Monografia Orasului Buzau

Cuna Florina
Grupa 102-Geografie



Judetul Buzau este situate in partea de sud-est a
tarii,intre,paralele 4450 si 4540 si meridianele 26si 15 si 2715.
Se invecineaza cu judetele Brasov si Covasna la nord-vest,Vrancea la
nord-est,Braila la est,Ialomita si Ilfov la sud,Prahova la vest.

RELIEF

Este format dn muntii Buzaului si Vrancei ,component ai
Carpatilor de Curbura.
Muntii Buzaului aflati in cea mai mare parte pe teritoriul
judetului cu acelas nume sint constituiti din cinci masive :Podu
Calului,Siriu,Monteoru si Ivanesti
Masivul Penteleu ,delimitate de Bisca Mica si Bisca
Mare,este cel mai important atit ca dimensiuni ,cit si ca altitudine( 1
772 m).Sub aspect petrografic ,este format in mare parte din flis
grezos,marne.
Masivul Podu Calului este cuprins intre raurile Bisaca Mare si
Buzau.Inaltimea maxima este de 1 440 m.Rocile predominante sint
gresiile,marnele,sisturile argiloase.Ca aspect geographic masivul ,se
infatiseaza ,raport la Penteleu ,mai fragmentat ,indiividualizand
culmile Podu Calului,Teharau si Bota.
Masivul Siriu este intre Buzau ,Crasna si Siriu, este alcatuit
din gresii dure si marne.Cota maxima este de 1 663 m,in creasta
Maiaila.Varful Siriu,cunoscut si sub numele de Bocirnea are 1 659 m.
Masivul Monteoru este situate in partea de sud a
muntilor Siriului.Inaltimile sub forma de semicerc ,se mentin la peste
1 000 m,cu altitudinea maxima in varful Monteoru (1 345 m).
Masivul Ivanesti este situate la sud de Bisca Roziliei,cu
orientarea est-vest;face legatura cu zon subcarpatica.Cu aspect
geographic si structura petrografica,se de deosebeste prea putin de
celelalte masive.Inaltimile maxime se mentin in jur de 1 000
m(Ivanesti 1 191 m)
Masivul Vranceiocupa o suprafata mica in partea de nord-
est a judetului ,la hotarul cu judetul Vrancea .Aici patrund versantii
de vest ai varfurilor Lacatus(1 776 m),Goru(1 984 m),Giurgiu(1 720
m),Musa(1 420 m),Pietrele insirate(1 476 m),Furu(1 414 m).
Principala bogatie mon tana o constituile lemnul ,exploata
pradalnic in trecut.

ZONA DE DEAL

Este cunoscuta sub numele de Subcarpatii Buzaului,fiind
formata dintr-o succesiune de culmi deluroase si
depresiuni;altitudinea culmilor variaza intre 400 si 800 m.
Acestea sunt constituinte din formatiuni mai tinere ,cum ar
fi marnele ,argila ,nisipurile,gresiile,conglomerate si calcare.Curatile
largi,care le urmeaza ca orientare pe cele male muntilor (de la sud-
vest la nord-est)prezinta in unele locuri fracuturari ,ridicarui sau
coborari asa cum este cazul dealurilor din sud si
est(Istrita,Ciolanu,Blajeni,Buda)
Daca fiind complexitatea de ordin geologic,dar mai ales
geografic ,Subcarpatii Buzaului se impart in patru grupe.
GRUPA CENTRALA(Dealurile Botanului)este cuprinsa intre
vaile Buzaului si Slanicului.Altitudinea maxima in Dealul Blidisel este
de 821 m.Eroziunea apelor Saratel,Balaneasa,Sibiciu,Rusavatu a
fragmentat aceasta intro serie de subdiviziuni.
Dealurile Muscelului sint delimitatea de apele
Balaneasa,Sibiciu si Buzau.In component acestor dealului intra
culmile Blidisel(821 m),Muchea(746 m)si Ursoaia (669 m)
Dealurile Dilma sint cuprinse intre apele Saratel si
Balaneasa.Alcatuirea gelogica este asemanatoare cu a dealurilor
precedente.Principalele culmi sint:Botanul (799 m),Posobesti(707
m),Muchea Stinii(449 m)
Dealurile Bocului cuprind partea nord-est a grupei
central.Altitudinile de peste 800 m sint frecvente:Bocul(825
m),Glodul (807 m),Pitigoiul(806 m)
DEALURUILE PICLELOR sint delimitate de piriuri
Slanic,Saratel si Baligoasa,afluenti ai raului Buzau.Culmile,paralele,au
directia aproape nord-sud si oscileaza intre 300-500 m.
GRUPA SUDICA este formata din dealurile Istrita si Ciolanu
,zona bine individualizata prin masivitate,altitudini mari,structura
petrografica.
Dealurile Istritei este constituit din formatiuni grezoase si
calcaroase,mai dure.Acestea au influentat atit masivitatea cit si
altitudinea(751 m,varful Istrita).Istrita se imparte in mai multe
subdiviziuni:dealurile Niscovului si dealurile Naienilor.
Dealul Ciolanu se dezvolta parallel cu Istrita si este unul
dintre cele maimari masive din cadrul Subcarpatilor buzoieni,fiind
delimitat la sud de depresiunea Niscovului,iar la nord de vaile
Cricovului si Buzaului.Gresiile sarmatiene si calacarele mentin si aici
altitudini intre 600 si 700 m.
Poiana Hotilor(737 m),Poiana Brosa(641 m),Varful Bradului(661
m),Vraful Cetatuia(632 m)
GRUPA ESTICA este dominate de Dealurile Calnaului,limitate
intre vaile Slanic si Ramnic si drenate de piriul Cilrau.Are doua mari
subdiviziuni:una Nordica,formata din depozite vechi(varsta mio-
pliocena),si alta sud-estica,formata din depozite de noi ,de varsta
levantina si cuaternara.
Din prima subdiviziune fac parte Dealurile Bisocei,delimitate
de Slanic si Rimnic.Altitudini maxime sint cuprinse intre 800 si 970
m.Cele mai inalte varfuri:Bisoca(970 m),Ulmusorul(943
m),Sindrila(900 m),Badicul(814 m).
A doua subiviziune,cea de sud-est,se caracterizeaza prin
directia culmilor nord-sud,prin roci moi,de virsta levantina si
cuaternara,prin suprafetele mari expuse degradarii.Dupa
fragmentarile cauzate de vaile pricipale,aceste dealuri subdivide in
trei culmi:
Dealurile Blajani sint situate intre Cilnau si Slanic,cu directia de
cutare nord-sud,avind ca principale culmi Caratnaul(633
m),Blajani(482 m),Varful Mare(486 m).
Dealurile Budei,situate intre Cilnau si Rimnic,sint constituite
din pietrisuri de Cindesti.Inaltimea lor se mentine in jurul a 500 m la
nord,iar in sud ajunge pina la 637 m(Piatra Alba).
Dealul Cornetel(Cornetelul)situate intre Buzau si Bisca
Chiojdului,este constituit din formatiuni poliocene si cuaternare
vechi,formind o regiune intens degradata.Inaltimile cele mai mari sint
de 827 m(varful Cornetel)si 713 m(varful Cetatuia).
Dealurile Salcia ,masiv cuprins intre Zeletin si dealul
Ciolanu,limitat intre doua cursuri de ape-Cricov si Buzau,se impart in
trei subdiviziuni:dealul Salcia si dealul Cioanu,cu altitudini intre 400
si 500 m,intre varful Salcia si Zeletin.Urmeaza cea de-a subunitate
Podurile Frasinetului,altitudini de 400-500 m,fac trecerea intre Valea
Buzaului si Bazinul Cricovului.
Depresiunea culoar Ratesti Scortoasa-Vintila Voda incepe
,dupa cum arata numele ,din Valea Buzaului(Ratesti)si tine pana in
Valea Slanicului(Vintila Voda).
Depresiunea Niscovului are forma unui uluc lung ,cuprins intre
dealurile Istritei si Ciolanu prin mijlocul caruia trece Niscovul,care si-a
construe cinci terase.
Depresiunea Patarlagele Cislau,drenata de raul Buzau,este
tipul classic al unei depresiuni cu vatra fala denivelari ,inconjurata de
inaltimi(dealurile Muscelui,Cornetel,Salciei,Ciolanu).
Deporesiunea Parscov-Berca se intinde intre cele mai doua
localitati,nefiind bine individualizata.Ea poate fi confundata cu lunca
Buzaului ,care o dreneaza.

ZONA DE CAMPIE

Cuprinde terenul dintre 40 si 100 m altitudine.Trecerea de la
zona deluroasa seface lent la est de Buzau si brusc la vest de acest
rau.
Campia Gherghitei,care ocupa partea de vest ,spre judetul
Prahova,ajunge ,pina la linia ce uneste localitatile Stalpu,Movila
Banului,Glodeanu Sarat.
Campia Baraganului de mijloc ocupa interfluviul dintre
Calmatui si Ialomita.Este inclinat pe directia sud-est.Partea din
dreapta Calmatuiului este ocupata de o fasie lata de nisipuri ,de la
Smeeni si Florica pina la Pogonele,Caldarasani,Padina.
Campia Buzau-Calmatui cuprinde suprafata dintre cele doua
rauri,avand aspectul a doua lunci comune.La contactul cu zona
deluroasa,cimpia este formata de un con de depunere.Dincolo de
Cilibia ,ea devine neteda,cu saraturi,cu grinduri,cu martori de
eroziune,peste care Buzaul isi trimite ,uneori ,viiturile spre Calmatui.
Campia Ramnicului cuprinde partea de est a judetului.Are o
altitudine mai ridicata ,nefiind afectata in prea mare masura de
subsidenta.Formatiunile cuaternare sint prezente si aici prin depozite
loessoide si pietrisuri de Candesti.
SUBSOLUL este bogat in depozite de orogine organic
(petrol,carbine,chihlimbat,calcar)si
mineral(sare,gresie,argila,nisipuri,pietrisuri).

CLIMA




Judetul Buzau se incadreaza in zona de climat temperat
continental ,caracteris
tica pentru intreaga tara.Datorita reliefului divers,in judet se disting
trei tipuri principale de climat:munte ,deal si de campie.
CLIMATUL DE MUNTE se caracterizaeaza printr-o
temperatutra medie anuala de 4-6.Vanurile bat deseori
violent,predominant fiin d cel de nord-est.De remarcat prezenta
feonului,format de masele de aer ce coboara de la munte in zonele
de unde se produc inversiuni de temperature.Precipitatiile
sintcuprinse intre 800 si 1 200 mm anual.
In zona subcarpatica ,unde predomina CLIMATUL DE
DEAL,temperatua medie anuala este de 8-10.In luna iulie aceasta
ajunge la 19-20,culminand in anul 1968,la 37,0 grade.Vanturile de
nord-vest bat mai putin violent,din cauza culmilor ce tin adapost.
LA CAMPIE temperature medie anuala este cuprinsa intre 12-
14.In timpul verii maxima atinge valori de 37,4,in luna iulie,iar in
timpul iernii-21,0.Vanturile dominante sint cele din nord-est si sud-
vest.Crivatl adduce mase de aer reci,iar Austrul de aer cald
,indifferent de anotimp.Precipitatiile in aceasta zona sint
putine,cuprinse intre 400-500 mm.


HIDROGRAFIA



Apele freatice subterane concorda in mare masura cu
unitatile de relief.
ZONA MONTANA,constituita din roci dure prezinta fisuri
care faciliteaza circulatia apei.Ca urmare izvoarele sint numeroase si
cu debit mare si si anume cele din:Nehoiu,Lopatari,Siriu.
ZONA SUBCARPATICA se imparte in doua sectoare .Cel
situat la vest de Slanic este caracterizat printr-o circulatie rapida ,dar
la adancime ,si o mineralizare accentuate a izvoarelor,ca urmare a
prezentei sari si a gipsului.
In sectorul din estul Slanicului apa este prezenta atat la
mica adancime,pe vai,cat si la mare adancime ,pe
interfluvii.Mineralizarea izvoarelor este minima.
ZONA DE CAMPIE detine cantitati mari de ape subterane,in
pinze mai groase spre zona de contact cu Subcarpatii.Din punct de
vedere al mineralizarii ,acestea se incadreaza in tipul hidrochimic
bicarbonatat,cu o mineralizare totala de 0,650gr/kg.
Principala apa curgatoare este raul Buzau.Suprafata
bazinului sau este de 5 505 km patrati,lungimea de 325 km,cu un
debit mediu de 25,2mc/sec la statia Banita.Izvoraste din partea de
partea estica a Muntilor Ciucas.In sectorul montan primeste pe
partea stinga urmatorii afluenti principali:Zabrateu,Hartagu,Cosoca si
Basca Roziliei(formata la randul sau ,din Bisca Mare si Bisca Mica)iar
pe partea dreapta ,Valea Neagra ,Siriu,Nehoiu.In sectorul subcarpatic
viteza apei scade ,scade ,valea se largeste si forta de transportse
diminueaza treptat,in special in depresiunile Patarlagele-Cislau si
Parscov-Berca.Principalii afluenti din zona sint Bisca Chiojdului si
Niscovului,pe partea sting
Sibiciul,Balaneasa,Saratelul,Muratoarea,Paclele si Slanicul.
Raul Ramnic izvoraste de sub varful Furu.Dupa ce trabate
zona subcar[atica si de campie ,se varsa in Siret.Debitul mediu,la
Ramnicu Sarat,ajunge la 17,7 mc/sec.Lungimea este de 139,5 km,ir
suprafata bazinului de 943 km
2
.
Raul Calmatui are lungimea de 145 km,bazinului fiind de 820
km
2
.Izvoraste din zona mlastinoasa,delimitate de municipiul Buzau si
comunele Stalpu,Costesti,Tintestui.Apele mlastinoase provin din
Buzau si Niscov.

LACURILE



Lacuri peroglaciare,intre care cel mai reprezentativ este Lacul
Vulturilor din Masivul Siriu.Multi specialist sint de parere ca lacul s-a
format ca urmare a deplasarilor de teren in condtii periglaciare.
Lacuri formate ca urmare a alunecarilor de teren.Acestea au
aparut in spatele sau intre valurile de alunecare a terenului:grupul de
lacuri de la Joseni,Policiori,de pe Valea Grabicina.
Lacurile de baraj natural s-au format prin bararea cursului unei
ape curgatoare,prin alunecari de teren:Lacul Talharilor,de pe Valea
Hinsaru,Lacul Cosoca si altele.
Lacurile carstosaline au aparut in urma dizolvarii si tasarii in
zonele de sare.Exemplu:grupul de lacuri de la Meledic,lacul de la
Odaile etc.
Lacurile artificial,formate ca urmare a unor baraje de retentive
sau amenajari special,cele mai importante sunt cele de la
Luciu,Boldu,Amaru,Costeiu si Glodeanu Sarat.
Limanele fluvial se afla pe maulu sting al Buzaului,cunoscute
fiind Balta Alba si Amaru.Primul are apa salmastra si mil cu o mare
valoare terapeutica.

SOLURIL



SOLURILE DIN ZONA DE MUNTE sint formate din
podlozurile humico-feriiluviale brune argilo-humice,brune acide de
pajisti si de luncile raurilor principale,aluvionale.Din cauza umiditatii
ridicate si a temperaturii medii destul de scazute ,material organic nu
se poate transforma in humus si ,deci au o fertilitate scazuta.
SOLURILE DIN SUBCARPATI formeaza o gama variata de tipuri
si subtipuri.Predomina solurile zonale,cum ar fi cele brune
podzolice(Depresiunea Niscovului).Din grupurile solurilor
intrazonale,legate de roca ,mentionam rendzinele
,pseudorendzinele(in masivele Istritei si Ciolanu)pe panata cu
umezeala accentuate s-au format solurile gleice,humico-gleice,iar in
vaile raurilor ,solurile de lunca.
S0LURILE DIN CAMPIE sunt dominate de cernoziomuri.Acesta
familie este formata din cernoziomul levigat,care ocupa cea mai mare
suprafata:la poalele Istritei,in piemontul Ramnicului ,interfluvial
dintre Calmatui si Ialomita ,in Campia Ramnicului.Cernoziomul
ciocolatiu si castaniu ocupa partea de sud si est a zonei de
campie.Solurile sarate (soloneturi,solonceacuri,solodii)sint prezente
de-a lungul Calatuiului,pe Valea Saratei,in zona localitatii Stalpu si in
sudul Campiei Ramnicului.In partea de sud a Calmatuiului exista
cernoziomuri levigate nisipoase fosile,ce s-au stabilizat in deschiderile
natural din vaile Buzau,Cilnau,Slanic,Rimnic.Aceste soluri se preteaza
foarte bine culturii cerealelor grau,orz,porumb-sfeclei de
zahar,precum si plante medicinale si furajere.

VEGETATIE SI FAUNA



Relieful favorizeaza marea varietate a florei si faunei
judetului,repartitia acestora putind fi urmarita in functie de
altitudine.
ETAJUL SUBALPIN ocupa suprafata de la 1 400-1 500 m in
sus.Plantele caracteristice sunt :jneapanul,smirdarul,salcia
pitica,aninul,afinul,iarba
stancilor,paiusca,taposica,munschii,lichenii,macrisul ,urzica mare.
Dintre vietuitoare mentionam :cinteaza alpine,fasa
alpine,pietrarul,maracinarul,sturjul de piatra ,ulii,vipera
comuna,soparla,ursii,lupii.
ETAJUL CONIFERELOR este cuprins intre 1 200-1 400 m.Aici
cresc :molodul,bradul,pinul,tisa.Macrisul iepurului,clopotelul,paraluta
de munte,vioreaua,ciobotica cucului,picorul cocosului,izma.
ETAJUL FOIOASELOR se subdivide in :
Subetajul fagului,care cuprinde suprafete dintre 700 si 1 300
m.Predomina evident,padurea de fag,in asociatie cu
aninul,mesteacanul,paltinul,ulmul,cu arbusti de alun ,tulchin,soc
negru si rosu.
Conditiile de viata favorabile in raport cu etajul superioar,au
facilitate existent unui numar mare de vietuitoare ,de la insect la cerb
si urs .
Subetajul gorunului cuprinde cu zona subcarpatica.Padurea
este domimnata de gorun ,dar nu lipseste nici fagu , in special in
zonele mai inalte sau in locurile umbroase.In asociatie cu aceste doua
specii cresc mesteacanul ,plopul si arinul.


POPULATIA


Rezultatele Recensmntului din 2011 relev nu numai faptul c
populaia judeului Buzu a sczut n ultimii 10 ani cu aproape 50 de
mii de locuitori, ci i c exist un procent foarte mare de persoane cu
vrsta de peste 60 de ani. Institutul Naional de Statistic a anunat
joi rezultatele finale ale recensmntului desfurat n octombrie
2011. Cifrele arat c n judeul Buzu triau, n 2011, 451.069 de
persoane, n timp ce la recensmntul realizat n anul 2002, numrul
total al locuitorilor judeului era de 496.214 de persoane. Asta
nseamn c populaia judeului a sczut, n zece ani, cu 45.145 de
persoane. n urma recensmntului din 2011, reiese c municipiul
Buzu are o populaie de 115.494 de locuitori, n timp ce n 2002,
populaia era de 134.227 de locuitori. Rmnicu Srat, al doilea ora
ca mrime al judeului Buzu, are n prezent o populaie de 33.843 de
locuitori, cu aproximativ 5.000 de locuitori mai puin dect n 2002.
Aceleai date ale recensmntului arat c, n 2011, n mediul urban
triau 174.172 persoane, fa de 192.481 n 2002, n timp ce n
mediul rural, triau 276.942 de persoane, fa de 303.733 de
persoane, n 2002. Comuna cu cei mai muli locuitori este Vadu Paii,
cu 9.311 locuitori, urmat de comuna Verneti, cu 8.633 de locuitori.
n acelai timp, recensmntul arat i o mbtrnire a populaiei
prin reducerea bazei piramidei demografice. Astfel, judeul Buzu
ocup locul 3 n topul populaiei mbtrnite. Astfel, n 2011, triau
116.336 de persoane cu vrsta peste 60 de ani, adic 25,79 la sut
din populaia total a judeului. Doar n judeele Giurgiu i Teleorman
exist o pondere mai mare a numrului de persoanele vrstnice.
Numrul buzoienilor pelecai n strintate pentru o perioad de cel
puin un an, dar care nu fac parte din populaia stabil, era n 2011 de
10.034 persoane, dintre care 4.787 sunt brbai iar restul femei.
Majoritatea celor care au ales s plece pentru o perioad mai
ndelungat din ar au preferat Italia i Spania.

TIPUL DE ASEZARE

Judetul Buzau face parte dintre judetele de munte ale
Tarii. Este situat n partea de N-E a Munteniei, pe valea Buzaului si n
drumul cel mai scurt ntre Transilvania si Marea Neagra. (Calea ferata
n constructie peste pasul Buzaului va nlesni mult scurgerea
produselor Transilvane spre Mare).

INDUSTRIA

Atat ca societi pe aciuni. Doar cteva din aceste societi
nu au supravieuit tranziiei spre economia de pia, multe altele, n
urma privatizrilor urmate de reorganizri, devenind sau redevenind
competitivn ciuda industrializrii forate, Buzul nu s-a axat pe o
singur industrie i nu a existat o singur ntreprindere de care s
depind ntreaga economie a oraului. Conform noii legi a societilor
comerciale, adoptat n 1990, dup nlturarea regimului comunist,
ntreprinderile din ora s-au reorganize

AGRICULTURA



Pentru economie judetului Buzau ,agricultura zonei
subcarpatice constitue o ramura de baza,caracterizata prin varietate
,complexitate structurala si prin continuitatea traditionala de
activitati.Daca in trecut peisajul agricol al zonei subcarpatice era
marcat de cresterea intensa a animalelor ,cultura pomilor fructiferi si
a vitei de vie pe plan secundar se afla albinaritul si unele culturi mai
restranse cum sunt cerealele si legumele,in anii constructiei
socialiste,noile premise social-economice au dus prin folosirea
potenitialului mediului si asigurarea bazei tehico-materiale,la o
dezvoltare intensa a agriculturii si cresterea productiei agricole.

TRANSPORT



O ferecventa mai mare ,in zona subcarpatica,a judetului o
au dreumurile judetene si comunale.Aceastea,aproape in totalitate
,urmaresc vaile raurilor(Bisca
Chiojdului,Niscov,Balneasa,Saratel,Slanic,Cilnau,Rimnic etc.) fiind
racordate la drumurile nationale modernizate ale judetului(Paltineni-
Buzau,Sahateni-Buzau,Ramnicu Sarat-Buzau etc.)

COMERT

n perioada medieval, economia Buzului era bazat pe
comer, trgul fiind punct de vam i de schimb, i nflorind n urma
poziiei sale la curbura Carpailor la ntretierea drumurilor care
legau ara Romneasc de Moldova i Transilvania. Vechea tradiie
de trg a Buzului se pstreaz nc, trgul Drgaica inndu-se n
luna iunie, n preajma solstiiului de var i reunind mici productori
i comerciani din diverse regiuni ale Romniei.
Reforma agricol din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza a dus la
luarea n arend, n 1897 i 1898, de ctre grdinarii bulgari a unor
terenuri achiziionate de stat de la episcopie. Acetia i-au dezvoltat
sisteme de distribuie a zarzavaturilor att n Buzu, ct i n oraele
din apropiere, ca Braov, Ploieti sau Rmnicu Srat, activitatea lor
devenind i mai prosper dup mproprietrirea din 1921.
[14]

n urma ncheierii perioadei distrugerilor oraului, dezvoltarea
economic a cptat i o component industrial. Spre sfritul
secolului al XIX-lea, dezvoltarea reelei de cale ferat n Romnia,
reea n cadrul creia oraul Buzu constituia un important nod, a dat
un puternic impuls evoluiei de la mici ateliere meteugreti spre
instalaii industriale. Prima astfel de instalaie industrial a fost
moara Garoflid, deschis n 1883, care funciona i ca fabric
de postav i dimie. n 1894, s-a construit o rafinrie de petrol a
societii Saturn, rafinrie care a funcionat timp de 50 de ani.
Dup o scdere drastic la nivel naional a produciei industriale
cauzat de primul rzboi mondial (producia din 1919 era doar un
sfert din cea din 1913), dezvoltarea industrial a prins vitez n
perioada interbelic. O component important a industriei locale a
constituit-o industria de morrit. Prima moar industrial din
ora, Garoflid, denumit Zangopol dup noul su proprietar, ajunsese
n 1928 la un capital de 5 milioane de lei, iar n 1938 la 30 de milioane
de lei, societatea de exploatare a ei avnd aproximativ 100 de
angajai. O alt afacere important care a demarat n aceast
perioad a fost fabrica Metalurgica i Turntorie S.A., fondat n
1928 cu un capital de peste 9 milioane de lei. Dei la nceput a avut o
perioad dificil, fiind nchis n timpul Marii Crize, ea i-a redeschis
porile n 1933, fiind nchis din nou ntre 1940 i 1944, n timpul celui
de-al doilea rzboi mondial.

TURISM



Judetul Buzau este situat in sud-estul Romaniei. Se nvecineaz
la nord-vest cu judetele Brasov i Covasna, la vest cu Prahova, la sud
cu Ialomita, la est cu Braila i la nord-est cu Vrancea. Se ntinde pe
aproape ntreg bazinul hidrografic al rului Buzu si are trei forme de
relief: muni la nord, cmpii la sud i in rest zon de dealuri
subcarpatice.
Pentru incarcatura sa istorica si mai ales pentru locurile foarte
frumoase din zonele de munte si deal, Judetul Buzau este o atractie
speciala pentru turistii care vin sa-si petreaca un sejur sau doar un
week-end aici.
Ca si atractii turistice din judetul Buzau as enumera: Vulcanii
Noroiosi de la Berca, Focurile vii din Terca, Muzeul Chihlimbarului de
la Colti si asezarile rupestre de la Alunis Bozioru, Tabra de
sculptura n aer liber de la Magura, Manastirea Ciolanu, Manastirea
Barbu, Manastirea Cetatea Bradu, Manastirea Ratesti, Cmpul Roman
de la Pietroasele, localitatea Bisoca, barajul de la Siriu, Lacul
Vulturilor din Masivul Siriu, zona lacurilor de pe platoul de la Meledic,
comuna Manzalesti cu muntele de sare.
Si, fiind din Buzau, am sa va prezint mai amanuntit si cum se ajunge in
cele mai frumoase locuri din judetul nostru:
Focul viu,
Vucanii noroiosi,
Manastirea Ratesti,
Manastirea Ciolanu, Cetatea Bradu,
Tabara de sculptura in piatra de la Magura,
Barajul de la Siriu,
Bisoca -Manastirile: Gavanu, Poiana Marului,
Rezervatia de pin negru Lacurile, Campusul Sf. Sava
Tezaurul de la Pietroasele- locul unde a fost descoperita
celebra Closca cu pui de aur.

Sarbatoarea Tamaioasei septembrie comuna Pietroasele.
Manastirea Crnu
Zilele Monteorului
Festivalul carnatilor de Plescoi
Gura Teghii Varlaam - un adevarat colt de rai!
Statiunea balneoclimaterica Sarata Monteoru
Statiunea de agrement Balta Alba Buzau
Satul Plotina, comuna Lopatari, cu Bolovanul Mortatului,
Muntele de sare si Piatra de la Grunj.
Manastirea -Cetate Berca
Asezarile rupestre de la Alunis -Nucu Bozioru


FENOMENE CULTURALE


Vernisaj

Sarbatoarea Tamaioasei- eveniment anual ce are loc in cursul
lunii septembrie, ai carei participanti sunt: statiunea de cercetare
vini viticola Pietroasele, producatorii particulari de vinuri si
mesterii si cioplitorii in piatra. Pietroasele
Sarbatoarea vinului de Breaza eveniment anual si se
organizeaza in jurul datei de 12 septembrie Breaza
Glasul Pietrei eveniment anual ce se organizeaza in jurul datei
de 12 octombrie Naeni
Tabara de Sculptura incepand cu 2009 se organizeaza
vernisaje legate de evenimentul Glasul Pietrei unde se expun
lucrarile de sculptura. Naeni
Auriu de Sahateni eveniment anual unde se desfasoara
activitati sportive si degustatie de produse regionale. Acest
eveniment se organizeaza in prima duminica din septembrie.
Sahateni
Zilele Monteoru aniversarea atestarii documentare a statiunii
Sarata Monteoru ce include punerea in functiune a bailor Sarata
Monteoru, punerea in functiune a minei de petrol, atestare
documentara a comunei Sarata Monteoru. Prima editie a acestui
eveniment a avut loc la data de 4 iulie 2010, si se doreste
organizarea lui in luna iulie a fiecarui an.
Festivalul carnatilor de Plescoi eveniment organizat anual la
Plescoi, in cursul lunii octombrie
Parada Gospodarilor Sapoca eveniment de septembrie
Sarbatoarea Usturoiului prima editie a avut loc in septembrie
2010 Ramnicelu













Bibliografie
-Potentialul Mediului din Judetul Buzau
Coordonator:dr.ION ZAVOIANU,BUCURESTI 1989
-Judetele Patriei Buzau
Editura Sport-Turism
-www.Wikipedia.com