Depresiunile Peritransilvaniei

Se desfasoara de la muntii persani in est la culoarul muresului in

vest fiind dominate in sud de versantii cu pante mari ai muntilor
fagarasi si gibin iar in nord de fronturile de cuesta cu care se
termina unitatile de podis hartibaciu si secaselor. Depresiunea
Fagaras s-a format prin eroziunea continua a oltului si afluentilor
acestuia are un relief care cade in trepte spre nord la contactul cu
muntele atinge 800 de metri si scade spre nord pana la 600 de
metri.
Depresiunea Sibiu este incadrata de muntii Cibin la sud si de
dealuri la nord si la est. relieful coboara in trepte de la sud spre
nord de la 650 m pana la 500 de m. Depresiunea Saliste- este o
depresiune suspendata fata de Depres Sibiului , cele 2 fiind
separate de o magura cristalina.
Depres Apold are aspectul unui culoar care inclina de la est 500 m
spre vest 250 m si de la sud 450 m catre nord 400 m.
Dealurile si depresiunile peritransilvane din vest.
Aceste unitati se afla la contactul cu Muntii Apuseni si au luat
nastere in cuaternar odata cu adancirea Muresului care a creat un
culoar extins precum si ai afluentilor Somesului si Ariesului care
au taiat bazinete depresionare de contact. Relieful e variat cu
glacisuri la contactul cu muntele, martori de eroziune precum si
lunci si terase in lungul vailor principale. Se observa preznta unui
relief structural cu dealuri cu aspect de cuesta cu vai subsecvente
si frecvente alunecari de teren. Culoarul depresionar Alba Iulia
Turda se desfasoara in lungul Muresului si Ariesului inferior ,
cuprinde lunci largisi terase foarte extinse. Dealurile Feleacului
contin samburi cristalini cu altitudin ce urca pana 830 m.
Depresiunea Huedin prezinta h de 500-600 m si e dominate in est
de Muntii Vladeasa; a luat nastere in urma adancirii Crisului
Repede si afluentilor acestuia. Depresiunea Almaj- Agrij este
situate intre Muntii mesesului la vest si dealurile Clujului si Dejului

la est; este sculptata in formatiuni variate, paleogene si miocene

ceea ce a condus la aparitia unor forme rezultate in urma
eroziunii differentiate. Versantii depresiunii sunt afectati de
alunecari si torentialitate.
Podisul Someselor- se afla situate in partea de vest avand ca
limite Muntii Gilau la sud in nord vest Dealurile veste iar in nordvest culmea bReaza. Podisul are un fundament cristalin
fragmentat in blocuri cu pozitie verticala deasupra carora s-a
depus o patura sedimentara. Podisul e alcatuit dintr un relief
structural tipic cu fronturi de cuesta dezvoltate pe gresii si
conglomerate la sud , tufuri vulcanice in partea centrala si calcare
la nord. Platouri structural, vai cu chei efigenetice , bazinete
depresionare si un relief petrografic dezvoltat pe calcare( forme
specific exocarstului). Diviziuni:
a. Pod Boiului ( 400-500 m ), structura monoclinala ,
predominant calcaroasa pe care s-au dezvoltat forme de
relief carstice de tip lapiezuri , doline, pesteri si chei.
b. Dealurile Ciceiului sunt delimitate de culmea Breaza la nord
si culoarul Somesului la sud. Alt scad de la 700 m in nord la
500 m in sud. Sunt alcatuite din argile, tufuri vulcanice si
marne. Structura reliefului este una cutata mai ales in
extremitatile estice si vestice.
c. Dealurile Dejului sunt delimitate la nord de Somes si au o
importanta deosebita prin larga desfasurare a orizontului de
tufuri vulcanice de Dej.Altitudinea urca pana al 600 de m si
sunt fragmentate radiari de catre rau.
d. Dealurile Clujului au o str monoclinala alcatuite din calcare
paleogene, marne si argile la sud si tufuri vulcanice la nord si
la est. altitudinea urca pana la 600 de m.
e. Culoarul Someselor este o unitate joasa care separa Pod.
Someselor de Cp. Transilvaniei si cuprinde urmatoarele
sectoare: culoarul Somesului Mic intre Gilau si Dej cu terase
extinse dezvoltate bilateral , culoarul Somesului Mare in aval

de Beclean si Culoarul Somesului in prelungirea celorlalte

spre vest.
Campia Transilvaniei are o pozitie relative centrala fiind
limitata de culoarele vailor Somesului Mic si Somesului Mare
la nord si a Muresului la sud. Termenul de campie este folosit
doar datorita utilizarii sale agricole in realitate peisajul fiin
deluros , dealurile fiind alcatuite din roci sedim, argile ,
nisipuri si tufuri vulcanice. Fundamentul campiei e cristalin
dispus in blocuri ce se gasesc la adancimi tot mai mari spre
sud. Patura sedimentara e cutata dispusa sub forma de
domuri in partea centrala si sudica si sub forma de cute
diapire pe laturile nordice si estice. Alt urca pana la 600 de
m , vaile sunt orientate catre Mures si Somes , au lunci largi
si 1-2 terase. In cadrul campiei identificam 2 subunitati mai
importante: 1 Dealurile Fizesului o unitate mai inalta ce
atinge 600 m cu o structura de domuri in partea centrala si
sudica afecatate de alunecari de teren si 2 Dealurile
Sarmasului in partea sudica cu o structura de dom cu alt de
pana la 500 m si degradate prin torentialitate si alunecari.
Podisul Tarnavelor reprez cea mai extinsa unitate a zonei
transilvanene cu o intindere de la Mures in nord si pana la
depress pericarpatice in sud. Relieful are aspect de podis cu
inaltimi mai mari in est de pana la 650 m si mai mici in vest
de 300-400 m. Relieful e dispus sub forma unor interfluvii
separate de culoare de vale orientate de la est catre vest.
Versantii sunt intens degradati de alunecari si torentialitate.
Subdiviziuni:
a. Dealurile Tarnavei Mici desfasurate intre Mures si Tarnava
Mare au un fund cristalin acoperite de o patura sedim
formata din argile, marne, nisipuri si tufuri vulcanice.
Structura e una de dom in partea centrala si de est si sub
forma de cute diapire pe latura vestica.Culoarele de vale
sunt largi orientate n-e , s-v ( Mures , Niraj si cele 2
tarnave ) si au intre 6 si 8 terase precum si lunci extinse.
Inaltima este de 700 m la est si 450 de m la vest. Spre

nord vesrsantii sunt prelungi domoli sau abrupti catre sud;

prezente procesele ( torentialitatea, alunecari de teren) .
b. Podisul Hartibaciu este situate intre Tarnava Mare, olt si
Cibin. Are o structura de dom sau monoclinala atinge 800
de m alt cu un relief structural tipic si afectat de alunecari
de teren.
c. Podisul Secaselor situat in partea de sud vest intre Mures
si Tarnava cu o structura cutata sau monoclinala cu
dealuri scurte intre 400si 450 m , cu alunecari de teren
favorizate de roca si de lipsa vegetatiei iar raurile Mures si
Tarnava au pana la 8 terase si lunci foarte extinse.
Dealurile de Vest
- Situate in partea de vest a tarii. Au ca limite la nord
valea somesului, la sud- Nera, la est- Carp occidental si
la vest Cp. De vest. Principalele caracteristici: reprez
o treapta de tranzitie intre muntii din est ( muntii
maramuresului si bucovinei, muntii apuseni si banatului
) si cp de vest.Se desf pe directie n-s avand o latime
intre 5 si 30 km cu intreruperi in dreptul muntilor
Zarand si Locvei. Au aspectul unor dealuri piemontane
joase iar miscarile neogene au dus la ridicari si coborari
inegale ale blocurilor cristaline carpatice rezultand
astfel o structura de horsturi si grabe. Grabenele au
condus la aparitia depresiunilor de tip golf cu depozite
de molasa argilo-nisipoase , separate de horsturi,
alcatuite din roci cristaline, calcaroase si alte structure.
Pe alocuri apar si maguri dezvoltate pe roci eruptive,
neogene atat la contactul cu muntele unde ating 500600 m cat si la contactul cu campia unde ating 150-250
m. Vaile sunt largi au sapat culoare intracolinare
ducand la formarea depresinilor intracolinare ( relief
structural si petrografic pe maguri cristaline- simleu si
codru; eruptive- Leasa din depress. Zarand si
calcaroase in depress Beius) . Intreaga zona se gaseste

sub influenta climatului temperat cu o circulatie vestica

oceanica cu pp bogate 600-800 mm, cu temp intre 8-10
grade si cu predominanta vanturilor de vest. Din punct
de vedere al vegetatiei se incadreaza in etajul deluros
cu paduri de foioase in care predomina stejarul ,
artarul, fagul, ulmul iar la partea inferioara intra in
contact cu silvostepa.Subdiviziuni:
- Dealurile Silvaniei situate intre Somes si Bracau , au
un fundament cristalin cu un ansamblu de microhorsturi
unde eroziunea diferentiala a scos la suprafata maguri
si culmi cu versanti abrupti. Depresinile sunt mici la
contactul cu muntele si mari pe culoarele vailor
principale Crasna si Barcau. In cadrul acestei unitati
identificam : colinele Mesesului si Plopisului, depress
Barcau , depress Crasnei si dealurile Crasnei si depre
Zalau.
- Deaurile Crisurilor- se desf intre Barcau la nord si Crisul
Alb la sud, au alt intre 200 si 350 m , o dezv sinuoasa ,
se gasesc la baza culmilor montane cu o limita mai greu
de identificat sip e alocuri cu o structura asemanatoare
muntilor.Dealurile Oradei , Dealurile Codrului si
Depresinile Gurahont Beius, Zarand , depresini de tip
golf care delimiteaza unitatile deluroase cat si cele
montane patrunzand adanc spre interiorul zonelor
muntoase; sunt traversate de Crisuri.
- Dealurile Banatului au o extindere mai mare spre vest
sis pre nordul muntilor Banatului cu aspect de platou ,
cu h pana la 300 de m, alt max urca pana la 350 m in
special in dealurile dezvoltate pe structura cristalina
sau eruptiva. Trecerea spre campie se face lin si
aproape insesizabil. Inclinarea este de la est la vest si
de la nord spre sud. Cele mai importante subunitati
sunt: dealurile lipovei, depre lugojului, dealurile
buziasului, poganisului si dealurile Oravita.