ANALIZA RISCURILOR INDUSE DE INUNDAIILE DIN BH TAITA

1. INTRODUCERE REGIUNEA DOBROGEA

Dobrogea este un habitat istoric si geografic care face parte din teritoriul Romaniei si Bulgariei, teritoriul dintre Dunare i Marea Neagra. Regiunea era cunoscuta in trecutul istoric sub numele de Scitia Minor. Din punct de vedere administrativ cuprinde in Romania judetele Tulcea si Constana iar in Bulgaria regiunile Dobrici si Silistra.

Fig. 1 Harta Romaniei Dobrogea este limitata la nord de Delta Dunarii si de Muntii Macinului, la est de Marea Neagra, si la vest de cursul inferior al Dunarii. Dobrogea cuprinde in nord-estul Bulgariei regiunile Dobrici si Silistra. Apele curgatoare de pe teritoriul ei sunt putine la numar, scurte, cu un debit mic si ele se varsa in lacurile de pe tarmul Marii Negre. Cele mai importante rauri sunt: Taita, Telita, Slava, Casimcea. Lacurile existente sunt sarate, dintre care se pot aminti: Techirghiol, Babadag, Golovita, Tasaul, Sinoe si Razim.

Fig. 2 Harta reliefului din Dobrogea

2. MUNTII MACIN Masivul muntos al Macinului, avand inaltimile maxime cu putin peste 400 m, afiseaza totusi o silueta impozanta, cu povarnisuri pronuntate, fiind alcatuite din roci foarte vechi. Vaile sunt aproape tot timpul lipsite de ape, iar piscurile se ridica brusc in vecinatatea Dunarii si a baltilor sale, situate la aproximativ 20 m altitudine. Creasta accidentata si stancoasa a Culmii Pricopanului, asezata spre vest, mai aproape de albia Dunarii, reproduce, la scara mai mica, bineinteles, semetia caracteristica crestelor Muntilor Fagaras. De retinut insa ca diferenta de nivel dintre sesul de la poalele masivului si varfurile cele mai impozante ale lantului muntos este destul de mare, de aproape 450 m. Varfurile vechilor munti, supuse intemperiilor, unui climat arid si vanturilor, au fost roase aproape pana la baza, iar pulberea galbena adusa de vant a acoperit ca o mantie groasa de zapada toate neregularitatile solului. Astfel, in decursul timpului, inaltimile muntilor s-au redus aproximativ de zece ori. Limitele geografice ale acestor munti sunt stabilite intre 28"07' si 2827' longitudine estica si 4501' si 4521' latitudine nordica, suprafata de teren ocupata de ei fiind de aproape 500 km2. Sunt situati in intregime in judetul Tulcea. Limita de nord este marcata de Dunare, pana la care se interpun lacurile Jijila si Crapina si baltile dintre ele. Limita de est o constituie, foarte clar, vaile Luncavita si Taita (Rosu, 1980) cu Pasul Teilor (187 m) si localitatile Luncavita, Nifon, Hamcearca si Balabancea de pe acestea, vai rare despart muntii de Dealurile Niculitelului (Cornet, Cocos, Boclugea, Coslugea). Limita de sud se situeaza la culoarul depresionar in care se gasesc localitatile Traian, Mircea Voda, Horia, culoar ce desparte muntii dc Podisul Babadagului (in aceasta zona numit Podisul Atmagea) prin Pasul Carapelit sau Iaila (192 m). Limita de vest a muntilor o formeaza, ca si la nord, Dunarea aici prin Bratul Macin (Dunarea Veche), ce-i separa de Balta Brailei, desecata si amenajata in prezent pentru agricultura. 2.1. ALCATUIREA GEOLOGICA Dobrogea, in care se includ si Muntii Macin, face parte, din punct de vedere morfostructural, din unitatile de platforma - fata de Carpati care se incadreaza unitatilor de orogen, existand astfel o deosebire de esenta intre cele doua compartimente cu evolutie paleogeografica atat de diferita. Muntii Macin reprezinta una dintre cele trei subunitati, in evolutie tectonica si stratigrafica diferita, ale horstului dobrogean bine delimitat, celelalte doua fiind zona triasica a Tulcei si zona Babadagului, bazin sedimentar mai nou, finalizat in cretacic. Sub aspect tectonic, suprafata ocupata de munti este incadrata de trei falii majore cu directii contrare: falia Galati - Tulcea - Mahmudia si falia Peceneaga Camena, orientate NV-SE, si falia Dunarii sau Macin, orientata N-S, prima si ultima fiind cele mai active sub raport seismic. Masivul Dobrogei de Nord cuprinde in partea nord-vestica Muntii Macinului, respectiv partea cea mai inalta, care pastreaza aspecte montane, atingand abia 467 m in vf Greci. Spre est, se individualizeaza culmea Niculitelului ce atinge 363 m, iar Dealurile Tulcei scad treptat in altitudine, terminandu-se ca o peninsula intre apele lagunei Razim si Delta Dunarii. Mai la sud de Dealurile Tulcei se afla Depresiunea Nalbant, depresiune care margineste la nord Podisul Babadagului. La sud de Podisul Babadagului se afla Podisul Casimcei remarcabil prin tetezimea lui si suprafata mare impadurita, cu un relief modelat pe sisturile verzi .

Relieful zonei, rezultat dintr-o modelare subaeriana de lunga durata, cuprinde in aceeasi proportie regiuni joase cu altitudini intre 0 si 6 m (de lunca, delta, lacustre si mlastinoase) si regiuni inalte cu valori altimetrice cuprinse ntre 6 si 467 m (de campii in trepte, dealuri-podisuri si muntii intens erodati). 2.2 RELIEFUL Relieful Muntilor Macin este caracterizat, in general, prin existenta unor niveluri etajate, prezenta reliefului de munti insulari inecati in aluviuni rocente, existenta unor vai-culoare disproportionate fata de cursurile de apa care le dreneaza, intrepatrunderea unor trepte de abraziune si prezenta unor inaltimi periferice izolate. In ceea ce priveste impartirea muntilor in unitati si subunitati, parerile geografilor difera. Astfel, se considera (Rosu, 1980) ca exista prispa dunareana, Culmea Pricopan - Megina, fragmentata de Depresiunea Greci, culoarul Jijila - Cerna, drenat de vaile Jijila spre nord, Grecilor spre sud, Plopilor la nord si Cernei la sud, culmea Garvan -Tutuiatul - Negoiu. Dupa altii (Popovici s.a., 1984), cele trei unitati acceptate sunt: la vest, sectorul culmilor Cheia Megina - Priopcea, din care fac parte si inaltimile Cerna - Mircea Voda, in partea centrala - Culmea Pricopanului, cu trei subunitati de la nord-vest la sudFig. 3 Muntii Macin est, Bugeac - Jijila, Pricopan - Negoiu, Crapcea Carapelit si, n sfrsit, la sud-est, sectorul culmilor Boclugea - Coslugea- Islam. Sectoarele muntilor sunt separate intre ele de seria depresiunilor Jijila - Greci - Cerna - Mircea Voda, respectiv depresiunile Luncavita - Nifon - Hamcearca Horia. Din punct de vedere topografic, este evidenta existenta unei culmi principale orientate de la nord-vest la sud-est, care se desfasoara intre localitatea Garvan si Pasul Carapelit sau Iaila, pe o lungime de 40 km (pe cumpana apelor aproape 50 km), din care se desprind cateva culmi secundare. Din Pasul Garvan (58 m), care o separa la nord-vest de Dealurile Bugeacului - maguri insulare, izolate, cu inaltimi, in ordine, de 72 m, 81 m, 95 m, 43 m si 91 m -, culmea principala a Muntilor Macin are la inceput inaltimi modeste, cu aspect de dealuri despadurite, pe care culturile agricole, livezile si viile se desfasoara in voie. Urmarind in acest sens culmea, din Varful Vacareni (168 m), dominant la aceasta extremitate, inaltimile scad prin cateva varfuri mici - 108 m, 115 m - si ating valori sub 100 m, dupa care cresc continuu. Intalnim varfurile Ciclaiasi (203 m) si Dogaru (266 m) si, dupa ce se formeaza doua culmi secundare, una spre nord, nord-vest, care face legatura cu Culmea Pricopanului, si alta spre est, mai scurta, care atinge inaltimea maxima in Varful Chietrosu (315 m), culmea principala ajunge la

altitudinile de 300 m si 400 m. In continuare, creasta atinge una dintre cele zece inaltimi de peste 400 m din cuprinsul Muntilor Macin. Varful Capusa (433 m), stancos si partial dezgolit, care lasa spre dreapta Varful Calcata (430 m) si trece prin cel mai inalt varf al muntilor, Varful Tutuiatul (467 m). Dupa ce depaseste inaltimea maxima, culmea devine mai plana, trece pe langa varfurile Ioanesul (442 m), al doilea varf ca inaltime din acesti munti, si Moroianu (434 m), apoi isi schimba pentru doar 3 km directia spre est la Varful Teica (402 m), dupa care directia sa generala se indreapta Fig. 4

spre sud si scade treptat trecand prin varfurile Negoiu (403 m), Almanlia (377 m), Varful Vinului (353 m). Pana la Pasul Carapelit (192 m), aflat la limita de sud a muntilor, in lungul culmii orientate spre sud si apoi spre sud-est se mai intalnesc o serie de inaltimi mai mici de 300 m. Exceptie face Varful Crapcea (343 m) situat la 2 km est de culme, in apropierea satului Balabancea. La nord de Pasul Carapelit, zona este dominata de un varf impozant plasat in afara culmii

Fig. 5 Graficul inaltimilor

principale: Varful Carapelit (250 m), lipsit de vegetatie arborescenta. Aproape paralel cu culmea principala a Muntilor Macin se situeaza Culmea Pricopanului, in lungime de 14 km masurati pe cumpana apelor, legata de prima prin saua si Dealul Imbulzita. Despartita de Dealul Orliga (116 m) prin Pasul Sararica (80 m), la 1 km nord de orasul Macin, culmea are initial directia de la vest la est, apoi se schimba in final de la nord-vest spre sud-est. Pe culmea stancoasa si arida, fara padure, se intalnesc, in ordine, urmatoarele varfuri mai importante: Sararica (152 m), Cheia (260 m), Vraju (335 m), Piatra Raioasa (346 m) si Sulucu Mare (370 m), cea mai mare inaltime a Culmii Pricopanului, de unde se face legatura mentionata cu culmea principala. Din acest varf dominant, cu vizibilitate in tur de orizont, culmea capata directia sud, apoi sud-est, inaltimile descrescand prin mameloanele cu cotele 252 m si 157 m, un ultim martor al culmii fiind inaltimea din satul Greci, numita Dealul scolii (92 m). A doua culme secundara importanta se desprinde din culmea principala la Vrful Almanlia, cu directia generala vest. Se ntlnesc vrfurile Megina si Priopcea (410 m), iar dupa ce culmea coboara n Pasul Priopcea (152 m), vrfurile Bujorul Romanesc (191 m) si Iacobdeal (341 m), din care utilajele folosite la o mare cariera de granit musca fara ncetare, apoi naltimea scade brusc spre Bratul Macin, n zona localitatii Turcoaia. Din Vrful Bujorul Romanesc s-a desprins spre sud-est o naltime apreciabila, Vrful Bujorul Mare sau Bujorul Bulgaresc (223 m), iar spre sud, la aproximativ 3 km, un ultim martor al formelor pozitive de relief - Dealul Piatra Rosie (208 m) - domina regiunea. Din culme, ntre vrfurile Megina si Priopcea, se desprinde spre nord-vest o mica culme cu naltimea maxima n Vrful Piatra Greci (261 m), iar din Vrful Priopcca, spre sud-est, o prelungire spre micul Vrf Chervant (204 m). Aceasta culme secundara, dintre vrfurile Almanlia si Iacobdeal, se desfasoara pe 15 km masurati pe cumpana apelor. Harta hipsometrica prezinta alcatuirea generala a reliefului Muntilor Macin, directia culmilor si repartitia depresiunilor, aria cu naltimi de peste 400 ni (cele zece mentionate), a celor de 300 -400 m s.a.m.d. Profilurile longitudlnale (pe cumpana apelor) ale culmii principale, Pasul Garvan - Ciclaiasi - Capusa - Tutuiatul - Moroianu - Teica - Negoiu - Almanlia - Pasul Carapelit ale Culmii Pricopanuiui (o culme secundara), Pasul Sararica - Cheia - Vraju - Sulucu Mare - Greci si alte culmi secundare, Almanlia - Megina - Priopcea - Pasul Priopcea - Bujorul Romanesc - Iacobdeal - Turcoaia, prezinta repartitia pe verticala a formelor pozitive principale de relief. Din zona culmii principale cu naltimi mari se desprind, spre est, doua mici culmi secundare. Prima ncepe din Vrful Capusa, dupa cum s-a aratat, o culme mpadurita ce trece printr-o mica sa si urca n Vrful Chietrosu (315 m), apoi prin vecinul sau de 308 m si coboara n Valca Luncavita, la DJ 222 A. Cea de a doua culme si are obrsia n zona nalta de peste 440 m de la Fig. 6 Harta hipsometrica a Muntilor Macin

sud-est de Varful Tutuiatul (Poiana Carabalului), continua sa scada pna pe Dealul Teilor si n Pasul Teilor (187 m), la DJ 222 A, facand legatura cu Dealurile Niculitelului prin culmea Cetatuia (aici cotele cresc aproape ca n Munitii Macin - 212 m, 256 m, 294 m). La extremitatea de sud a muntilor se formeaza o alta mica culme secundara, tot spre est din culmea principala (de la peste 300 m altitudine), ce trece prin Vrful Crapcea (343 m) si se sfarseste spre localitatea Balabancea (cota 223 m) pe Valea Taita. 2.3 HIDROGRAFIA Zona Muntilor Macin este debitoare Dunarii la sud, vest si nord, iar Marii Negre la est si sudest. Reteaua apelor curgatoare prezinta o densitate redusa, este saraca si degradata sub influenta conditiilor climatice aride ale Dobrogei. Regimul hidrologic este torential n timpul ploilor si dupa topirea zapezilor. ntreaga zona nalta a muntilor este deficitara n privinta umiditatii. Pnza de ape subterane si izvoarele reprezinta surse foarte importante pentru alimentarea cu apa a localitatilor. In cadrul mediului ambiant, interventia antropica a generat o serie de modificari ale peisajului natural: lacuri de acumulare, canale magistrale si secundare de desecare si irigatii, diguri, taluzari s.a. Bratul Macin al Dunarii (Dunarea Veche) margineste la est Balta Brailei, n prezent desecata, irigata si introdusa n circuit agricol (vezi p. 71), numita de unii Insula Mare a Brailei, n special de hidroamelioratori si agronomi. Are lungimea de 98 km si latimea medie de 250 m. Bratul Macin transporta doar 13% din cei 6000 m3/s, ct reprezinta debitul mediu al Dunarii la Vadul Oii, nainte de nasterea sa, are panta mica de 0,019% si prezinta un grad avansat de colmatare. Nivelurile maxime snt atinse n perioadele martie - aprilie, dupa topirea zapezilor, si iunie - iulie, iar nivelurile minime n septembrie - octombrie. Indiguirea si realizarea sistemelor de desecare si irigatii n Balta Brailei au produs disparitia din zona a unor specii de vietuitoare, migrarea altora n alte zone si adaptarea unora la noile conditii de viata. Dintre pasarile care populau Balta Brailei se mai ntlnesc unele n zona lacului de meandru Blasova. Dupa ce meandreaza spre nord, pe lnga localitatile rurale Peceneaga, Turcoaia, Carcaliu, si asigura orasului Macin caracterul de port fluvial, Bratul Macin se reuneste la Smrdan, vizavi de Braila, cu Dunarea propriu-zisa. Dunarea - de la Smrdan ntr-un singur brat - nconjura la nord-vest si nord ultimele prelungiri ale Muntilor Macin, meandrele pe care le face n zona Cotului Pisicii datorndu-se ntlnirii n albie a rocilor rezistente ce apartin magurilor dealurilor Bugeacului de la nord-vest de Pasul Garvan. Adncimea fundului albiei Dunarii ajunge la 34 m, fiind deci sub nivelul marii iar latimea albiei atinge 800 m. Lacurile din Lunca Dunarii, pe rama de vest si nord a muntilor, colecteaza apele drenate de vaile formate n zona nalta. Lacul Cerna sau Traian, situat la vest de localitatea Traian, este colectorul micilor cursuri de apa Cerna si Mircea Voda sau Iaila, cel de al doilea secnd deseori. Are suprafata de3,14Km2, adncimea maxima de 2,5 m si este n mare parte acoperit cu vegetatie acvatica. In anul 1965 a fost construit un baraj care reglementeaza eliminarea (pierderea) din lac a apelor transportate de Cerna.

Ghiolul Iglita de lnga comuna Turcoaia, la poalele impozantului Iacobdeal, a fost amenajat pentru crescatorie piscicola. Lacul Jijila, situat ntre Dealurile Bugeacului si Dealul Orliga, n nord-vestul depresiunii cu acelasi nume, colecteaza n principal apele Vaii Jijila. Are suprafata de 12,3 km2 si adncimea maxima de 2 m. Este populat cu peste si exploatat din punct de vedere piscicol de pescarii din Jijila si Garvan. Lacul Crapina este situat n nordul muntilor, n vecinatatea localitatilor Vacareni si Luncavita. Din acest lac se pescuiesc cantitati importante de peste. Suprafata sa este apreciabila - 29,4 km2. Intre ultimele doua lacuri exista cteva grle -Ciulinetu, Latimea, Garla Mare s.a. Fig. 7 Imagine din satelit Lacul Horia

La nord-vest de localitatea Greci, pe un fost brat al Dunarii, exista doua lacuri mai mici si sarate Lacul Sarat si Lacul Slatina. Primul cu o suprafaja de cca 0,3 km2 si adncimea maxima de 1,3m este un frumos loc de agrement (canotaj si pescuit) lnga care functioneaza popasul turistic Culmea Pricopanului (vezi p. 52) Al doilea a fost desecat n anul 1985 cu intentia ca suprafata de teren ocupata de el sa fie folosita de agricultori pentru amenajarea unei orezarii. In afara acestor lacuri din Lunca Dunarii, au fost amenajate doua lacuri de acumulare - unul pe Valea Taitei, n apropiere de localitatea Horia, si celalalt, mai mic, pc Valea Luncavita, n apropierea comunei Luncavita.

Fig. 8 Harta apelor BH Taita Taita este cel mai important curs de apa din aceasta zona. Bazinul sau superior culege apele de pe versantii estici ai Muntilor Macin si de pe cei vestici ai Dealurilor Niculitelului. Are o lungime totala de 52 km, suprafata bazinului sau hidrografic fiind de 580 km2. Se varsa n Lacul Babadag la 110 km, dupa ce a parasit limita muntilor lnga comuna Horia, iar lacul, la rndul sau, si trimite apele n Lacul Razim (Razelm) prin canalul Enisala. Taita si are izvoarele n Dealul Cornetului (294 m), ce apartine de Dealurile Niculitelului, se uneste cu apele Prului Curaturi n amonte de satul Nifon si separa cele doua unitati geografice mentionate mai sus pastrnd pna la Horia, la limita muntilor, directia sud, sud-est. Pna la iesirea din munti strabate 23 km si culege apele de pe o suprafata de 178 km2. Pe stnga primeste doar doi afluenti mai mari - Prlita si Islam. De pe versantii estici ai culmii principale a Muntilor Macin, o serie de vai cu caracter torential, dispuse sub forma de evantai, culeg apele pluviale n trei sectoare distincte, asezate aproape simetric ntre localitatile Nifon si Hamcearca, Hamcearca si Balabancea, Balabancea si Horia. De mentionat, n primul sector, Valea Purcareti si Valea Vinului, iar n al treilea sector - Valea Crapcea. La 2 km nord-vest de Horia, un baraj din pamnt n lungime de 150 m opreste apele Taitei ntr-un lac de acumulare (Lacul Horia) cu adncimea maxima, la baraj de 6 m. Curaturi, micul afluent al Taitei, si are obrsiile sub zona nalta a muntilor ntre vrfurile Ioanesul si Moroianu. Are lungimea de 5 km si culege apele dintr-un bazin hidrografic de 34 km2. La limita de sud a muntilor, marginind Depresiunea Mircea Voda de Podisul Atmagca, se desfasoara Valea Iaila sau Mircea Voda, care nu este un curs de apa permanent. Valea si are obrsiile n zona satului General Praporfiescu si, dupa ce culege apele pluviale ntr-o albie orientata est-vest, le deverseaza n Lacul Cerna sau Traian. Cerna, mic pru culegndu-si apele din zona de sud-vest a muntilor prin intermediul unor vai torentiale (Martina, La Izvoare, Drumul Adnc, Bordeiul Bratu, Cu Frasinis) si ducndu-le prin Depresiunea Cerna pna n Lacul Cerna sau Traian. Debitul sau este redus.

Din zona centrala a muntilur, pe latura de est, apele snt culese de o serie de vai torentiale, fara debit permanent, adunate n Depresiunea Greci si transportate spre Bratul Macin, pe la sud de localitatea Greci, de un pru foarte mic. Se mentioneaza: Valea Adnca, la vest de Vrful Almanlia, Valea Plopilor, cu directia nord-vest. Intre Culmea Pricopanului si zona centrala, nalta, a muntilor se gasesc alte cteva vai fara debit permanent, ce converg spre Depresiunea Greci: Valea Pricopanului (Recea) cu Valea Cautici, Valea Morsu cu izvoarele captate n saua utuiatului, Valea C araba cu obrsia sub muchia Ghinaltu, Valea Racova, Valea Ditcova. Jijila culege apele de pe versantii de la nord si nord-est ale Culmii Pricopanului, ca si de pe versantul dc sud-vest al culmii principale, n depresiunea cu acelasi nume. Bazinul sau hidrografic este limitat de Culmea Pricopanului, muchia de legatura a acesteia cu creasta principala si partea de nordvest a crestei principale nsumnd 33 km2. Cursul de apa are lungimea de 11 km, trece pe la sud de localitatea Jijila si se varsa n Lacul Jijila. Pe latura de nord-est a muntilor, o serie de vai fara debit permanent aduna apele pluviale si le transporta n grlele dinsprc Dunare si baltile sale, subtraversnd DN 22. Tot n accasta zona, la sudvest dc comuna Luncavita, trei vai si unesc putinele ape pe care le poarta (Valea Putu Popii, Valea Moacii si Valea Stupinei) si le adauga, n interiorul localitatii, celor aduse de Prul Luncavita. Luncavita, numit n cursul superior Cetatuia, are lungimea de 8 km si suprafata bazinului hidrografic de 56 km2. Culege apele att din Muntii Mucin - zona vrfurilor Chietrosu, Capusa, utuiatul si Ioanesul (prin Valea Fagilor) - ct si din Dealurile Nichitelului (prin Valea Glontului). Dupa unirea acestor doua vai, n albia astfel creata, numita aici Cetatuia, snt amennjate doua mici iazuri. Prul Luncavita si poarta putinele ape de la sud la nord prin Depresiunea Luncavita, prin comuna Luncavita, fiind tributar Grlei Ciulinetu. In albia sa, nainte de a intra n localitate, este amenajat un mic lac de acumulare pontru irigatii. 2.4 VEGETAIA SI SOLURILE Vegetatia forestiera bogata ce se ntlneste n Muntii Macin a fost ncadrata de specialisti n etajul padurilor mezofile sau, mai exact, n subzona gorunului, n care predomina gorunul (Quercus petraca Liebl), gorunita (Q. dalechampii Ten) si gorunul ardelean (Q. polycarpa Schur). Aceste specii de gorun se gasesc, de multe ori, n amestec cu mojdrean (Frasinus ornus) Fig. 9 Vegetatia BH Taita

si carpinita (Carpinus orientalis), iar frecvent este asociat si stejarul brumariu (Quercus pedunculiflora). Prin modificari antropice, unele paduri s-au schimbat n teisuri (Tilia corodata, T. tomentosa) sau carpinete (Carpinus betulus, Fraxinus excelsior), iar n locuri mai uscate - carpinita si mojdrean. La aceste specii de zone mai uscate se adauga artarul tataresc (Acer tataricum), scorusul (Sorbus torminalis si S. domestica). In componenta arboretelor ntlnite n .prezent n munti intra gorunul, stejarul pufos (Quercus pubescens), carpenul (Carpinus betulus), teiul argintiu, ulmul (Ulmus minor), mojdreanul si izolat, paltinul de cmp (Acor platanoides), artarul, jugastrul (Acer campestre) si parul paduret (Pirus piraster) In conditiile aride ale Dobrogei de nord, ale Muntilor -Macin, padurea are si functia de conservare biologica. Vegetatia contine si specii deosebite, ce se vor mentiona mai departe. Este demn de amintit arboretul Padurea Valea Fagilor, declarat rezervatie naturala botanica (vezi p. 67), situat la 100 m altitudine. Subarboretul (arbustii) este reprezentat n Muntii Macin prin porumbar (Prunus spinoza), paducel (Crataegus monogyna), scumpie (Cotinus coggygria),. soc (Sambucus. Nigra), maces (Rosa canina), corn (Cornus mas), lemn cinesc (Ligustrum vulgare) s.a. Plantele ierboase ntlnite frecvent snt: rogoz-paros (Carex pilosa), vinarita (Asperula odorata), margica. (Melica uniflora) s.a. Pe crestele stncoase si pe versantii cu grohotisuri expuse soarelui, n padurile de silvostepa cu goluri de pasuni si fnete stepice se pot ntlni plante rare comune cu cele din Crimeea sau din stepele rusesti, aflate la limita de sud a :ariei lor de raspndire, din Peninsula Balcanica sau zona mediteraneana (la limita de nord a ariei lor de raspndire). Pe culmile stncoase si aride ,ale muntilor se vor ntlni specii rare de origine asiatica sau mediteraneana ca, de exemplu, cununita (Coronilla scorpioides), o planta cu frunze mari si flori galbene numita marar de stepa (Cachrys alpina), sclipetii asiatici (Potentilla. Bifurca) si militeaua sudica (Silene compacta). Printre crapaturi n stnca se poate identifica clopotelul muntilor dobrogeni (Campanula romanica), descoperit n a doua decada a secolului nostru de savantul Traian Savulescu. Este o planta endemica, cu cteva flori de forma unui clopotel ngust, avnd culoarea de un violet palid si la baza tulpinei frunze rotunjoare. In perimetrul Muntilor Macin se ntlnesc ctiva copaci mediteraneeni, care nu se mai gasesc n alt loc n tara, ca, de exemplu, paliurul (Paliurus spinacristi), cu aripa fructului ca un bor de palarie, si jujubul sau cornul turcesc (Zizyphus jujuba), cu un fruct carnos comestibil. In padurile de carpen si stejar pufos vom ntlni: ghiocelul grecesc (Calanthus graccus), ghiocelul cu frunze ndoite (G. plicalus), stnjenelul balcanic (lris sintenisii) si brndusa aurie (Crocus chrysanthus), originara din Asia Mica. Tot n paduri vom ntlni talpa-leului (Leontice odessema), provenita din Crimeea, ruda cu dracila de pe la noi, planta cu cteva flori galbene cu sase petale si frunze. In mprejurimile localitatii Greci se dezvolta o specie de osu-iepurelui (Ononis colwnnae), cu flori paroase galbene de tipul salcmului, originara tot din Crimeea. In Muntii Macin se ntlnesc mai multe tipuri de sol, structura pedogeografica fiind variata: la est de culmea principala a muntilor ce trece prin vrfurile Capusa, utuiatul si Moroianu se ntlnesc solurile brune podzolite; la vest de aceasta culme, exista litosoluri si cernoziomuri levigate podzolite si soluri silvestre cenusii nchise, iar la baza, n zona de contact cu lunca Dunarii, aluviuni si lacovisti; la nord snt soluri castanii, pe versantii scazuti ca altitudine spre lunca din nord a Dunarii - cernoziomuri

levigate, castanii si carbonatice, precum si solurile balane. Acestea din urma snt si cele mai fertile. Evolutia ndelungata a solurilor este atestata prin profiluri clare. 3. HAZARDE SI INUNDATII IN DOBROGEA Hazardele naturale si tehnologice genereaza, in fiecare an, numeroase pierderi de vieti omenesti si pagube material uriase, care afecteaza direct procesul de dezvoltare economica si sociala. Uraganele violente, cutremurele puternice, inundatiile, alunecarile de teren distrug numeroase localitati, devasteaza terenuri agricole, avariaza sosele si cai ferate. Tendinta globala de incalzire a climei datorata efectului de sera are implicatii directe in desfasurarea hazardelor naturale, in special a celor morfologice. Viiturile si inundatiile sunt hazardele naturale cu un accentuat impact asupra retelei de asezari, cai de comunicatie si terenuri din lungul celor 4000 de rauri din Romania cu o suprafata a bazinului de peste 10 km2. Viiturile sunt datorate ploilor abundente, topirii zapezilor sau combinarii celor doua fenomene. Cele mai frecvente viituri se inregistreaza primavera (30-50%) si vara. Viiturile si inundatiile catastrofale, cu asigurari de 0.5 1% au drept cauza principal cantitatile mari de precipitatii, cu un accentuat grad de torentialitate, care se inregistreaza dupa perioade cu solul puternic unectat si capacitate de absorbire a apei redusa. In ultimul secol, inundatii de proportii, extinse pe suprafete intinse, s-au produs in anii 1969, 1970, 1975, 1991, 1995, 1997, 1999, 2000 si 2002. Cele mai grave inundatii din 2005 au avut loc in perioada aprilie-septembrie a anului, cand s-au atins limitele istorice cele mai ridicate. Suprafete mari au fost inundate conducand la decese si daune severe ale infrastructurii. Pe teritoriul Romaniei, inundatiile din 2005 au cauzat urmatoarele daune: 76 de persoane decedate; 1,734 localitati afectate; 94,000 case si gospodarii distruse; 656,000 ha de teren agricol au fost serios afectate; 986,000 km de drumuri judetene si comunale afectate; 5,600 km de drumuri nationale afectate; 246,600 km de strazi afectate; 26,500 km de drumuri forestiere afectate; 9,100 de poduri si podete afectate; 238 km de cale ferata, retele de apa, energie electrica si telefonie afectate;

630 de diguri si alte lucrari de protectie impotriva inundatiilor au fost grav afectate necesitand lucrari de urgenta; daunele totale estimate au fost de 1,5 miliarde Euro.

Graficul 1. Inundatiile din ultimii ani din Romania Inundatiile au condus, de asemenea, la multe decese si daune economice in 2006. S-au inregistrat cele mai mari niveluri ale apelor din ultimii 100 de ani. Cele mai afectate zone au fost comunitatile situate de-a lungul fluviului Dunarea. Inundatiile - in special cele cauzate de inundatii fulger au afectat bazinele hidrografice ale raurilor Siret, Prut, Jiu, Mures si Banat. Pe teritoriul Romaniei, inundatiile din 2006 au produs urmatoarele daune: 15,000 persoane evacuate; 17 oameni decedati; 800 comunitati afectate; daunele totale estimate au fost de 0,5 miliarde Euro. In 2007, MMDD si Administratia Nationala Apele Romane au solicitat "Strategia nationala de management al riscului de inundatii" care urmareste sa stabileasca o abordare la nivel national a managementului riscului la inundatii, in Romania. Scopul acestei initieri este de a stabili o abordare comuna, sau un Master Plan, pentru coordonarea riscului la inundatii pe teritoriul Romaniei. Masterplan-uri secundare pentru bazine individuale vor corespunde cu principiile acestei strategii nationale. Abordarea adoptata de Romania in ultimii zeci de ani pentru a reduce daunele la inundatii este cunoscuta sub numele de "prevenirea inundatiilor". Raurile sunt regularizate in amonte folosind baraje si

acumulari. Luncile inundabile de la ses sunt protejate cu ajutorul digurilor. Aceste amenajari sunt proiectate pentru a proteja comunitatile impotriva inundatiilor, pentru a sprijini sistemele de irigare pentru agricultura si pentru a ajuta la furnizarea resurselor de apa pentru municipalitati. Structurile de mai sus sunt, in general, aplicate la raurile mai mari. Afluentii mai mici pot avea unele lucrari de protectie impotriva inundatiilor, in functie de situatia locala; altfel sunt lasati in stare naturala. Intregul sistem este conceput in jurul analizei extremelor statistice ale datelor privind nivelurile istorice inregistrate la statiile hidrometrice. Maximele anuale ale debitelor din inregistrarile istorice sunt analizate si se fac prognoze despre inundatiile extreme. Structurile de protectie impotriva inundatiilor sunt proiectate sa reziste acestor evenimente extreme. In general, structurile de retinere a viiturilor, cum ar fi digurile, nu sunt concepute pentru a fi depasite, ele servesc la retinerea apei din viituri mai degraba decat la reducerea riscului de inundare. In conditii naturale, cu toate acestea, bazinele hidrografice, raurile si luncile inundabile sunt sisteme complet integrate. Exista sinergii importante intre acestea, care difuzeaza volumul de apa si de energie a apei in timpul inundatiilor. Cadrul actual legal si institutional din Romania separa managementul raurilor de managementul luncilor inundabile si de managementul bazinelor hidrografice. Raurile, luncile inundabile si bazinele hidrografice sunt tratate drept entitati separate si sunt administrate de institutii diferite. Fiecare institutie are obiective, cerinte legale si cadre de finantare diferite. Acest lucru impiedica desfasurarea proceselor hidrologice si sinergiilor naturale. Cele mai vulnerabile la riscul de inundatii cu victime omenesti sunt comunitatile mici din amonte, ca urmare a ratei rapide de scurgere a apei de suprafata si a lipsei de sisteme de avertizare a inundatiilor. Nivelurile economice scazute in comunitatile rurale reduc, de asemenea, capacitatea lor de a raspunde si de a se recupera dupa inundatii. Orasele de la ses, mai mari, sunt mai vulnerabile la daunele economice cauzate de inundatiile concentrate in campiile de ses, largi si plate. Aceste comunitati au o mai mare capacitate de avertizare la inundatii si sunt capabile de evacuari. Dobrogea se caracterizeaza printr-un climat secetos, cu precipitatii atmosferice rare, dar reprezentate prin ploi toreniale. Volumul precipitaiilor anuale este cuprins ntre 3 400 mm/an. Cele mai reduse cantiti lunare se constat n perioada februarie aprilie i la sfarsitul verii i nceputul toamnei, iar cantitile cele mai mari n mai, iunie, iulie (cu predominare iunie) i n noiembrie decembrie (cu predominare n decembrie). Zapada i lapovia se produc n semestrul rece octombrie martie i ntampltor i din septembrie pan n mai. Pe langa ploile ciclonice, in zona Dobrogei centrale se remarca ploile frontale si mai ale cele convective, cu caracter continental (averse). Ele se produc in regim anticiclonic, datorita insolatiei puternice. Cercetarile de teren au demonstrat ca in timpul averselor, cu actiune mecanica puternica, se maresc bazinele hidrografice prin eroziune regresiva, iar vaile (derele) se adancesc pe verticala, pana la roca de baza. In acelasi timp, de-a lungul lor, se scurge o mare cantitate de aluviuni

Data fiind pozitia geografica a spatiului hidrografic, situat intre Marea Neagra si Dunare, precipitatiile sunt influentate de aceste doua mari bazine acvatoriale si a gradului de impadurire. Precipitatiile au valori cuprinse intre 350 - 400 mm/an, in zonele nordice ale bazinului, scazand la aprox. 200 mm/an in sectorul sudic. In ultimii ani s-a observat o reducere accentuata a prezentei precipitatiilor, mai ales in lunile iulie si august si o tendinta de compensare a lor in perioada rece a anului. Cantitatea anuala de precipitatii care cade n Muntii Macin este de 500 - 600 mm/m2, deci mai mare dect n restul Dobrogei, iar n zona orasului Macin cstc de 455 mm. Vanturile care predomina bat de la nord-est sau de la nord-vest. Perioade de calm atmosferic se nregistreaza toamna si iarna, n rest vanturile sunt frecvent ntalnite pe crestele muntilor. In general vorbind, n aria Muntilor Macin se ntalneste un climat continental excesiv. n urma averselor de precipitaii nregistrate n bazinele hidrografice s-au propagat fenomene periculoase inundaii, ce au produs pagube materiale. Datorit undelor de viitur s-au depit cotele de pericol i s-au inundat pe unele sectoare ale albiei cursurilor de ap cu curgere permanent: suprafee de teren arabil, anexe gospodreti, locuine personale, sedii administrative etc. Cauza acestor fenomene periculoase (inundaii) au fost cantitile de precipitaii din ploile toreniale produse n urma coeziunii unor mase de aer tropical umede i calde, ce au fost mpinse de centrii barici mediteraneeni ce vin din sud-estul Europei i mase de aer polar umede, dar reci. Acestea sunt aduse n regiunea Romniei de ctre anticicloni Azoreici sau de un maxim baric care este centrat undeva n nordul Europei.

4. ANALIZA RISCURILOR INDUSE DE INUNDATIILE DIN BH TAITA Teritoriul luat in studiu este BH Taita. Pentru a pune in evidenta diferentele de ordin teritorial si temporal ale viiturilor din BH Taita au fost analizate si prelucrate date provenite de la doua statii hidrometrice: Hamcearca si Satu Nou.
Tabelul 1. Date referitoare la statiile hidrometrice luate in studiu
L (km) (km) 57 7 10 7 15 5 11 6 11 7 17 H izv (m) 240 186 270 160 200 246 170 190 152 250 126 H gura de vars (m) 0 109 93 53 47 137 35 66 45 45 18 Panta med (m/km) 4 11 17 15 10 22 12 21 10 29 6 Densit retelei (km/kmp) 0.10 0.21 0.31 0.47 0.33 0.31 0.32 0.46 0.14 0.44 0.21 S lac nat. (ha) 55 Lac acum. S (ha) 1670.0

nr. crt. 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

cursul de apa Taia Curturi Prlita Islam Lodzova V. Teilor Alba Tilchilic V. Carierei Lupria Tia

ordinul

poz. confl.

latime (km) 10 5 3 2 3 3 3 2 7 2 5

1 1 1 1 2 1 2 1 2 1

d s s s s s s d d s

Ks coef. sinuozitate 1.35 1.23 1.3 1.13 1.24 1.15 1.24 1.33 1.14 1.81 1.14

F (kmp) 591 34 32 15 45 16 34 13 79 16 80

perm. V mil. (mc) 2.70

S fond forestier (ha) 19391

1670.0

2.70

clasificare

argila 0,0016 0,002 0,0 4,0 0,0050 0,050 fin 0,002 0,005

praf mare 0,005 0,02 40,0 70,0 fainos 0,02 0,1 10,0 50,0 fin 0,1 0,2 0,0 5,0

nisip mijlociu 0,2 - 0,5 0,0 5,0

diametru fractiuni % in greutate d 50 % = aprox.

0,0 25,0

mare 0,5 2,0 0,0 5,0

mm

Tabelul 2.

4.1 ELEMENTE CARACTERISTICE ALE VIITURILOR Durata viiturilor este un element important de care depinde marimea efectelor pe care le pot genera. Durata de crestere a viiturilor este un alt element de care depinde modul de manifestare al acestora. Astfel, la parauri cu suprafete bazinale apropiate, timpul de crestere este diferit, depinzand de caracterul precipitatiilor. Durata totala a viiturilor influenteaza direct marimea pagubelor care pot aparea. Aceasta se calculeaza insumand perioada de crestere si perioada de descrestere, obtinand astfel durata totala. Din analiza seriilor de date referitoare la durata viiturilor din bazinul studiat rezulta ca cea mai mare crestere a debitului si a nivelurilor in cazul viiturii din 5-8 VIII 1972 de la st. hm Hamcearca se inregistreaza in data de 6-VIII, in intervalul orar 13-15.00, debitul pastrand valori ridicate pana a doua zi. In cazul viituri din 22-27 ianuarie 1985 inregistrata la statia Satu Nou se observa o crestere maxima a nivelului debitului in data de 24, in intervalul orar 18 20.00, urmand o scadere brusca a acestuia si a nivelului apei.

data 6 VIII 72

scri T = 1cm = 9000 sec Q = 1cm = 1 mc/s

rezultate Spl = 60.7 cmp W = 546300 mc F = 102 kmp Pp = 53 mm/mp h = 5.36 mm Tcr = 20h Tsc = 20h Tt = 40h alfa = 0.101 gama = 0.34

Tabelul 3. Rezultatele calculelor in cazul viiturii din 6.08.1972

Data 5/8/72 7:00 5/8/72 17:00 6/8/72 7:00 6/8/72 9:00 6/8/72 11:00 6/8/72 13:00 6/8/72 15:00 6/8/72 17:00 6/8/72 19:00 7/8/72 7:00 7/8/72 9:00 7/8/72 17:00 8/8/72 7:00 8/8/72 17:00

Debite(mc/s) 164 166 250 270 300 310 290 268 255 205 190 186 180 178

Niveluri (cm) 0.044 0.065 4.7 6.1 8.35

hidrograful viiturii din 5-8 VIII 1972 de la st. hm. Hamcearca, raul Taita
350 300 250 200 150 100 50 0 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0

Q (mc/s)

9.1 7.6 5.96 5.05 1.61 0.77 0.57 0.343 0.28

H (cm) hidrograful debitelor (mc/s) hidrograful nivelurilor (cm) 35 30 Q (mc/s) hidrograful debitelor (mc/s) hidrograful nivelurilor (cm) 25 20 15 10 5 0

Tabelul 4. Debitele si nivelurile rezultate in cazul viiturii din 5-8.08.1972 Statia Hamcearca

data/ ora/ min

Graficul 2. Localitatea Taia / Statia Hamcearca 5-8 VIII 7

Data 22/1/85 17:00 23/1/85 7:00 23/1/85 17:00 24/1/85 6:00 24/1/85 7:10 24/1/85 8:50 24/1/85 10:00 24/1/85 11:00 24/1/85 13:00 24/1/85 15:00 24/1/85 17:00 24/1/85 18:00 24/1/85 20:00 25/1/85 7:00 25/1/85 11:00 25/1/85 13:30 25/1/85 17:00 26/1/85 7:00 26/1/85 17:00 27/1/85 7:00 27/1/85 17:00 Q (mc/s) 200 205 220 260 270 279 317 325 332 340 352 377 368 252 242 242 240 220 230 230 200 Nivel (cm) 0.595 1.26 2.17 7.88 9.68 11.3 19.6 20.8 22.3 24.5 29.4 27.4 6.46 4.67 4.67 4.29 2.29 3.27 3.27 0.692 18.2

hidrograful viiturii din 22 - 27 I 1985 de la st. hm. Satu Nou, raul Taita
400 350 300 H (cm) 250 200 150 100 50 0

data / ora/ min

Tabelul 5. Debitele si nivelurile rezultate in cazul viiturii din 22-27.01.1985 Statia Satu Nou

Graficul 3. Localitatea Taia / Statia Satu Nou

4.2 DEBITE MAXIME Debitele maxime atinse in timpul viiturilor depind de o serie de factori, cei mai important fiind: suprafata bazinului, particularitatile substratului lito-edafic, gradul de acoperire cu vegetatie si particularitatilr asociatiilor veegetale, panta terenurilor si a cursurilor de apa, prezenta cuvetelor lacustre si a zonelor mlastinoase etc.
Q(m3/s) Statie SatuNou Hamcearca 1.4 5.08 2.36 7.92 2 24.90 6.33 13.60 2.8 0.82 5.04 18.40 9.1 1.98 1.42 32.50 7.1 5.84 0.841 26.40 0.34 21.70 9.84 21.30 0.252 48.10 5.93 0.50 0.438 5.31 1.11 9.54 0.515 18.60 1.95 8.98 1.84 56.60 4.18 6.95 0.409 17.90 0.437 23.50 1.06 4.87 4.14 1.44 0.229 28.60 4.1 0.89 0.51 1.06 2.26 9.42 2 5.40 0.224 23.20 4.02 24.20 2.87 3.71 2.76 1.51 0.667 0.85 1.9 3.08 1.65 3.38 0.764 1.95 0.408 0.64 4.62 2.48 4.26

Debitul maxim la statia Satu Nou

60 50 40 Q(m3/s) 30 20 10 0 1960

An 1965 1966 1967 1968 1969 1970 1971 1972 1973 1974 1975 1976 1977 1978 1979 1980 1981 1982 1983 1984 1985 1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

1970

1980 T (ani)

1990

2000

2010

Graficul 4. Debitul maxim la statia Satu Nou

Debitul maxim la statia Hamcearca

12 10 8 Q(m3/s) 6 4 2 0 1960

1970

1980 T (ani)

1990

2000

2010

Graficul 5. Debitul maxim la statia Hamcearca

Tabelul 6. Debitul maxim la statiile Hamcearca si Satu Nou

Calculul debitului maxim s-a realizat avand la dispozitie un sir de date ale intensitatilor maxime de precipitatii pe 35 de ani inregistrate la statiile meteorologice Hamcearca si Satu Nou. Cele mai mari debite maxime anuale atinse la statiile hidrometrice din bazinul studiat variaza intre 9.84 m3/s (debit inregistrat in anul 1977 la statia Hamcearca) si 56.60 m3/s (la statia Satu Nou in anul 1985). 4.3 DEBITUL SOLID Cantitatea de materie i energie a precipitaiilor, care ptrunde i circul ntr-un bazin hidrografic, se nmagazineaz sub diferite forme, acioneaz asupra componentelor lui, determinnd o serie de reacii n lan, sau prsete bazinul prin scurgere, evapotranspiraie, pe cale subteran sau ca urmare a interveniei omului. Energia precipitaiilor este consumat la realizarea proceselor mecanice, gravitaionale de la suprafaa solului, sau este absorbit de covorul vegetal. Conform legilor gravitaiei apa tinde s se infiltreze n sol i roci, dar cnd capacitatea de infiltrare este depit se formeaz scurgerea, panta suprafeei topografice determinnd modul de desfurare a proceselor geomorfologice respective. Astfel versanii slab protejai cu vegetaie vor permite o intensificare a proceselor de eroziune, ca urmare o parte din materialul transportat va fi depus la baza versantului, iar cantiti destul de mari ptrund n reeaua de talveguri a rurilor cu tendin de a fi scoase din bazin. Odat cu creterea valoric a scurgerii lichide din rul Taita pe perioadele menionate, crete i volumul scurgerii solide.

Debit mediu solid multianual (mc/s)

1.6 1.4 1.2 1 0.8 0.6 0.4 0.2 0

DEBITUL SOLID MEDIU IN PERIOADA 1970-2005 LA STATIA SATU NOU

Timp (an)

Graficul 5. Debitul solid mediu la statia Satu Nou

Astfel pentru anul 1970, constatm o cretere a scurgerii solide de 4.78 m3/s in luna mai la statia Satu Nou, a doua perioad ce caracterizeaz anul 1988 cu 8.68 m3/s. Se evideniaz valoarea caracteristic anului 1971, determinat n special de cantitatea mare de precipitaii. Constatm i valori sporite ale debitului solid, ceea ce confirm o splare intens a suprafeei topografice din bazinul studiat. (tabelul 5.)

Tabelul 5. Debitul solid mediu lunar si anual statia Satu Nou

Debit solid mediu lunare si anuale Anul/ luna 1970 1971 1972 1973 1974 1975 1976 1977 1978 1979 1980 1981 1982 1983 1984 1985 1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 I 0.208 0.507 0.195 0.692 0.488 0.575 0.167 0.786 0.32 0.145 0.167 0.294 0.225 0.465 0.116 0.667 0.238 0.184 0.09 0.867 0.054 0.414 0.314 0.166 0.263 0.214 0.272 0.18 0.704 0.429 0.359 0.104 0.11 0.314 0.121 0.102 II 1.13 1.43 0.413 0.841 0.883 0.711 0.84 1.15 0.411 0.156 0.184 0.22 0.911 0.448 0.104 0.115 0.233 0.3 0.134 0.9 0.044 0.718 0.368 0.272 0.181 0.106 0.939 0.281 0.501 0.751 0.574 0.094 0.134 0.408 0.19 0.175 III 0.701 2.87 0.775 1.99 0.661 0.713 0.759 0.593 0.469 0.151 0.192 0.205 0.87 0.464 0.561 1.774 0.22 0.14 0.134 0.795 0.084 0.581 0.699 0.814 0.175 0.051 0.389 0.17 0.509 1.84 0.488 0.077 0.145 0.269 0.086 0.167 IV 1.03 1.12 0.443 2.02 0.977 0.652 0.573 0.646 0.447 0.16 0.158 0.165 0.783 0.402 0.805 0.441 0.133 0.131 0.149 0.816 0.209 0.463 0.468 1.31 0.217 0.092 0.244 0.575 0.935 1.23 0.269 0.072 0.141 0.154 0.062 0.143 V 4.78 2.12 0.496 0.602 0.432 0.801 0.549 1.11 0.84 0.405 0.127 0.172 0.613 0.813 0.259 0.343 0.103 0.112 8.68 0.822 0.232 0.176 0.216 0.938 0.391 0.09 0.202 0.511 0.749 0.434 0.22 0.058 0.133 0.158 0.052 0.144 VI 2.35 1.49 0.658 0.748 0.269 0.968 0.568 1.15 2.43 0.168 0.162 0.138 0.715 1.22 0.257 0.279 0.102 0.162 0.713 1.02 0.244 0.459 0.797 0.929 0.126 0.148 0.345 0.664 0.525 0.539 0.138 0.072 0.07 0.084 0.082 0.135 VII 0.647 3.97 1.76 0.619 1.2 0.132 0.878 0.7 0.386 0.187 0.13 0.149 0.792 0.511 0.11 0.272 0.545 0.141 0.65 0.518 0.928 0.29 0.187 0.296 0.265 0.137 0.373 2.85 0.541 0.514 0.067 0.026 0.068 0.075 0.085 0.165 VIII 1.21 0.56 3.6 0.305 0.354 0.274 0.547 0.744 0.419 0.164 0.118 0.13 0.539 1.02 0.33 0.235 0.138 0.146 0.614 0.419 0.648 0.158 0.118 0.108 0.356 0.046 0.616 1.42 0.413 0.429 0.039 0.021 0.104 0.087 0.071 0.095 IX 0.804 1.69 0.299 0.308 0.278 0.29 0.589 0.543 0.298 0.135 0.105 0.07 0.582 0.314 0.077 0.22 0.102 0.129 0.654 0.661 0.531 0.23 0.175 0.126 0.186 0.058 0.635 1.52 0.549 0.374 0.079 0.024 0.092 0.067 0.07 0.06 X 0.772 0.263 1.3 0.303 0.293 0.597 0.519 0.511 0.214 0.135 0.143 0.131 0.802 0.314 0.073 0.177 0.101 0.153 0.576 0.214 0.222 0.325 0.22 1.36 0.186 0.003 0.401 1.03 0.593 0.244 0.171 0.017 0.111 0.078 0.063 0.063 XI 0.405 0.166 1.24 0.217 0.304 0.604 0.635 0.55 0.252 0.177 0.133 0.206 0.585 0.418 0.094 0.186 0.209 0.211 0.5 0.192 0.552 0.225 0.136 0.245 0.153 0.007 0.25 0.976 0.815 0.31 0.168 0.024 0.132 0.102 0.078 0.096 XII 0.377 0.154 0.89 0.109 0.283 0.02 0.57 0.553 0.219 0.177 0.154 0.243 0.5 0.42 0.061 0.198 0.185 0.183 0.645 0.243 0.457 0.289 0.084 0.265 0.242 0.012 0.245 1.56 0.38 0.232 0.148 0.029 0.132 0.106 0.09 0.068

5. CONCLUZII

Lucrarea a prezentat aspect de ordin teritorial si temporal referitoare la viiturile din Bazinul Hidrografic Taita in perioada 1970 2005. Datele obtinute prin analiza frcventei sezoniere si a elementelor caracteristice inundatiilor au condus la elaborarea unor studii privind perceptia riscurilor induse de inundatii. Cu privire la parametrii caracteristici ai undelor de viituta, se desprind urmatoarele aspect: din punct de vedere al duratei totale, cele mai frecvente sunt viiturile cu valori cuprinse intre 25- 72 ore, iar din punct de vedere al timpului de crestere ponderea cea mai insemnata o au viiturile cu timp de crestere cuprins intre 7 si 24 ore. Debitele maxime inregistrate la cele doua statii s-au incadrat in intervalul 1965/68 2005. Coreland parametrii caracteristici ai undelor de viitura cu anumite elemente morfometrice ale bazinului, s-au obtinut relatii in general bune.

6. BIBLIOGRAFIE

Anexa MODELUL INFORMATIC HEC-RAS DESCRIEREA PROGRAMULUI SI PREZENTAREA SCHEMEI RAURILOR SI A PROFILELOR TRANSVERSALE
Generaliti Modelul matematic HEC-RAS a fost dezvoltat de ctre Hydrologic Engineering Center (HEC), care este o divizie a Institute for Water Resources (IWR), U.S. Army Corp of Engineers HEC-RAS este capabil s calculeze unidimensional curba suprafeei libere a apei pentru micare permanent i nepermanent att n albii naturale ct i n albii amenajate. n HECRAS terminologia, un Proiect reprezint un pachet de fiiere asociate datel or unui sistem particular de ruri care urmeaz s fie analizat din punct de vedere hidraulic. Fiierele de date care alctuiesc un proiect sunt clasificate astfel: Datele Planului, Datele geometrice, Datele curgerii n regim permanent, Datele curgerii n regim nepermanent, Datele privind scurgerea sedimentelor Poiectarea datelor hidraulice. Fiecare Plan reprezint o asociere a unor seturi specifice de date geometrice i date de curgere (date hidrologice). Odat ce datele de baz (datele privind geometria albiei sistemului de ruri i datele curgerii hidrologice) sunt introduse n modelul HEC-RAS, modelatorul poate foarte uor s formuleze planuri de lucru corespunztoare diverselor variante de amenajare pe care dorete s le analizeze. Dup efectuarea calculelor hidraulice, rezultatele corespunztoare diverselor variante de amenajare pot fi comparate simultan att n format tabelar ct i n format grafic.

n partea de sus a ferestrei principale este o bar de meniu cu urmtoarele opiuni: File: Aceast opiune este utilizat pentru managementul fiierelor de lucru. Prin intermediul opiunilor disponibile sub meniul File se pot realiza: deschiderea unui proiect nou, deschiderea unui proiect existent, salvarea, salvarea cu alt nume , redenumirea, tergerea unui proiect existent, precum i importare sau exportare a datelor de intrare/ieire : Edit: Aceast opiune este utilizat pentru introducerea i editarea datelor. Datele sunt mprite n patru tipuri: Date Geometrice (Geometric Data), Datele curgerii n regim permanent (Steady Flow Data), Datele curgerii n regim nepermanent (Unsteady Flow Data) i Date de Sediment (Sediment Data - opiune indisponibil) Run: Aceast opiune este utilizat pentru a executa calculele hidraulice. Opiunile de sub acest meniu sun t Steady Flow Analysis; Unsteady Flow Analysis; Sediment Analysis i Hydraulic Desing Function View Aceast opiune conine un set de tehnici cu ajutorul crora se pot prezenta grafic i tabelar datele de ieire ale modelului. Meniu View include curent punctele: Cross Sections; Water Surface Profiles; General Profile Plot; Rating Curves; X-Y-Z Perspective Plots; Stage and Flow Hydrographs; Hydraulic Propeties Plots; Detailed Output Tables; Summary Tables; and Summary Err, Warn, Notes. Options Aceast opiune permite schimbarea opiunilor de stare a programului, s seteze parametrii implicii, s stabileasc Sistemul de Uniti de Msur i s converteasc valorile diverselor date dintr -un Sistem de Msur n altul. Help Aceast opiune permite s se obin informaii privind tipul i modul de introducere a datelor primare precum i modul de utilizare a datelor sau a opiunilor de calcul, etc. De asemenea, n fereastra principal a HEC -RAS este o bar de butoane, care permite accesul rapid la opiunile din bara de meniu. Pentru dezvoltarea unui aplicaii cu modelul HEC -RAS este necesar a se parcurge urmtoarele etape:

 Introducerea numelui noului proiect Introducerea datelor geometrice Introducerea datelor curgerii (date hidrologice) i a condiiilor limit Executarea calculelor hidraulice Vizualizarea i printarea rezultatelor Crearea unui proiect aplicabil Prima etap n dezvoltarea unei aplicaii cu HEC-RAS const n stabilirea directorului de lucru i a titlului noului proiect. Pentru a crea un nou proiect se apeleaz meniul File din fereastra principal a HEC-RAS i se selecteaz opiunea New project. Pe ecran va apare o fereastr de dialog ca n figura nr. 3. n fereastra New Project se selecteaz drive-ul i directorul n care se dorete s se dezvolte noul proiect. Se introduce titlul proiectului i numele fiierului. Numele fiierului noului proiect are extensia .prj. Pentru aplicatia n BH Trebe am stab ilit directorul C:\aplicatii trebes, iar pentru proiect am definit doua variante trebes 1.prj si trebes2. prj. Dup introducerea acestor informaii se clicheaz cu butonul stng al mouse-ului pe butonul OK pentru ca aceste informaii s fie acceptate. nainte de introducerea datelor privind geometria albiei i a datelor curgerii s -a selectat Sistemul de Uniti de Msur metric (sunt posibile doua sisteme de lucru: English or Metric. Aceast etap se realizeaz prin selectarea opiunii Unit System din meniul Option din fereastra meniului principal al HEC -RAS

Introducerea datelor geometrice Urmtoarea etap n dezvoltarea unui aplicaii o reprezint introducerea datelor privind geometria albiei sistemului de ruri. Acestea constau n: informaii privind conexiunea sistemelor de ruri (River System Schematic); datele profilelor transversale; datele privind caracteristicele lucrrilor hidrotehnice (poduri, podee, deversoare, etc.). Datele geometrice s -au introdus prin selectarea opiunii Geometric Data din meniul Edit din fereastra principal a HEC -RAS. n cazul aplicatiei n B.H. Trebe, pe ecran apare o fereastr de lucru ca n figura nr. 4 Schema sistemului de ruri (aflueni) a) Primul pas l reprezint desenarea schematic a sistemului de ruri (aflueni) din cadrul Bazinului Hidrografic Trebe. Aceasta se realizeaz prin selectarea butonului River Reach i prin desenarea cu ajutorul mous -ului a sectoarelor de ru din amonte ctre aval (n direcia de curgere). Dup ce un sector de ru a fost desenat, se introduce un nume pentru ru River i pentru sectorul de ru Reach, care poate s aib maxim 16 caractere. Confluenele sunt formate automat de program. Pentru fiecare confluen am introdus un identificator (confluenele sunt amplasamente unde dou sau mai multe ruri se ntlnesc sau se despart). Numele jonciunii (confluenei) este definit prin maxim 16 caractere. Suplimentar, descrierii albiilor rurilor, pot fi modelate zone de acumulare (Storage Areas) i conectri hidraulice cu zonele de acumulare (Hydraulic Conection). Zona de acumulare poate fi conectat la albia rului precum i la alte zone de acumulare. Pentru schematizarea zonelor de acumulare, se selecteaz butonul Storage Area situat n

partea de sus a ferestrei Geometric Editor. Operaia se realizeaz cu ajutorul mou s-ului prin desenarea complet a unui poligon. Dup ce a fost desenat, zonei de acumulare trebuie s -i fie asociat un nume. Pentru editarea datelor referitoare la zona de acumulare i vizualizarea acestora se folosete butonul Storage Area din partea stng a ferestrei Geometric Data, dar dup introducerea datelor profilelor transversale. Pentru schematizarea conexiunilor hidraulice dintre dou ruri, dintre dou zone de acumulare sau dintre un ru i o zon de acumulare se selecteaz butonul Hydraulic Connection situat n partea de sus a n ferestrei Geometric Data. Operaia se realizeaz cu ajutorul mouse -ului. Fiecrei conectri hidraulice trebuie s-i fie asociat un nume. Direcia care se d conectrii hidraulice este important pentru stabili rea direciei pozitive a curgerii fa de direcia general a curentului. Pentru editarea datelor referitoare la conexiunile hidr aulice se utilizeaz butonul Hydraulic Connection situat n partea stng a ferestrei Geometric Data dup introducerea date lor profilelor transversale. b) Dup realizarea schemei sistemului de ruri, urmtorul pas n introducerea datelor privind geometria albiei const n introducerea datelor profilelor transversale i a datelor caracteristice ale lucrrilor hidrotehnice. Profile transversale Profilele transversale trebuie s fie ridicate, astfel nct s caracterizeze capacitatea de scurgere a albiilor compuse. De asemenea este necesar s fie introduse profilele transversale n seciunile reprezentative ale scurgerii, cum ar fi: confluene; schimbare de debit; schimbare de form a albiei; rupere de pant; schimbare de rugoziti; precum i n vecintatea diferitelor construcii (poduri, stvilare, praguri, etc.) Selectnd cu ajutorul mousului opiunea Cross Section pe ecr an va apare editorul profilelor transversale ca n figura 4.3.4. Fiecrui profil transversal trebuie s -i fie asociate numele rului (River name), numele sectorului de ru (Reach name), denumirea profilului transversal (River Station) i o scurt descriere (Description). Acestea sunt necesare pentru a descrie unde este localizat profilul transversal n sistemul de ruri. Identificatorul River Station trebuie s aib o valo are numeric. Seciunile profilelor transversale sunt ordonate pe sectorul de ru din amonte ctre aval.

Profil transversal prin albia rului Trebe n zona Mrgineni

Datele profilelor transversale constau n perechi de coordonate (x,y) reprezentnd valorile distanelor i cotelor staiilor ce alctuiesc descrierea profilului transversal. Perechile de coordonate (x,y) este necesar s fie introduse n ordine cresctoare sau egale (perei verticali) de la stnga la dreapta privind n sensul direciei de curgere a apei. Pentru a cara cteriza din punct de vedere hidraulic, unui profil transversal trebuie s-i fie specificate distana fa de sectorul de ru sau profilul din aval, valorile coeficienilor Manning, poziia malurilor rului i a valorilor coeficienilor de contracie i expansiune utilizai pentru a evalua pierderile de energie dintre seciunea amonte i aval. Pentru acceptarea acestor date este necesar ca dup introducerea lor s fie selectat butonul Apply Data. n meniul Option din bara de meniu a ferestrei Cross Section Data sunt disponibile opiunile privind: adugarea, copierea, redenumirea i tergerea datelor asociate unui profil transversal; ajustarea cotelor, a distanelor, a valorilor n sau k corespunztoare staiilor profilului transversal; rotirea profilului transversal; stabilirea zonelor care nu particip la scurgerea apei; marcarea cotelor digurilor; asocierea unei chei limnimetrice; asocierea unei variaii pe orizontal sau pe vertical a coeficienilor n sau k. n meniul Edit sunt disponibile opiunile privind mutarea, copierea, inserarea i tergerea datelor din tabelul Cross Section X-Y Coordinates. De asemeni prin intermediul opiunilor din meniul Plot pot fi printate reprezentrile grafice ale oricrui profil transversal. (n figura 5 se prezint curbele profilelor transversale ale raului Trebe i principalilor si aflueni)

Odat ce datele profilelor tranversale au fost introduse, se pot introduce datele caracteristice ale diverselor lucrri hidrotehnice (poduri, podee, praguri de fund, deversoare frontale sau laterale, etc.). Editoarele de date ale acestora sunt specifice pentru fiecare tip de structur hidraulic. Acestea pot fi apelate prin selectarea butoanelor corespunztoare situa te n partea stng a ferestrei Geometric Data

Trebes
River = 3 Reach = Slatina .7 163.0 162.5

Plan: Trebesplan
RS = 1 Statia Hidro Chetrosu de pe paraul Slatina .7 Legend Ground
Riv er = 1 Reach = Dubas

Trebes
RS = 3

Plan: Trebesplan

SH Dubas este amplasata pe paraul Dubas, amonte conf luenta cu ra

.07 167.0 166.5 Legend Ground

Elevation (m)

Elevation (m)

162.0 161.5 161.0 160.5 160.0

Bank Sta

166.0 165.5 165.0 164.5

0
Riv er = 1

5
Reach = Dubas

Trebes
RS = 3

Plan: 10 Trebesplan
Station (m)

15

20

164.0

SH Dubas este amplasata pe paraul Dubas, amonte conf luenta cu ra

.07 167.0 166.5

Legend Ground

. 160 7

5 10 Trebes 15 Plan: Trebesplan 20 25 30 River = 4 Reach = Rosca RS = 1 SH Chetrosu pe paraul Rosca Station (m) .7 Legend Ground

Elevation (m)

159

165.5 165.0 164.5 164.0

Elevation (m)

166.0

Bank Sta

158

157

10

15 Station (m)

20

25

30

156

10 Station (m)

15

20

25

Micare permanent n cazul n care se dorete efectuarea unor calcule hidraulice n micare permanent, se apeleaz opiunea Steady Flow, iar pe ecran va apare o fereastr ca n figura nr. 4.3.13. Pentru derularea aplicaiei se introduc urmtoarele date: numrul debitelor de calcul; valorile debitelor (minim un debit pentru fiecare sector de ru); condiiile la limit necesare. Prima dat, trebuie s se introduc numrul debitelor de calcul i apoi direct n tabel valorile acestor debite. Datele debitelor vor trebui introduse din amonte ctre aval pentru fiecare sector de ru. Schimbrile de debit vor fi introduse prin selectarea butonului Add Flow Change Location numai dup ce a fost selectat rul, sectorul de ru i locaia seciunii transversale unde se dorete s se fac o schimbare de debit.

Dup ce toate datele hidrologice au fost introduse n tabel urmtorul pas const n introducerea condiiilor la limit necesare Pentru introducerea condiiilor la limit se selecteaz butonul Reach Boudary Conditions din partea dreaptasus a ferestrei de editate a datelor hidrologice, iar pe ecran va apare o fereastr ca n figura.

. Condiiile la limit sunt necesare pentru a stabilii nivelul iniial al apei la capetele sectoarelor de ru analizate. n cazul regimului de curgere subcritic este necesar s fie introduse condiii la limit numai n captul aval al sistemului de ruri analizat. Dac regimul de curgere analizat este supercritic este necesar s se introduc condiii limit numai n captul amo nte al sistemului de ruri. Pentru regimul de curgere mixt este necesar s se introduc condiii limit la ambele capete ale sistemului de ruri. Cele patru tipuri de condiii la limit care se pot introduce, dup ce s -a selectat locaia cu ajutorul mous-ului, constau n: Known Water Surface Elavation pentru acest tip de condiie la limit este necesar s se introduc cota curbei suprafeei libere a apei corespunztoare fiecrui debit de calcul; Critical Depth n acest caz programul va calcula adncimea critic pentru fiecare debit de calcul i o va utiliza ca condiie la limit; Normal Depht pentru acest tip de condiie la limit, trebuie s se introduc panta energetic care va fi utilizat pentru calculul adncimi normale (ecuaia Mannings) n locaia respectiv. Dac nu se cunoate panta energetic se poate aproxima prin introducerea, fie a pantei suprafeei libere a apei fie a pantei talvegului. Rating Curve Atunci cnd este utilizat acest tip de condiie la limit pe ecran va apare o fereastr care conine un tabel n care vor trebui introduse perechi de valori cote debit corespunztoare cheii limnimetrice din seciunea respectiv.

O opiune suplimentar a editorului condiiilor la limit const n faptul c se pot specifica tipuri diferite de condiii la limit pentru fiecare debit de calcul din aceeai locaie. Aceasta se realizeaz prin selectarea opiunii Set boundary fo r one profile at a time, din partea de sus a ferestrei Dup ce condiiile la limit au fost introduse se revene la editorul datelor curgerii n micare permanent. Sub meniul Option din fereastra editorului datelor curgerii sunt disponi-bile o serie de opiuni care ne ajut n intro-ducerea i configu-rarea acestor date. n figura nr. 10 sunt prezentate aceste opiuni.Pentru ca datele introduse privind curgerea apei n micare permanen -t s fie acceptate este necesar s fie selectat butonul Apply Data. Datele curgerii n micare permanent vor fi salvate n fiiere a cror extensie va ncepe cu litera f Micare nepermanent Pentru cazul n care se efectueaz calcule hidraulice n micare nepermanent, se apeleaz opiunea Unsteady Flow, iar pe ecran va apare o fereastr ca n figura nr. 11. n aceast situaie, se vor introduce condiiile la limit la toate limitele externe ale sistemului de ruri analizat, precum i acolo unde locaiile interne o cer. De asemenea s -au stabilit condiiile iniiale (debit, cote) ale curgerii n seciunile profilelor transversale i n zonele de acumulare la n ceputul simulrii. Condiiile la limit s-aut introdus prin selectarea opiunii Boudary Conditions din editorul datelor curgerii n micare nepermanent. Rul, sectorul de ru i locaia profilelor transversale la capetele extreme ale sistemului de ruri su nt introduse automat n interiorul tabelului. Condiiile la limit sunt introduse selectnd prima dat celula din tabel pentru o

anumit locaie i apoi tipul condiiei la limit. Nu toate tipurile de condiii la limit sunt disponibile pentru a fi utilizate la toate locaiile. Programul de calcul va scoate n eviden automat tipurile de condiie la limit care pot fi utilizate la o anume locaie. De asemenea, se pot aduga noi locaii pentru a introduce condiii la limit interne, prin selectarea butonului Add a Boudary Condition Location, dar numai dup ce au fost selectate: rul (River), sectorul (Reach) i locaia (River Station). Condiiile la limit care pot fi introduse n cazul efecturii unor calcule n micare nepermanent sunt: Flow Hydrograph Hidrograf de debit. Pentru aceast aplicaie s-a utilizat att ca condiie la limit amonte ct i aval, dar uzual se folosete ca condiie limit amonte. Prin selectarea acestui tip de condiie la limit, pe ecran va apare o fereastr ca n figura nr. 11. Caracteristicile hidrografului de debit pot fi introduse fie prin citire din fiiere de tip HEC-DSS (HEC Data Storage System), fie pot fi introduse prin tastare direct n tabel. nainte de a fi introduse valorile hidrografului de debit, trebuie specificat intervalul de timp la care au fost extrase aceste valori, precum i perioada de analiz a acestuia. Stage Hydrograph Hidrograf de nivel poate fi utilizat att ca condiie la limit amonte ct i aval. Modul de introducere a datelor corespunztoare acestui tip de condiie la limit este similar cu cel din cazul Flow Hydrograph; Stage and Flow Hydrograph Hidrograf de nivel i debit este o opiune care poate fi folosit att pentru amonte ct i pentru aval. Rating Curve Cheie limnimetric poate fi folosit ca condiie la limit aval. Normal Depth Adncime normal - numai condiie limit aval; Lateral Inflow Hydrograph Ingecie de hidrograf de debit lateral condiie la limit intern. Aceast opiune permite introducerea unui hidrograf de debit ntr-un punct specificat de-a lungul rului. Uniform Lateral Inflow Hydrograph Acest tip de condiie intern permite introducerea unui hidrograf de debit distribuit uniform de-a lungul rului ntre dou seciuni transversale specificate. Groundwater Interflow Acest tip de condiie permite identificarea unui sector de ru pe care va exista un schimb de ap cu rezervoarele de ap subterane Time Series of Gate Openings Aceast opiune permite introducerea modului de d eschidere a stavilelor unui deversor care poate fi frontal, lateral sau poate asigura conexiunea ntre dou zone de acumulare. Elevation Controlled Gate- Prin aceast opiune se poate controla deschiderea sau nchiderea stavilelor n funcie de nivelul curbei suprafeei libere a apei din amonte respectiva lucrare hidrotehnic; Navigation Dam InternalObserved Stage and Flow Hydrograpf

Condiii iniiale Suplimentar fa de condiiile la limit se pot stabili condiiile iniiale ale sistemului de ruri la nceputul simulrii n micare nepermanent. Condiiile iniiale constau n introducerea informailor privind debitul i nivelurile n fiecare seciune transversal, ca i cota nivelului apei pentru fiecare zon de acumulare definit n sistem. Pentru impunerea condiiilor se selecteaz tabelul Initial Condition. Apelnd meniul Option din bara de meniu a ferestrei de editare a datelor curgerii n micare nepermanent pe ecran va apare o list de opiuni ajuttoare ca n figura nr. 12. (n aceast faz am stabilit pentru pr. Dubas condiia flow Hydrograph) Dup introducerea datelor privind curgerea n micare nepermanent, pentru ca acestea s fie acceptate, trebuie tastat butonu l Apply Data. Aceste date vor fi salvate separat n fiiere a cror extensie va ncepe cu litera u.