UNIVERSITATEA ,,VALAHIA” DIN TÂRGOVIȘTE

FACULTATEA DE INGINERIA MEDIULUI ȘI ȘTIINȚA

ALIMENTELOR

PROGRAMUL DE STUDII MASTERAT SISTEME DE CONTROL ȘI

EVALUARE A CALITĂȚII MEDIULUI

SCHIMBĂRILE CLIMATICE GLOBALE

MASTERAND

SUSAI MIHAI GABRIEL

2023
 CUPRINS

Cap. I Introducere .............................. pag. 3

Cap. II Analiza studiului .............................. pag. 4-8

1. Cauzele schimbărilor climatice globale ............................. pag. 4

2. Consecințele schimbărilor climatice globale .................... pag. 5-6
2.1 Consecințele naturale ............................. pag. 5
2.2 Consecințele economice ............................ pag. 6
3. Impactul potențial al schimbărilor climatice asupra
sănătății ............... pag. 7
4. Soluții împotriva schimbărilor climatice globale ................ pag. 8
Cap. III Concluzii .............................. pag. 9

Cap. IV Bibliografie ............................. pag. 10

2
 INTRODUCERE

Schimbările climatice se referă la schimbările pe termen lung ale

temperaturilor și ale modelelor meteorologice. Aceste schimbări pot fi
naturale, cum ar fi variațiile ciclului solar. Dar, începând cu anii 1800,
activitățile umane au fost principalul factor al schimbărilor climatice, în
primul rând datorită arderii combustibililor fosili precum cărbunele, petrolul
și gazul.

Arderea combustibililor fosili generează emisii de gaze cu efect de seră

care acționează ca o pătură înfășurată în jurul Pământului, captând căldura
soarelui și ridicând temperaturile.

Exemple de emisii de gaze cu efect de seră care cauzează schimbările

climatice includ dioxidul de carbon și metanul. Acestea provin din utilizarea
benzinei pentru conducerea unei mașini sau a cărbunelui pentru încălzirea
unei clădiri. Depozitele de gunoi sunt o sursă majoră de emisii de metan.
Energia, industria, transporturile, clădirile și agricultura sunt printre
principalii emițători.

Aceste emisii continuă să crească. Ca rezultat, Pământul este acum cu

aproximativ 1,1°C mai cald decât era la sfârșitul anilor 1800. Ultimul deceniu
(2011-2020) a fost cel mai cald înregistrat.

Mulți oameni cred că schimbările climatice înseamnă în principal

temperaturi mai calde. Dar creșterea temperaturii este doar începutul deoarece
Pământul este un sistem, în care totul este conectat.

Consecințele schimbărilor climatice includ acum, printre altele, secete

intense, deficit de apă, incendii grave, creșterea nivelului mării, inundații,
topirea gheții polare, furtuni catastrofale și scăderea biodiversității.

3
 ANALIZA STUDIULUI

1. Cauzele schimbărilor climatice globale

Clima Pământului se schimbă în mod natural. Schimbările în

intensitatea luminii solare care ajunge pe Pământ provoacă cicluri de încălzire
și răcire care au fost o caracteristică obișnuită a istoriei climatice a
Pământului. Unele dintre aceste cicluri solare, cum ar fi cele patru balansări
glaciare - interglaciare din ultimii 400.000 de ani, se extind pe scări de timp
foarte lungi. În ultimii 10.000 de ani, Pământul a fost în interglaciar cald (faza
a unui astfel de ciclu). Alte cicluri solare sunt mult mai scurte, cel mai scurt
fiind ciclul petelor solare de 11 ani. Alte cauze naturale ale schimbărilor
climatice includ variațiile curenților oceanici (care pot modifica distribuția
căldurii și precipitațiilor) și erupțiile mari de vulcani (care pot crește sporadic
concentrația de particule atmosferice, blocând mai multă lumină solară).
Totuși, de mii de ani, atmosfera Pământului s-a schimbat foarte puțin.
Temperatura și echilibrul gazelor cu efect de seră care captează căldura au
rămas perfecte pentru oameni, animale și plante pentru ca acestea să poată
supraviețui. Dar astăzi avem probleme în păstrarea acestui echilibru.
Deoarece ardem combustibili fosili pentru a ne încălzi casele, pentru a circula
cu mașinile, pentru a produce electricitate și pentru a produce tot felul de
produse, adăugăm mai multe gaze cu efect de seră în atmosferă. Prin creșterea
cantității acestor gaze, am îmbunătățit capacitatea de încălzire a efectului de
seră natural. Efectul de seră sporit indus de om este cel care provoacă
îngrijorare pentru mediu, deoarece are potențialul de a încălzi planeta într- un
ritm care nu a fost niciodată experimentat în istoria omenirii.

4
 2. Consecințele schimbărilor climatice globale

Deși consecințele schimbărilor climatice ar putea fi împărțite în mai

multe categorii diferite, acestea au fost împărțite în două categorii: consecințe
naturale și consecințe economice.

2.1 Consecințele naturale

Consecințele naturale ale schimbărilor climatice sunt deja vizibile, de

exemplu, temperaturile cresc, calotele polare se topesc, nivelul mării crește,
procesul de deșertificare este din ce în ce mai accentuat și iernile din Europa
devin din ce în ce mai umede. De asemenea, se ajunge la concluzia că
numărul dezastrelor naturale crește din ce în ce mai mult. Tsunami-urile,
inundațiile și seceta extremă sunt mult mai frecvente decât în vremurile
trecute. În perioada 1950-1960 la nivel mondial au fost înregistrate 13
dezastre naturale, față de 72 în perioada 1990-1998. Acum, consecințele sunt
deja clar demonstrate și, cel mai probabil, vor crește în amploare și frecvență
în viitor.

IPCC prezice că schimbările climatice vor deveni evidente în următorii

ani astfel:

 Până în jurul anului 2100, temperaturile globale vor crește cu

valori aproximative cuprinse între 1,1 și 6,4 °C. Creșterea exactă
depinde de emisiile viitoare de gaze cu efect de seră și alți
poluanți și de acțiunea combinată a proceselor fizice și chimice
din atmosferă;
 În unelenele părți ale lumii vor cădea mai multe cantități de
precipitații, altele devenind mai uscate;
 În decursul secolului actual nivelul mării va crește cu între 18 și
59 de centimetri;
 Golf Sream-ul, care transportă apă relativ caldă din Caraibe în
Europa, este de așteptat să scadă în putere, ceea ce face ca
temperaturile din nord-vestul Europei să crească mai puțin
semnificativ decât în alte părți.

5
 2.2 Consecințele economice

Schimbările climatului global vor avea consecințe enorme atât pentru

natură, cât și pentru economie. Chiar și o mică creștere a temperaturii medii
anuale poate avea un impact major asupra ecologiei și diversității biologice a
unei regiuni (Pounds & Puschendorf, 2004). Biodiversitatea este de o
importanță crucială pentru stabilitatea ecosistemelor, precum și pentru
sănătatea umană (Harvard, 2002). Impactul economic al secetei, inundațiilor
și altor efecte ale schimbărilor climatice va deveni destul de substanțial. Unii
cercetători estimează că aceste costuri vor crește cu până la 5% - 20% din
venitul global (Stern, 2006).

Evitarea schimbărilor climatice extreme este, de asemenea, importantă

dacă se dorește atingerea „Millennium Development Goals”, formulate de
Națiunile Unite după cum urmează:

 Eradicarea saraciei extreme si a foametei;

 Promovarea egalității de gen și abilitarea femeilor;
 Reducerea mortalității infantile;
 Îmbunătățirea sănătății materne;
 Combaterea HIV/SIDA, a malariei și a altor boli;
 Asigurarea sustenabilității mediului.

6
 3. Impactul potențial al schimbărilor climatice asupra sănătății

Conform evaluărilor de impact efectuate într-o serie de țări europene,

precum și cercetării finanțate de UE și de OMS-EURO, se prevede că
schimbările climatice vor influența epidemiologia multor boli și condiții de
sănătate. Această evaluare este, de asemenea, sprijinită de rapoarte din partea
OMS și IPCC care descriu impactul negativ al schimbărilor climatice asupra
sănătății umane.

Aceste efecte asupra sănătății vor fi resimțite în mod neomogen de la o

țară la alta sau în cadrul aceleiași țări, printre altele, ca urmare a
caracteristicilor geografice ale teritoriului. Natura și proporția impacturilor
financiare va depinde de capacitatea de adaptare și de acțiunile sistemelor de
sănătate, precum și de accesibilitatea de bază a diferitelor categorii ale
populației la aceste servicii.

Unele măsuri ar putea fi suficient de eficiente în condițiile climatice

actuale, dar, în cazul unor schimbări climatice accentuate sau accelerate, ar
putea fi necesar ca ele să fie consolidate sau modificate. Sistemele de sănătate
sunt vulnerabile în raport cu evenimentele climatice extreme.

Schimbările climatice ar putea avea un impact asupra sistemelor

sanitare făcând ca cererea de servicii medicale să devină mai mare decât
capacitatea sistemelor respective. De asemenea, ele ar putea influența
capacitatea sistemelor de a răspunde cererilor, periclitând infrastructura,
resursele tehnologice și disponibilitatea de forță de muncă. Această situație
este legată de gradul de pregătire și de răspuns în situații de urgență.

7
 4. Soluții împotriva schimbărilor climatice globale

Între 1970 și 2004, emisiile globale de gaze cu efect de seră au crescut

cu 70%, în principal ca urmare a creșterii consumului de energie. Emisiile de
CO2 ale centralelor electrice, fabricilor, autovehiculelor, caselor, birourilor și
altor surse au crescut și mai mult: cu 80%. Țările dezvoltate sunt responsabile
pentru jumătate din emisiile de CO2 din lume.

În multe dintre regiunile și țările lumii, guvernele au introdus politici de

reducere a emisiilor de CO2 și a altor gaze cu efect de seră. Aceasta este
adesea denumită politică de atenuare. Un exemplu în acest sens este
Protocolul de la Kyoto, în temeiul căruia țările industrializate s-au angajat la o
anumită reducere a emisiilor; acest lucru nu a fost însă ratificat de Australia
sau SUA. Uniunea Europeană are un obiectiv politic suplimentar de reducere
a emisiilor de CO2 cu douăzeci până la treizeci de procente până în anul 2020
față de 1990. Unul dintre instrumentele cheie pentru asigurarea acestor
obiective este „schema europeană de comercializare a emisiilor de carbon”. Și
la nivel național și local, guvernele și organizațiile de mediu iau măsuri. Un
exemplu al acestui ultim tip de acțiune este Green4sure, un plan de energie
verde prezentat guvernului olandez în 2007 de cele mai mari organizații de
mediu și sindicate din Țările de Jos.

În 2020, limitele maxime ale poluării atmosferice au fost stabilite la

doar 95 g/km, față de 130 g/km în 2015, conform reglementărilor Protocolului
de la Kyoto. Cu toate că au existat progrese în ceea ce privește reducerea
poluării aerului, problema pare să fie mai severă în domeniul transporturilor,
pentru că, de la semnarea protocolului în 1992, până în 2018, emisiile au
scăzut, în cazul vehiculelor rutiere, doar de la 88% la 82%.

În 2020, la nivelul Uniunii Europene a fost votată, de asemenea, Legea

Climei, care are drept obiectiv transformarea continentului într-un teritoriu
neutru din punct de vedere al emisiilor. Acest lucru prevede schimbări
majore, pentru toate statele membre, la nivelul producerii și al consumului de
energie, al sectorului transporturilor și al celorlaltor domenii implicate în
creșterea amprentei de carbon naționale.

8
 CONCLUZII

Schimbările climatice au loc și sunt cauzate în mare parte de activitatea

umană. Efectele sale încep să se simtă și se vor agrava în deceniile următoare,
dacă nu luăm măsuri. Rata în creștere a încălzirii globale – datorită dioxidului
de carbon și a altor emisii de gaze cu efect de seră din activitățile umane – a
dus la schimbări climatice și degradarea mediului, care, la rândul lor, au dus
la mari provocări în legătură cu bolile și sănătatea umană. Multe boli
necunoscute anterior în anumite zone climatice își găsesc acum drumul spre
astfel de zone, din cauza schimbărilor condițiilor meteorologice. Mai mult,
multe boli care au fost considerate dispărute reapar în zone cu condiții
climatice modificate care favorizează revenirea lor. Prin urmare, este
important ca părțile interesate și factorii de decizie de la nivel industrial,
guvernamental și de politică internațională să vină cu mijloace stricte și
viabile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru a combate
răspândirea efectelor încălzirii globale și schimbările climatice rezultate, care
a produs efecte devastatoare în special în rândul națiunilor mai sărace.

9
 BIBLIOGRAFIE

 Harvard, & Chivian, E. (2002) Biodiversity: Its Importance to Human

Health Harvard Medical School.
 Olufemi Adedeji, Okocha Reuben, Olufemi Olatoye (2014). Global
Climate Change, University of Ibadan, Ibadan, Nigeria
 Pounds, J.A., & R. Puschendorf (2004). Clouded Futures. Nature, 427,
8 January 2004.
 Stern, N. (20 06). The Economics of Climate Change—The Stern
Review. Cambridge: Cambridge University Press
 https://www.science.org/doi/abs/10.1126/science.1090228
 https://climate.nasa.gov/
 https://ec.europa.eu/health/ph_threats/climate/docs/com_2009-
147_ro.pdf

10
11