JUDETUL TULCEA

Susai Mihai Gabriel

Geografie anul I
https://www.cjtulcea.ro/sites/cjtulcea/Prezentar
eaJudetului/SiteAssets/judet12.png
 1. Caracterizarea fizico – geografică
1.1. Poziţia geografică - scurtă descriere;

• Judeţul Tulcea este situat în extremitatea de E-SE a României, în partea central-

nordică a Dobrogei, la gurile Dunării, cu ieşire la Marea Neagră (în E), la graniţa cu
Republica Moldova şi Ucraina (în N), limitat de judeţele Galaţi (NV), Brăila (V) şi
Constanţa (S), la intersecţia paralelei de 45° latitudine N cu meridianul de 29°
longitudine E. Pe teritoriul judeţului se află punctul extrem estic al României, respectiv
29°41'24" longitudine E, la Sulina. Suprafaţa totală este de 8499 kmp (3,56% din
suprafaţa ţării), locul 4 pe ţară, după jud. Timiş, Suceava şi Caraş-Severin. Din suprafaţa
totală a judeţului, 3446 kmp reprezintă suprafaţa zonelor umede constituită din Delta
Dunării şi Complexul Lagunar Razim Sinoie.
• Aşezat între Dunăre şi Marea Neagră, teritoriul judeţului Tulcea a avut o evoluţie
istorică strâns legată de aceea a Dobrogei, o regiune propice schimburilor
comerciale şi care s-a aflat deseori în atenţia marilor puteri ale vremii. Cele mai
vechi mărturii ale prezenţei umane în zona de nord a Dobrogei aparţin Paleoliticului
(600 000/500 000 – mil. XI a.Chr.) şi Mezoliticului (mil. X – VII a.Chr). Alături de
numeroasele piese litice descoperite în complexe atribuite culturilor musteriană
(Baia, Beidaud, Enisala, Slava Rusă), gravetiană (Babadag) şi tardenoisiană
(Garvăn, Luncaviţa) se găsesc câteva resturi faunistice aparţinând speciilor
Mammuthus primigenius, Elephas primigenius, Rhinoceros antiquitatis.
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commo
ns/a/a6/Tulcea.png
 1.2. Relieful şi particularităţi ale acestuia
• Relieful judeţului Tulcea se caracterizează prin existenţa a două unităţi fizico-
geografice distincte: una mai înaltă, în partea central-vestică, în cadrul căreia se întâlnesc
elemente ale celui mai vechi relief de pe teritoriul României (respectiv unităţi de orogen
vechi, hercinic/kimmeric), şi alta mai joasă şi mai nouă (din Cuaternar), în N, NE şi E,
respectiv lunca şi Delta Dunării, precum şi nordul Complexului Lagunar Razim-Sinoe.
Unităţile mai înalte de relief sunt dispuse în trei mari subunităţi paralele, ocupând aprox.
32% din teritoriul judeţului: subunitatea nordică este constituită din Munţii Măcinului
(cei mai vechi munţi din România), tociţi, cu altitudine max. de 467 m (vf. Ţuţuiatu sau
Greci), Podişul Niculiţel şi Dealurile Tulcei; subunitatea centrală, extinsă între Dunăre
(la V) şi lacul Razim (la E), este reprezentată prin Podişul Babadag, iar subunitatea
sudică coresunde compartimentului nordic al Podişului Casimcea, făcând parte integrantă
din Podişul Dobrogei Centrale, constituit predominant din şisturi verzi prepaleozoice în
fundament (care apar adeseori la suprafaţă) peste care se află depozite jurasice şi
cretacice. Regiunile joase de relief, extinse pe aprox. 62% din teritoriului judeţului
Tulcea, includ Delta Dunării, cea mai nouă formaţiune de relief a României, aflată în
plină evoluţie, lunca Dunării, situată la periferiile de V şi N ale judeţului precum şi prin
câmpia aluvială din preajma lacului Razim. Energia reliefului tulcean este foarte mică,
variind între 0 m la nivelul Mării Negre (Sfântu Gheorghe) şi 467 m altitudine în Vf.
Ţuţuiatu (altitudinea maximă a judeţului Tulcea). În cadrul Podişului Babadag (parte
componentă a Dobrogei de Nord) se remarcă o importantă linie de falie, între Peceneaga
(la NV) şi Camena (la SE), care separă Podişul Dobrogei de Nord de Podişul Dobrogei
Centrale.
• Suprafeţe pe forme de relief :
a. Dealuri şi podişuri 3722,4 kmp
b. Zone montane 433,4 kmp
c. Zone de luncă şi Delta Dunării 4343,2 kmp

https://ww
w.cjtulcea.
ro/sites/cjt
ulcea/Prez
entareaJud
etului/Date
Generale/P
ublishingI
mages/11.j
pg
 1.3. Condiţiile climatice

• Clima este temperată, cu un pronunţat caracter continental, manifestat prin veri

călduroase, ierni reci, marcate adesea de viscole, amplitudini mari de temperatură (66,3°C)
şi prin precipitaţii reduse.
• Zona litoral-maritimă a judeţului Tulcea se caracterizează printr-un climat mai blând, cu
veri a căror căldură este atenuată de briza răcoroasă a Mării Negre şi ierni cu temperaturi
nu prea coborâte (media termică a lunii celei mai reci, la Sulina, este de -0,6°C).
• Temperatura medie anuală este slab diferenţiată în perimetrul judeţului Tulcea, oscilând
între 10,7° la Babadag şi 11,1°C la Isaccea.
• Temperatura maximă absolută (39.5°C) s-a înregistrat la staţia meteorologică Mircea
Vodă (20 august 1945), iar minima absolută (-26.8°C) la Tulcea (24 ianuarie 1942).
• Precipitaţiile medii anuale însumează cantităţi cuprinse între 359 mm la Sulina (cele
mai mici din ţară) şi 445 mm la Isaccea. Vânturile predominante bat cu o frecvenţă mai
mare dinspre NE (18,3%), urmate de cele dinspre NV (17,1%), E (15,2%) şi N (13,1%), cu
viteze medii anuale cuprinse între 0,8 şi 5,3 m/s.
• În timpul verii, în condiţii de stabilitate atmosferică, se manifestă o circulaţie termică locală
a aerului, sub forma brizei de mare (ziua) şi brizei de uscat (noaptea), care se resimte la o
distanţă de 10-15 km spre interiorul uscatului.
 1.4. Aspectele hidrografice

• Reţeaua hidrografică, cu o densitate de 0,1-0,3 km/km2 (exclusiv Delta Dunării), cea

mai scăzută din ţară, se caracterizează prin râuri scurte (al căror curs de desfăşoară total
sau parţial pe teritoriul judeţului), tributare Dunării (Valea Roştilor, Topolog, Cerna, Jijila,
Luncaviţa ş.a.) sau care se varsă în cuvetele lacustre de pe litoralul Mării Negre (râurile
Taiţa, Teliţa, Slava, Hamangia, Casimcea ş.a.).
• Dunărea, care mărgineşte judeţul Tulcea la V (prin braţul Măcin sau Dunărea Veche) şi
N (prin braţul Chilia), pe o distanţă de 276 km, constituie principala cale navigabilă şi
sursa cea mai importantă de apă a judeţului, cu atât mai mult cu cât pe sectorul ei inferior,
cu cele trei guri de vărsare (Chilia, Sulina, Sfântu Gheorghe), în special pe braţul Sulina şi
în continuare pe Dunăre până la Brăila, pot naviga şi vase maritime. Abundenţa lacurilor
fluviale (Peceneaga, Balta Traian, Jijila, Gorgonel, Telincea, Parcheş, Somova ş.a.),
deltaice (Furtuna, Gorgova, Merhei, Matiţa, Tatanir, Lumina, Puiu, Lacu Roşu, Trei Iezere
ş.a.) şi litorale (Razim, Dranov, Goloviţa, Zmeica, Ceamurlia, Babadag) constituie tot
atâtea resurse naturale de apă, cu importanţă piscicolă, ca mijloc de comunicaţie (prin
intermediul numeroaselor canale) şi ca baze de agrement sau de alimentare cu apă ale
populaţiei.
https://www.cjtulcea.ro/sites/cjtulcea/Prezentar
eaJudetului/DateGenerale/PublishingImages/13
.jpg
 1.5. Biodiversitatea
• Unul din motivele pentru care Delta Dunării a devenit rezervaţie a biosferei este acela că, în
comparaţie cu alte delte ale Europei şi chiar ale Terrei, a păstrat o biodiversitate mai ridicată,
prin aceasta întelegându-se un număr mare de specii dintr-o mare diversitate de unităţi
sistematice. Mai mult decât atât, Delta Dunării frapează prin densitatea ridicată la multe
specii, care sunt rare sau lipsesc din alte zone ale continentului, cu toate că din cauza efectelor
activităţilor antropice din ultimile decenii şi efectivele acestor specii ca şi habitatele lor au
fost grav afectate.

• Mozaicul de habitate dezvoltate în RBDD este cel mai variat din România şi găzduieşte o
mare varietate de comunităţi de plante şi animale al căror număr a fost apreciat la 5.429 de
tipuri.
• 3 590 specii de faună
• 30 tipuri de ecosisteme,
o moluşte (91 specii)
• 5 429 specii, din care
o insecte (2 244 specii)
o 1 839 specii de floră
o peşti (135 specii)
 alge planctonice (678 specii)
o amfibieni (10 specii)
 licheni (107 specii)
o reptile (11 specii)
 macromicete (38 specii)
o păsări (331 specii)
 plante vasculare (1016 specii)
o mamifere (42 specii)
• FLORA - 1 839 specii floră
• Flora din RBDD este reprezentată de 1.839 de taxoni, iar circa 70% din vegetaţia deltei este
dominată de stuf (Phragmites australis), papura (Typha angustifolia), asociaţiile de
Scirpetum şi de vegetaţia de stuf de pe plauri.
• Pădurile de salcie se întâlnesc pe malurile mai înalte (Salix trianda, Salix fragilis si Salix
alba) în timp ce salcia cenuşie de talie mică (Salix cinerea) se întâlneşte pe malurile mai
joase.
• În pădurile Letea şi Caraorman, dezvoltate în zonele joase şi mai umede dintre grindurile de
nisip numite “hasmace” se întîlnesc specii de stejar (Quercus robur, Quercus pedunculiflora)
împreună cu specii de frasin (Fraxinus angustifolia, Fraxinus pallisiae), cu specii variate de
arbuşti sau de plante căţăratoare cum sunt: viţa salbatică (Vitis silvestris) sau liana (Periploca
graeca).
• Dunele se caracterizează prin prezenţa asociaţiilor de arenacee (cu Koeleria pyramidata,
Koeleria glauca, Festuca pallens, etc.).
• În zonele cu soluri sărate sunt frecvente asociaţiile de plante halofile cu Salicornia herbacea,
Suaeda maritima, Puccicinelia distans, Aeluropus littoralis, şi Limonium gmelini. O categorie
distinctă o formează plantele fără rădăcini, plantele plutitoare cum sunt: Salvinia natans, trei
specii de Lemna, Wolffia arrhiza, Utricularia vulgaris, şi Spirodela polyrrhiza.
 https://www.info-
delta.ro/archive/module/4/imagini/c8
e0bddda7b212a783e64b21f35b1f68.j
pg

https://3.bp.blogspot.com/_u-
BjNmVXxVs/SPB9W_MxJlI/AAAAAAAAA
BM/qZ1R-eAD-GQ/s320/poze%2520delta
%2520dunarii%2520-%2520romania.jpg
 • FAUNA - 3590 specii faună
• Datorită condiţiilor prielnice create de varietatea mare de habitate terestre şi acvatice, precum
şi proximitatea câtorva subzone ale regiunii faunistice palearctice (ex. mediteraneană,
pontica, eur-asiatică), fauna RBDD este reprezentată de 3.590 de specii (3061 nevertebrate şi
529 vertebrate).
• Nevertebratele formează, de departe cea mai mare parte din fauna RBDD cu peste 3.000 de
specii. Din acestea sunt 435 de specii de viermi şi rotifere, 91 de specii de moluşte, 115 specii
de crustacee, 168 de specii de arahnide şi 2.244 de specii de insecte. Pînă în prezent au fost
descrise 37 de specii noi pentru ştiinţă, incluzând un vierme Proleptobchus deltaicus, 5 specii
de arahnide 1 specie de peşte Knipowitschia cameliae şi 30 de specii de insecte, printre care
Isophya dobrogensis, Diaulinopsis deltaicus şi Homoporus deltaicus
• Fauna piscicolă din RBDD are o varietate remarcabilă, cuprinzând 135 de specii. Majoritatea
acestora sunt specii de apă dulce, dar sunt reprezentate şi specii marine precum şi specii
eurihaline care trăiesc în Marea Neagră şi pătrund în Deltă şi în Dunăre în timpul sezonului
de reproducere.
• Aproximativ o treime dintre specii au fost şi sunt valorificate economic prin pescuitul
comercial intensiv, inclusiv grupul de sturioni (specie prohibiţa pentru o perioada de 10 ani,
începând cu 2006) şi scrumbia de Dunăre (Alosa pontica).
• Fauna amfibienilor şi a reptilelor este bine reprezentată în RBDD, cele mai multe din specii
fiind protejate prin lege. Amfibienii sunt reprezentaţi de 10 specii de broaşte: broasca de lac
mare (Rana ridibunda), buhaiul de baltă (Bombina bombina), brotăcelul (Hyla arborea),
broasca de pământ brună (Pelobates fuscus), broasca râioasă brună (Bufo bufo), broasca
râioasă verde (Bufo viridis), Broasca de pământ siriaca (Pelobates syriacus balcanicus), Rana
lessone şi 2 specii de sopârle de apă, triton (Triturus dobrogicus, T.vulgaris). Reptilele sunt
reprezentate de 11 specii incluzând ţestudine, şopârle (Sauria) şi şerpi (Serpentes).
• RBDD ramâne, însa cea mai renumită pentru fauna ornitologică, fiind înregistrate în total
331 specii (în afara celor 520 de specii inventariate în toata Europa de Vest). Zona are o
importanţă universală pentru cuibăritul multor populaţii de păsări cum sunt pelicanul comun
(Pelecanus onocrotalus), pelicanul creţ (Pelecanus crispus) şi cormoranul mic (Phalacrocorax
pygmeus). Se mai întâlnesc aici colonii importante de stârc lopătar (Platalea leucorodia) şi
câteva specii cuibăritoare de vultur codalb (Haliaeetus albicilla).
• Zona Deltei Dunării este un loc de popas major, atât de primavară cât şi de toamnă, pentru
câteva milioane de păsări, în special rate, barza albă (Ciconia ciconia) şi numeroase specii de
păsări de pradă. În sezonul de iarnă, RBDD găzduieşte grupuri mari de lebede si gâşte,
incluzând aproape întreaga populaţie de gâscă cu gât roşu (Branta ruficollis).
• Mamiferele sunt reprezentate de 42 de specii incluzând specii de importanţa conservativă
europeană cum sunt vidra (Lutra lutra) şi nurca europeană (Lutreola lutreola). Bizamul
(Ondatra zibethicus) şi mistreţul (Sus scrofa) ce au importanţă economică pentru blana şi
respectiv, pentru vânatoare. Alţi prădători sunt reprezentaţi de hermină (Mustela erminea),
câinele enot (Nyctereutes procyonoides), vulpea (Vulpes vulpes) şi pisica sălbatică (Felis
silvestris).
https://www.turi
smdelta.ro/wp-
content/uploads/
2018/01/IMG_2
0160726_22440
6.jpg

https://elearning.masterprof.ro/lectiile/geografie/lectie_21/poza-4212_2.jpg

https://www.info-
delta.ro/wp-
content/uploads/20
16/09/cai.jpg
 1.6. Populaţia şi aşezările umane

https://www.cj
tulcea.ro/sites/
cjtulcea/Preze
ntareaJudetulu
i/SiteAssets/h
arta.png

• ORASE:
 Municipiul Tulcea
 Babadag
 Isaccea
 Macin
 Sulina
• Populaţia, la 1 iulie 2010, era de 245.899 persoane (0,92% din populaţia ţării), din care
122.019 persoane de sex masculin (49,60%) şi 123.880 persoane de sex feminin (50.40%).
• Populaţia urbană: 121.992 locuitori (49,3%); rurală: 124.707 locuitori (50,7%).
• Densitatea: 28,9 loc/km2.
• Structura etnică a populaţiei (la recensământul din 18 martie 2002): 90% români, 6,4% ruşi-
lipoveni, 0,5% ucraineni, 1,3 % turci, 0,9% rromi, 0,7% greci, 0,3% alte minorităţi etnice
(maghiari, tătari, germani, bulgari ş.a.).
• Reşedinţa administrativă a judeţului este municipiul Tulcea, având o populaţie de 90.553 de
persoane (la data de 1 iulie 2010), fiind cel mai important centru comercial al judeţului.
• Organizarea administrativ-teritorială este următoarea: oraşe – 4 (Babadag, Isaccea, Măcin,
Sulina), comune - 46, sate – 133.
• Populatia si asezarile omenesti au, datorita conditiilor fizico-geografice, numeroase
particularitati. În primul rând, datorita întinderilor mari de ape, densitatea populatiei are valori
reduse, fiind de 25-50 loc/kmp în jumatatea vestica si sub 25 loc/kmp în est. Populatia este
concentrata în asezari rurale, situate în lungul bratelor fluviului; cu aspect liniar cum ar fi
Crisan sau pe grinduri (Letea, Caraorman, Sfântu Ghorghe, Chilia Veche). Alte localitati sunt:
Patlageanca, Maliuc, Mila23. Asezarile rurale au predominant activitati legate de pescuit si
agricultura. Singurul oras din Delta este Sulina (5.500 loc). Este un oras-port liber (porto-
franco) si functioneaza ca port de transbordare a navelor, urmând a fi amenajat ca port
maritim. În oras exista o mica întreprindere de conserve de peste si ateliere de reparatii
navale. Orasul Tulcea nu este situat în Delta, dar coordoneaza activitatea economica si
turistica a Deltei.
 2. Potentialul turistic al judetului Tulcea
Zone cu potențial turistic în județul Tulcea:

• Delta Dunării
• Zona continentală: Munții Măcin
• Crame: Alcovin Măcin, Sarica Niculițel, Babadag
• Mănăstiri: Celic Dere, Saon, Cocoș, Uspenia, Vovidenia, Schitul Stipoc (Sf. Atanasie).
• Zone cu obiceiuri încă vii: Delta Dunării și zona continentală – Jurilovca, Vișina, Sarichioi,
Enisala, Slava Rusă.
• Cetăți istorice: 14 cetăți arheologice, dintre care cele mai vizitate sunt: Enisala, Ibida,
Argamum, Aegyssus, Troesmis
• Case memoriale și monumente istorice: Enisala – Gospodăria Tărănească, Cerna –
Gospodărie și expoziție memorială, Geamia turceasca și Mormântul lui Ali Gaza-Pașa –
Babadag
 • Delta Dunarii

Delta Dunării (3446 km²), aflată în mare parte în Dobrogea, România, și parțial în Ucraina,
este cea mai mare și cea mai bine conservată dintre deltele europene. Delta Dunării a intrat în
patrimoniul mondial al UNESCO în 1991, este clasificată ca rezervație a biosferei la nivel
național în România și ca parc național în taxonomia internațională a IUCN.
Delta Dunării se încadrează în spațiul cu climat temperat semiarid specific stepelor pontice.
Spațiile acvatice plane și foarte întinse, acoperite în diferite grade cu vegetație, întrerupte de
insulele nisipoase ale câmpurilor marine, alcătuiesc o suprafață activă specifică deltei și
lagunelor adiacente, cu totul diferită de cea a stepelor pontice.
Delta Dunării este limitată la sud-vest de podișul Dobrogei, la nord de cel al Basarabiei, iar în
est se varsă în Marea Neagră. Delta Dunării este traversată de paralela de 45° latitudine N și de
meridianul de 29°, longitudine E. La nord, brațele Chilia și Musura formează granița cu Ucraina.
Delta ocupă, împreună cu complexul lagunar Razim-Sinoe 5050 km², din care 732 km² aparțin
Ucrainei, Deltei românești revenindu-i o suprafață de 2540 km². Este încadrată de limane și
lacuri adiacente și cuprinde sute de lacuri între brațe, dintre care câteva zeci de mari dimensiuni.
Datorită celor 67 milioane de tone de aluviuni aduse de Dunăre, Delta Dunării crește anual cu
aproximativ 40 m².
 https://upload.wikimedia.o
rg/wikipedia/commons/thu
mb/5/58/RO_TL_Delta_D
un%C4%83rii.JPG/426px-
RO_TL_Delta_Dun
%C4%83rii.JPG

https://upload.wikimedia.org/wi
kipedia/commons/thumb/c/ca/L
ipovean.jpg/435px-
Lipovean.jpg
 • Munții Măcin

Munții Măcin sau Măcinului sunt o grupă muntoasă din Podișul Dobrogei. Cel mai înalt pisc
este Vârful Greci, având 467 m.
Ei ocupă colțul de nord-vest, ridicându-se deasupra Ostrovului Brăilei cu peste 300-400 m
și se prelungesc sub forma unei culmi înguste deluroase (numită Pintenul Bugeacului) până
în apropiere de Galați. Spre sud-est sunt separați de Podișul Babadagului prin Pasul Iaila sau
Carapelit. La vest sunt flancați de Ostrovul Brăilei, spre care cad în trepte, iar la sud-est ei
depășesc valea largă a Taiței și ajung până în valea Lozovei, înglobând astfel două mici
culmi: Coșlugea și Boclugea. Această delimitare morfologică corespunde și cu linia de
încălecare tectonică (falia inversă) Luncavița-Consul, care-i separă de Dealurile Niculițel. Un
alt punct de separație între aceste unități este Pasul Teilor, care se află între bazinele Taiței și
Luncaviței.
Având în ansamblu forma unui triunghi ascuțit, Munții Măcinului au cea mai mare lățime
între localitatea Turcoaia și valea Lozovei, unde ating 24 km. Ei se desfășoară pe direcția
NV-SE sub forma unor culmi paralele, din ce în ce mai numeroase și mai fragmentate în
parte de S-SV, având o culme principală, începând în pântenul Bugeacului și până în Dealul
Carpelit.
 https://upload.wikimedia.org/wik
ipedia/commons/thumb/f/ff/Rom
ania-M%C4%83cin.png/450px-
Romania-M%C4%83cin.png

https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commo
ns/thumb/6/6d/Mun%C5%A3ii_M
%C4%83cinului_09.JPG/450px-Mun
%C5%A3ii_M%C4%83cinului_09.JPG
  OBIECTIVE TURISTICE MĂCIN

TRASEE TURISTICE:
 Traseul pentru Turism Ecvestru
 Traseul Culmea Pricopanului
 Traseul Vârful Crapcea
 Traseul tematic Munții Măcinului
 Traseul Țuțuiatu
 Traseul Dealul cu Drum
 Traseul Cozluk
 Traseul Valea Vinului
 Traseul pentru cicloturism

https://www.vinuridemaci
n.ro/wp-
content/uploads/2019/06/tr
aseu-2.jpg
 CENTRUL DE INFORMARE TURISTICĂ GRECI

Centrul de vizitare al Parcului Naţional din Munţii Măcinului este amplasat intravilan in
comuna Greci judetul Tulcea.
Rolul acestui centru este de a oferi vizitatorilor informaţii despre habitatele şi speciile
caracteristice bioregiunii stepice, interpretate astfel încât rezultatele ştiinţifice să fie transpuse
într-un mod atractiv şi uşor de asimilat pentru vizitatori.
Expozițiile Centrului de Informare şi Vizitare de la Greci îşi propun o scurtă incursiune în
istorie (timp) pentru a oferi informaţii referitoare la valorile naturale şi etnoculturale ale zonei
Parcului Naţional Munţii Măcin. Aceste informaţii pot fi accesate într-un mod facil şi uneori
interactive (prin joc), vizual, auditiv sau tactil.

https://www.vinuride
macin.ro/wp-
content/uploads/2019
/06/centrulinf_2.jpg
 LACUL IACOBDEAL
Lacul Iacobdeal numit de localnici „La fantana” este un lac antropic, format intr-o cuveta
rezultata din extragerea granitului. Se afla pe raza comunei Turcoaia, intr-o fosta cariera de
piatra de pe dealul Iacobdeal. Lacul Iacobdeal este un fenomen unic în România, datorită
modului în care s-a format. În zonă a fost un punct de extracţie a unui tip de granit foarte dur şi
din cauza dinamitării s-a eliberat o cantitate de apă care a umplut galeriile şi le-a acoperit,
ajungând la ceea ce este astăzi. În el nu se varsă nicio apă curgătoare şi nici nu are vreun canal
de scurgere. Lacul Iacobdeal are maluri de piatră, cu pereţi abrupţi din granit, sau cu pământ
amestecat cu pietriş fin.

https://www.vinurid
emacin.ro/wp-
content/uploads/201
9/06/lac-macin.jpg
 MÂNĂSTIRILE NORD DOBROGENE
Cred că majoritatea dintre noi au auzit, măcar aşa în treacăt de mănăstirile Cocoş, Saon şi
Celic-Dere. Sunt cele mai mari, dezvoltate, vechi şi mediatizate mănăstiri din judeţul Tulcea. S-
a vorbit şi incă se vorbeşte de “triunghiul mănăstirilor din Dobrogea”. Cele trei, au devenit
embleme ale pelerinajului monahal in judeţ, fiind vizitate în permanenţă atât de turiştii simpli
cât şi de cei ce caută a se linişti sufleteşte, a se reculege. Însă mulţi dintre noi nu cunosc faptul
că pe lângă aceste trei aşezăminte monahale există şi altele ce merită să fie vizitate şi ajutate
prin contribuţiile noastre să se dezvolte precum Mânăstirea Izvorul Tămăduirii și Fântâna de
leac din munții Măcinului.

https://www.vinuridemacin.ro/
wp-
content/uploads/bfi_thumb/man
astirea-cocos-
o97omm86ucmqjknkb4afha9m
pc3nfdhcacy5hultsw.jpg
 • Muzeele din Tulcea
Muzeul de Etnografie si Arta Populara Tulcea

Constructia are la baza un proiect elaborat in 1924 si a fost ridicata in perioada interbelica (1924-
1927), deci, la finele epocii de manifestare a curentului national in arhitectura Romaniei.
Imobilul are o compozitie echilibrata generata si de pozitionarea intr-o intersectie, dar si de
functionalitatea initiala.
Acest edificiu public poate fi considerat un exemplar reusit al arhitecturii moderne, edificate pe
valorile celei traditionale, ce a marcat prima parte a secolului al XX-lea.

https://img.directbooking.ro/getimage.
ashx?
f=Obiective&w=440&file=5444dbd6-
930a-49a1-b192-
c68661d36db4_ext.jpg
 Muzeul de Arta
Inceputul constiutirii colectiilor de arta se suprapune cu intemeierea Muzeului Tulcean in mai
1950, intr-o expozitie eterogena, in fosta cladire a Muzeului de Stiinte ale Naturii ”Delta
Dunarii”.
Gazduit intr-o frumoasa cladire (incepand din 23 august 1982), monument de patrimoniu
arhitectural construit in stil neoclasic pe malul fluviului Dunarea, Muzeul de Arta din Tulcea se
mandreste de ocrotirea a 7 colectii, si anume o colectie de pictura cu 932 lucrari, o colectie de
sculptura cu 420 lucrari, o colectie de icoane de 797 lucrari, o colectie de grafica cu 4016 de
lucrari, o colectie de placi de gravura cu 400 piese, o colectie de arta decorativa cu 139 piese si
nu in ultimul rand o colectie de arta decorativa orientata cu 311 piese, totalizand 7015 de lucrari.

https://w
ww.info-
delta.ro/p
oze_info/
image/m
uzee/muz
eu_arta.j
pg
 • Cetăți istorice
Cetatea Aegyssus
Situată pe colnicul Hora, azi Dealul Monumentului, în partea de est a oraşului Tulcea, cetatea a
fost construită la sf. sec.IV. p.Chr., constituind o importantă factorie grecească. Numele cetăţii,
de origine celtică, derivă de la un legendar întemeietor, Caspios Aegisos. Relatând evenimentele
petrecute în anul 12 p.Chr. când oraşul Aegyssus a fost cucerit de către dacii nord-dunăreni,
Ovidius îl considera uetus urbs. La începutul sec.I I p.Chr. cetatea era inclusă în limes-ul
dunărean, devenind apoi, din sec. III, important sediu militar şi, ulterior (sec. VI), reşedinţă
episcopală.

https://www.cjtulcea.ro/sites/cj
tulcea/PrezentareaJudetului/Ob
iective
%20Turistice/PublishingImage
s/aegyssusM1.jpg
 Cetatea Enisala

Ruinele fortăreţei medievale Yeni-Sale se află la 2 km de localitatea Enisala, pe un deal calcaros

care domină zona lacurilor Razim şi Babadag.
Cetatea a fost construită în a doua jumătate a sec.XIV, cu scop militar, de supraveghere a
drumurilor de pe apă şi de pe uscat, de către o autoritate interesată de zona de la Gurile Dunării,
foarte probabil negustorii genovezi, care dispuneau de mari sume de bani câştigate din comerţ şi
care erau deţinătorii monopolului navigaţiei în Marea Neagră. Cetatea are un plan poligonal
neregulat, care urmează sinuozităţile masivului de calcar jurasic pe care este amplasată. Zidurile
şi bastionale se păstrează în unele puncte pe o înălţime de 5-10 m. Între 1397 şi 1418, în timpul
domniei lui Mircea cel Bătrân, cetatea a făcut parte din sistemul defensiv al Ţării Româneşti.
Datorită înaintării stăpânirii turceşti la nord de Gurile Dunării, până la Cetatea Albă şi Chilia
(1484), şi ca urmare a formării cordoanelor de nisip ce separă lacul Razim de Marea Neagră,
cetatea a fost abandonată.

https://www.cjtulcea.ro/sites/cjtulcea/Pr
ezentareaJudetului/Obiective
%20Turistice/PublishingImages/enisala
_mare.jpg
 Cetatea Halmyris
Situl arheologic este situat la 2,5 km est de satul Murighiol. Cercetările arheologice au scos la
iveală o puternică cetate romană întemeiată într-o zonă cu urme de locuire din sec. VI-V şi IV /III
- II/ I a.Chr.
Cetatea a cunoscut mai multe etape în evoluţia sa istorică: fortificaţie romană de pământ (sfârşit
sec.I p.Chr.); castru de piatră - sediu al unor unităţi militare şi staţie a flotei dunărene Classis
Flavia Moesica (sec.II - sfârşit sec.III p.Chr.); fortificaţie romană târzie (sfârşit sec.III-început
sec. VII p.Chr.), de când se păstrează spectaculoase monumente de arhitectură militară, civilă şi
religioasă, remarcabilă fiind bazilica episcopală de sec. IV p.Chr., în cripta căreia au fost
descoperite rămăşiţele primilor martiri dobrogeni: Epictet şi Astion (din anul 290); în perioada
romano-bizantină cetatea ocupa o formă trapezoidală cu o suprafaţă de cca. 2 ha, sistemul de
apărare fiind constituit din zidul de incintă cu 15 tunuri şi trei porţi, dublat de trei valuri de
apărare.

https://www.cjtulcea.ro/sites/cjtulcea/Prezent
areaJudetului/Obiective
%20Turistice/PublishingImages/halmyris1.jp
g
 3. Dinamica activitatii turistice in judetul Tulcea

3.1 Sosiri ale turistilor inregistrate in perioada 2000-2019: 1.567.401 turisti

3.2 Innoptari ale turistilor: 3.189.494 Innoptari

3.3 Capacitatea de cazare turistica in perioada 2000-2019: 84.059 locuri

 4. Proiecte de dezvoltare ale turismului durabil în Judetul Tulcea

Strategia Integrată de Dezvoltare Durabilă a Deltei Dunării

Obiective Sectoriale:
• Dezvoltarea și promovarea DD ca destinație turistică integrată, cu un portofoliu bogat de
produse şi de servicii durabile prin valorificarea patrimoniului natural şi cultural
• Instituirea unui mecanism de management local al destinațiilor, care să se bazeze pe
implicarea activă și pe asumarea responsabilității din partea actorilor locali
• Încurajarea populației locale de a deschide mici afaceri turistice, care să îndeplinească
standardele de calitate şi sustenabilitate şi care să fie viabile din punct de vedere economic

Pornind de la faza de diagnostic a proiectului, s-a concluzionat că zona Deltei Dunării are un
potențial semnificativ pentru dezvoltarea unui turism durabil, bazat pe natură si cultură.
Turismul din zonă a rămas subdezvoltat, ceea ce oferă oportunități de creștere.
Rezultatele analizei-diagnostic și viziunea definită pentru zona Deltei Dunării constituie baza
celor trei obiective de dezvoltare pentru sectorul turismului.
Aceste obiective au condus la identificarea unei liste de nevoi, care au fost grupate în șapte
zone de intervenție:
• Accesul și transportul, care se referă la nevoia generală de a îmbunătăți legăturile dintre Delta
Dunării și restul României, precum și de a îmbunătăți mobilitatea în cadrul regiunii
• Infrastructura turistică și serviciile de informare se referă la importanța existenței unei
infrastructuri fizice ușoare, care să susțină dezvoltarea unor activități precum drumețiile,
ciclismul, echitația și sporturile nautice, precum și explorarea patrimoniului cultural al
regiunii. Serviciile de informare se referă la nevoia de a deține informații de bază pentru
vizitatori, precum și programe de interpretare51, prin care să se spună poveștile zonei și să se
dezvăluie cultura autentică și caracteristicile sale. Infrastructura turistică și programele de
informare sunt importante pentru protecția mediului și a siturilor culturale deoarece servesc
ca instrumente pentru gestionarea fluxului și a tipurilor frecvente de vizitatori. De asemenea,
ele reprezintă un element foarte important pentru dezvoltarea unui portofoliu atractiv de
oferte culturale, ceea ce este esențial pentru regiunea Deltei Dunării.

• Intervențiile în materie de cazare sunt asociate cu îmbunătățirea calității generale a facilităților

de cazare care există deja mai degrabă decât cu investițiile în noi facilități de cazare.
Nivelurile de ocupare în regiune sunt extrem de scăzute, ceea ce atrage după sine și un grad
slab de profitabilitate. Investițiile în facilități noi de cazare sunt necesare doar dacă acestea se
fac în scopul dezvoltării facilităților cu impact redus, cum ar fi spațiile de campare, care vor
diversifica ofertele existente, în loc să mărească pur și simplu capacitatea
• Sănătatea, siguranța și securitatea se referă la importanța respectării standardelor / normelor
internaționale pentru aceste sectoare de servicii. Acestea sunt importante pentru orice fel de
destinație care se vrea competitivă pe piețele internaționale
• Nevoile de dezvoltare a forței de muncă sunt clasate în două grupe majore. În primul rând,
există o nevoie generală de a îmbunătăți capacitatea și calificările angajaților din societățile
comerciale din domeniul turismului pentru a le permite acestora să furnizeze servicii de
calitate superioară. În al doilea rând este necesară îmbunătățirea managementului și a operării
afacerilor pentru a le permite proprietarilor de societăți comerciale și antreprenorilor să își
desfășoare mai eficient activitatea
• Legăturile economice adresează potențialul turismului de a genera beneficii socio-economice
crescute prin legăturile sale cu alte sectoare. Turismul trebuie să fie mai bine integrat în
economia locală și legat în mod profitabil de agricultură, pescuit, transport și alte sectoare, în
special prin intermediul IMM-urilor. Există oportunități specific economice, care dezvoltă un
potențial mare de creare de locuri de muncă și de îmbunătățire a calității atracțiilor turistice în
regiunea Deltei Dunării. Acestea sunt cultura și arta locală, bucătăria tradițională și
meșteșugurile tradiționale.
• Managementul destinației și accesul pe piață sunt asociate cu gestionarea regiunii Deltei
Dunării ca destinație turistică integrată. Datorită complexității sectorului și implicării mai
multor parteneri, este necesară dezvoltarea unui mecanism local de management al destinației
care să implice partenerii locali în mod participativ. O Organizație de Management al
Destinației (OMD) va fi responsabilă cu managementul brandului Delta Dunării, cu
poziționarea și cu promovarea sa efectivă pe piețele internaționale.
 5. Analiza Swot
Puncte Slabe:
• Lipsa unei viziuni turistice clare
• Discontinuitatea în politicile legate de turism lanivel regional
• Lipsa unei baze de date statistice clare referitoarela turismul în RBDD
• Informații dispersate
• Cunoașterea insuficientă a regelementărilor DelteiDunăriij
• Lipsa unei promovări susținute
• Prezeența turismului „la negru”
• Lipsa controalelor asupra unităților de cazare pentru asigurarea unui turism de calitate

Puncte Tari:
• Potențial turistic natural important
• Patrimoniu cultural diversificat și atractiv dinpunct de vedere turistic
• Posibilitatea practicării unor multiple forme de turism în cadrul deltei
• Unicitatea RBDD în cadrul țării
• Posibilitatea accesului fondurilor europene și pentru dezvoltare regională
• Opțiuni multiple și diverse de cazare
•  Prețuri accesibile turiștilor
Amenințări:
• Creearea unui dezechilibru economic și social datorat turismului necontrolat
• Afectarea mediului natural
• Scăderea interesului turistic pentru regiune
• Afectarea duratei de ședere
• Construirea unor amenajări touristicnereglementate și afectarea zonelor protejate
• Reducerea calității serviciilor turistice

Oportunități:
• Creșterea investițiilor în sectorul turistic
• Promovarea unui turism durabil
Consolidarea infrastructurii și a mijloacelorde comunicație
•  Introducerea unor mijloace de transport prietenoase cu mediul
• Efectuarea unor controale și inspecții periodice pentru asigurarea calității serviciilor turistice
• Promovarea turismului în ritm lent și reducerea presiunii turistice asupra mediului
• Revitalizarea unor obiective cultural și integrarea acestora în circuite turistice
• Promovarea susținută a patrimoniului cultural și natural de pe teritoriul RBDD
 Bibliografie

• https://www.cjtulcea.ro/sites/cjtulcea/PrezentareaJudetului/Pages/default.aspx
• https://www.cjtulcea.ro/sites/cjtulcea/PrezentareaJudetului/DateGenerale/Pages/relief.aspx
• https://www.cjtulcea.ro/sites/cjtulcea/PrezentareaJudetului/DateGenerale/Pages/clima.aspx
• https://www.cjtulcea.ro/sites/cjtulcea/PrezentareaJudetului/Pages/HartaLocalitati.aspx
• http://www.ddbra.ro/biodiversitate.php
• https://www.academia.edu/37953845/Strategii_de_dezvoltare_a_poten%C8%9Bialului_turis
tic_al_Rezerva%C8%9Biei_Biosferei_Delta_Dun%C4%83rii
• https://ro.scribd.com/doc/262848566/Analiza-SWOT-Delta-Dunarii
• https://www.directbooking.ro/obiectiv-centrul-muzeal-ecoturistic-delta-dunarii-300.aspx
• https://www.cjtulcea.ro/sites/cjtulcea/PrezentareaJudetului/Obiective%20Turistice/Pages/cetat
imonumente.aspx
• https://www.cjtulcea.ro/sites/cjtulcea/Pages/Harta.aspx
• https://www.info-delta.ro/orasul-tulcea-23/muzeul-de-arta-143.html
• https://www.google.com/search?sxsrf=ALeKk03Z39SLUD54IoWSU387YutIv83uJA%3A158
8849684903&source=hp&ei=FOyzXrjMNMyHjLsPoLGm2A8&q=obiective+turistice+antrop
ice+din+judetul+tulcea&oq=judetul+tulcea+obiective+turistice+an&gs_lcp=CgZwc3ktYWIQ
AxgAMgYIABAWEB46BwgjEOoCECc6BAgjECc6AggAOgUIABCDAToECAAQQzoFCA
AQywE6BwgAEAoQywE6BggAEAoQHjoHCCMQsAIQJzoECAAQDToCCCZQ4IwCWLq
FA2CGlANoAnAAeACAAZIBiAGrGJIBBDAuMjSYAQCgAQGqAQdnd3Mtd2l6sAEK&scl
ient=psy-ab
• https://www.vinuridemacin.ro/obiective-turistice-macin/

• http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/