuri, nisipuri, argile)
Altitudini: 688m Dl. Ciungi –Pod. Sucevei
Fragmentare: interfluvii largi, netede și zone joase depresionare, culoare de vale largi, cu terase
Relief: - structura monoclinala
- relief pe argile si marne
Alte aspecte: -orientare NV-SE
- format pe un fundament de precambrian, peste care s-au depus sedimente aduse de
râurile cu izvoarele în zona montană
- se produc alunecări de teren și curgeri de noroi

15a.Podișul Sucevei
Formare: depunere de sedimente
Roci: sedimentare: argile. marne, gresii, calcare, nisipuri, pietrișuri, conglomerate
Altitudini: 500-600m
Fragmentare: interfluvii largi, netede și zone joase depresionare, culoare de vale largi, cu terase
Relief: -structural cu cueste
-dezvoltat pe argile, cu forme de torențialitate cu frecvente alunecări de teren
Alte aspecte: -orientare NV-SE
-cea mai înaltă unitate din Podișul Moldovei
15b. Câmpia Moldovei (Jijiei)
Formare: depunere de sedimente
Roci: sedimentare: argile, marne, nisipuri, pietrișuri
Altitudini: 250-300m
Fragmentare: interfluvii largi, netede și zone joase depresionare, culoare de vale largi, cu terase
Relief: -structural cu cueste
-dezvoltat pe argile, cu forme de torențialitate cu frecvente alunecări de teren
Alte aspecte: orientare NV-SE

15c.Podișul Bârladului
Formare: depunere de sedimente
Roci: roci sedimentare: în zonele mai înalte: gresii, conglomerate, în zonele mai joase: argile, marne,
nisipuri, pietrișuri
Altitudini: 400-500m în N, 200m în S
Fragmentare: interfluvii largi, netede și zone joase depresionare, culoare de vale largi, cu terase
Relief: -structural cu cueste
-dezvoltat pe argile, cu forme de torențialitate cu frecvente alunecări de teren
Alte aspecte: orientare N-S

16.Podișul Getic
Formare: depunere de sedimente
Roci: sedimentare recente: pietrișuri (cunoscute sub denumirea de pietrișuri de Cândești), argile,
marne, nisipuri,
Altitudini: 772m în Platforma Argeșului, 600-700m în N, 200m în S, la contactul cu câmpia
altitudinile scad de la N spre S
Fragmentare: interfluvii largi, netede și zone joase depresionare, culoare de vale largi, cu terase
Relief: -structural cu cueste
-dezvoltat pe argile, cu forme de torențialitate cu frecvente alunecări de teren
Alte aspecte: -orientare N-S
- fundamentul este de tip carpatic, peste care s-au depus depozite sedimentare: nisipuri,
pietrișuri, argile
- apare sub forma unui piemont puternic fragmentat de ape

17. Podișul Dobrogei

Formare: aparține unității de orogen în N (orogeneza caledoniană - șisturile verzi - Pod. Casimcei,
orog. hercinică - Munții Măcin) și unității de platformă (sedimentare) în S
Roci: sedimentare: calcare, loess, nisip în S, iar în N: granit, șisturi verzi, calcare, conglomerate
Altitudini: 200-300m
Fragmentare: podișuri joase, fragmentate de văi largi, ale căror cursuri seacă vara
Relief: -carstic
-eolian
- pe loess
-ruiniform
-litoral
Alte aspecte: -orientare V-E în nord, E-V în sud
-cea mai complexa unitate geologica si geomorfologica a României
a). DOBROGEA DE NORD
-M-ții Măcin, Pod. Niculițel- format din curgeri de lavă, Pod. Babadag- calcare, Dealurile Tulcei și
Depresiunea Nălbant
b).DOBROGEA CENTRALĂ
- altitudini de 350 m, fiind alcătuită din șisturi verzi.
-cuprinde: Pod. Casimcei
c). DOBROGEA DE SUD
-altitudini 150-200 m, fiind o zonă de platformă, prezentând un fundament format din calcare peste
care s-au depus loess
-cuprinde: Pod Oltinei, Pod. Negru-Voda, zona litorală
17a.Masivul Dobrogei de Nord
Formare: încrețirea scoarței terestre în timpul orogenezei hercinice în N și în orogeneza caledoniană
în centru
Roci: șisturi verzi, granit, bazalt, calcare, conglomerate
Altitudini: 467m vf. Greci
Fragmentare: podișuri joase, fragmentate de văi largi, ale căror cursuri seacă vara
Relief: -ruiniform: Munții Măcin
-carstic: Peștera Gura
Alte aspecte: orientare V-E

17b. Podișul Dobrogei de Sud

Formare: depunere de sedimente
Roci: sedimentare : loess, peste un fundament de calcare și gresii
Altitudini: 100-200m
Fragmentare:
Relief: -dezvoltat pe loess: crovuri, pâlnii de sufoziune
-relief litoral cu faleze și plaje

Alte aspecte: -orientare E-V

- străbătut de canalul Dunăre-M. Neagră