Curs 2

Depresiunea Brasov
Depresiunea Brasov este cea mai mare depresiune intramontana si aparare ca o arie de
discontinuitate intre Meridionali si Orientali. Aspectul sau este de ses depresionar, este dispusa
in trepte piemontane si are terase marginale, limita sudica este dominata de abrupturile nordice
ale Piatra Craiului, Postavaru, Bucegi Intorsurii. Legatura cu Culoarul Rucar-Bran se face prin
masivele Bucegi si Piatra Craiului. In partea estica domina masivele muntoase Vrancea si
Nemira. La nord patrund digital muntii Bodoc, Persani, Baraolt.
Relieful depresiunii este dispus in trepte concentric formate din piemonturi si glacisuri la
contactul cu muntele. Aspectul sau general este lobat datorita celor 3 prelungiri una spre nord pe
valea Oltului sip e Raul Negru si alta spre sud-vest Culoarul Dragoslavelor, iar cea de-a 3 a
prelungire este spre sud pe valea Timisului. Cele trei vai conduc la divizarea depresiunii in trei
compartimente distinct: depresiunea Barsei, depresiunea Prejmel si depresiunea Raului Negru.
Muntii Vrancei
Sunt situati in nord-estul grupei de Curbura, sunt alcatuiti predominant din flis: gresii, marne,
argile. Sunt puternic cutati si faliati. Datorita acestei situatii, aceasta zona prezinta o incarcatura
seismica mare, dar si un relief structural tipic fragmentat dtorita eroziunii differentiate.
Subdiviziuni: in partea central Culmea Lacauti-Goru cu Vf. Goru 1785 m. In partea vestica
muntii Bretcu, iar la est Magura Casin, Muntele Cozla si Muntele Lepsei.
Muntii Buzaului
Sunt situati intre Basca Mica si Slanic la est, iar la vest Valea Teleajanului.
Prezinta altitudini medii, alcatuire predominant din flis, culmile sunt rotunjite, fragmentati de
falii, vai transversal si culoare depresionare.
Subdiviziuni: Masivul Penteleu cu Vf. Penteleu 1772 m, Muntii Siriu si Muntii Tataru. Spre nord
treapta Montana coboara tectonic si este nivelata la +, - 1000 m. muntii Intorsurii formeaza
cumpana de ape intre Buzau si Olt, depress. Buzau, depres. Comandau si depress. Covasna.
Mai la sud culmile sunt mai joase, alcatuite din structure paleogene, iar zona este dominate de
efectele foehnale ale climatului mai cald. Culmea Ivanetu.
Muntii Teleajanului si Doftanei
Sunt munti mai inalti dispusi in trepte cu altitudini de peste 1900 m. sunt alcatuiti din flis
cretacic: conglomerate, gresii si marno-calcare.
Sunt fragmentati de vaile sudice precum si de pasuri (predeal).
Subdiviziuni: muntii Ciucas cu relief residual, 1954 m, muntele Clabucet, depress. Cheia, muntii
Grohotis – flis grezos, muntii Garbova- flis cretacic.
Muntii Timisului
Sunt alcatuiti din doua culmi si doua massive suspendate. Structura geologica este complexa:
calcare, conglomerate si grohotisuri.
Subdiviziuni: masivul Piatra Mare alcatuit din conglomerate de Bucegi cu aspect structural
suspendat si abrupturi si polite structural.
Masivul Postavaru cu o creasta calcaroasa delimitate prin abrupturi.
Culoarul Prahova-Rasnov
Este situat la limita dintre Orientali si Meridionali. Reprezinta o arie de discontinuitate structural-
tectonica si un nivel mai jos, nivelul Predeal +, - 1000 m. In culoar apar 3 zone distinct: Culoarul
Prahovei, alcatuit din zone mai inguste dar si mai largi, sectorul Clabucetelor-Predealului cu
muntii Garbova, Bucegi, Postavaru cu suprafata de nivelare de +. – 1000 m si cul. Rasnoavei cu
un sector mai ingust cu chei si care se largeste spre depresiunea Brasov.
 Carpatii Meridionali ( Alpii Transilvaniei)
Caractere generale:
- Dispunerea culmilor este de la est catre vest, culmile fiind fragmentate transversal de catre
culoare de vale.
- Masivitatea este puternica
- Altitudinile sunt cele mai mari din tara: Vf. Moldoveanu 2544 m, Vf. Negoiu 2535 m, Vf.
Mandra 2519 m, Vf. Peleaga 2509 m, Vf. Omu 2505 m.
- Alcatuirea geologica predomina formatiunile dure, gnaise situri cristaline, granite, iar la
extremitati calcare si conglomerate.
- Peisajul are o mare varietate predominand versanti cu expunere Nordica si sudica. Au fost
afectati de glaciatiunea cuaternara care a generat un peisaj alpin rezultat din modelarea glaciara
si periglaciara.
- Relieful glaciar este prezent prin forme: lacuri, circuri simple sau complexe, vai glaciare,
morene, custuri.
- Intalnim si suprafete de nivelare mai concret evidentiate : Borascu, Rau-Ses si Gornovita.

Grupa Bucegi
Limite- la E culoaruul Prahova Rasnoava
la S Subcarp. Ialomitei
la V Valea Dambovitei
la N Depres Brasov
-alc, din sisturi cristaline, acoperite de calcare jurasice si conglomerate cretacice;
- sunt delimitati la E si la V deun aliniament tectonic care prez. O denuvelre de +, - 1000 m fata
de reg. invecinate
- altitudinile sunt peste 2000 m , au fost afectati de glaciatiunea cuaternara;
- dispunerea culmilor se face de la N spre S, au aspect de sinclinale suspendate, aflate in diferite
stadia de eroziune
Subdiv. 1. Muntii Bucegi-alt. max Vf Omu 2505 m
- Alcatuire gresii, calcare si conglomerate mezozoice
- Orientare N-S
- Aspect de synclinal suspendat, cu inaltimi mai mari in partea de N si mai mici S
- Partea N mai inalta, are aspect de nod ororgrafic si prezinta urme glaciare
- In sectorul E se intalneste un relief structural cu polite si cueste, dezvoltat pe conglomerate
- Relieful are aspect de turnuri, ciuperci, forme antropomorfe, organizate intre-un parc natural
- In partea V sunt prezente creste si platouri calcaroase, dominate de campuri de lapiezuri
- Este drenata de valea Ialomitei care si-a format o sertie de bazinate si chei, forme carstice, si se
identifica si un lac de baraj artificial
2. Masivul Leaota
-alcatuiti din sisturi cristaline, alt. max. Vf Leaota 2133 m;
- cu aspect de bloc unitar;
-cu petice calcarose dispuse pe margine;
-forma este de nod orografic;
-culmile sunt paralele, marcate din loc in loc de martori reziduali.
3. Culoarul Bran-Rucar-Dragoslave
- are aspect de uluc depresionar inalt, situat intre Baz. Piatra Craiului- Iezer la V si Bucegi-
Leaota la E;
-este un culoar suspendat, fata de depres. Brasov, are origine tectonica, fiind alcatuit din sisturi
cristaline, calcare, conglomerate si gresii;
-relieful este nivelat si dispus in trepte
-sectorul N reprez. Sectorul Branului in forma de amfiteatru
-in partea Centrala sectorul Rucar-Giuvala-Fundata;
-la S sectorul Dambovitean (Dragoslava)
4. Masivul Piatra Craiului
-este alcatuit din calcare si conglomerate, limitat de culoarul Rucar-Bran, Muntii Fagaras si Iezer
la E, si valea Dambovitei la V
- este un synclinal asimetric, cu grohotisuri in V si o supraf. structural tipica, cu pante mici in E
-alt. max este in Vf.La Om de 2238 m
Grupa Fagaras-repez. O creasta alpina unitara, marginita la S, SE, NE de culmi mai joase.
Limite- N pod Transilvaniei
S- Muscelele Argesului
E -valea dambovitei, valea sinca
V-valea oltului
- are o forma alungita, cu o dispunere de la E la V
- altituni mai mari in partea N si mai joase spre S
- sect N este alc din sisturi cristaline panzei getice
- creasta Fagarasului formeaza cumpana de ape intre baz. Oltului la N sic el al Argesului si
afluentii acestuia la S;
-afectat de glaciatiunea Cuartenara cu forme ale reliefului caracteristice
Subdivid. 1 Muntii Fagaras-pozitionati in N grupei cu ocreasta E-V;
- varfurile sunt de tip piramidale de tip Karling, despartite de sei inguste numite strungi, afectate
de glaciatiune, avand circuri glaciare complexe, lacuri, custuri
2. Muntii Tagla
3. Masivul Iezerului-o culme inalta cu forme glaciara, fragmentata de vai
4. Culoarul Fagarasan Central-situat intre Masivul Fagars in N si masivele periferice de la S
- a luat nastere intr-o arie de scufundare, limitata de la V de Tara Lovistei si la E de raul
Doamnei;
-este un compartiment alc. Din numeroase culmi si culoare de vale
5. Masivele periferice sudice-situate intre raul Doamnei si Olt;
-masive alc. Din sisturi cristaline, joase, orientare E-V: Muntii Ghitu, Muntii Fruntii si Masivul
Cozia (din gresii foarte dure)
6. Culoarul Olutului-limitat la E de muntii Fagaras iar la E de Muntii Parang
-pe axa Oltului are aspect de defileu cu 2 sectoare inguste si o arie depresionara longitudinal-
Culoarul Oltului
--primul sector 1. Secr. Boita-Caineni –E Fagars, V Muntii Lotrului cu un sector de ingustare
Turnu Rosu
2. Tara Lovistei intre Fagaras la NE, Muntii Coziei la E,SV Capatanii, NV Lotrului.
-are o dispunere E-V, se suprapune peste o arie de scufundare a fundamentului cristalin cu
conglomerate si largit de eroziune
-marginile sale sunt delimitate de abrupturi tectonice de 500-600 m, la care se adauga sectoare de
terase si bazinete
-acest sector se termina spre S cu o ultima portiune numita Gura Lotrului-Cozia reprez. A doua
zona de ingustare Defileul de la Olt