SCHIMBARI

CLIMATICE
Schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai presante probleme cu care se confruntă
omenirea și planeta noastră. Zonele umede și schimbările climatice, tema pentru a sărbători
Ziua mondială a zonelor umede în 2019, atrage atenția asupra rolului vital al zonelor umede ca o
soluție naturală pentru a face față schimbărilor climatice.
Pentru a putea reduce acest pericol ma gandesc ca mai intai trebuie sa cunoastem si sa
intelegem bine acest fenomen pentru a-l putea combate De aceea noi va propun sa luam
treptat subiectul mai ales ca el se leaga si de tema pe care o avem de abordat in cadrul
parteneriatului educativ aprobat de ISJ prin doamna Inspector General si anume „Elevii
tulceni protejează natura prin reducerea amprentei ecologice”
Deci :
Există !!!

Schimbările climatice !!!!

Nu există !!!
 Lumea ştiinţifică este în prezent împărţită în
două părţi prin aceste adevărate controverse
legate de cauzele reale ale schimbărilor
climatice. Cea mai mare parte a specialiştilor în
domeniu susţine teoria încălzirii planetare
datorată în principal acţiunii negative a
factorului uman şi în mod special al creşterii
emisiilor de gaze cu efect de seră GES.

Cealaltă parte este de părere că suntem în

stadiul unei cunoaşteri insuficiente a
cauzelor şi consecinţelor schimbărilor
climatice.
 Istoria umanitatii este si una a evolutiilor climatice. Actuala ordine
ecoclimatica, instaurata in urma cu 8.000-10.000 de ani, s-a caracterizat
printr-o relativa stabilitate, ceea ce a permis afirmarea civilizatiei umane in
toata splendoarea sa. Totusi, schimbarile pe care le-a cunoscut de-a lungul
timpului au marcat profund evenimentele devenirii societatii omenesti.
Acum ne aflam, din nou, in fata unei provocari fundamentale:incalzirea
globala si perspectiva catastrofei climatice. De aceasta data schimbarea
rapida si radicala a mediului ecoclimatic nu ar mai fi determinata de cauze
naturale, ci prin emisiile de gaze cu efect de sera ale activitatilor umane. Ar fi
primul caz de ecosuicid din istoria naturala a Pamantului, in care o specie, in
mod constient, si-ar provoca propria-i pieire ...
Asistam uimiti cum omul a preluat initiativa schimbarilor climatice
Determinate de cauze exclusiv naturale pana spre anii 1800, cand s-a
declansat revolutia industriala (bazata pe combustibili fosili:petrol, carbune,
gaze naturale), schimbarile climatice au devenit in ultima suta de ani "fructul
otravit" al civilizatiei umane. Emisiile de gaze poluante (CO2, metan, vaporii
de apa) accentueaza excesiv fenomenul natural al efectului de sera, prin
aceasta o noua incalzire globala, cu consecinta unor schimbari climatice
bruste, radicale si globale. Secolul 20 a cunoscut astfel o crestere de
aproape un grad C a temperaturilor medii (cat in intregul mileniu!), cu
accentuarea acestei tendinte in ultimele sale decenii si primele ale veacului
21 . In termeni concreti, cresterea temperaturii medii a atmosferei cu peste 2
grade C (astazi de circa 15 grade C) ar antrena ireversibilitatea mersului spre
catastrofa climatica, de care ne mai despart doar 4 grade C, cand totul nu va
 r ile clim at ice ?
imba
Ce sunt sch
Schimbări climatice = Schimbarea vremii = schimbări de climat , sunt atribuite direct sau indirect
unei activităţi omeneşti, care alterează compoziţia atmosferei la nivel
global şi care se adaugă variabilităţii naturale a climatului observat în cursul unor perioade
comparabile :
- a) fenomene meteorologice extreme frecvente si mai puternice in ultimii ani ( furtuni,
inundaţii, secete , valuri de căldură );
- b) creşteri ale temperaturilor aerului la viteze fără precedent

m at ice ?
ri lor cl i
schi m ba
uz el e
ar e sunt ca
C
Acestea se reduc la stilul nostru de viata in prezent, in special in regiunile mai bogate
si mai dezvoltate ale lumii, cum ar fi Europa si America de Nord. Sistemele de transport,
centralele care ne incalzesc casele si ne dau electricitate, fabricile care produc bunurile
pe care le cumparam si agricultura prin care ne obtinem hrana, toate au un rol in
schimbarea climei deoarece produc cantitati enorme de gaze cu efect de sera. Acestea
contribuie la pastrarea caldurii pe planeta noastra, dar problema consta in cantitatea lor
din ce in ce mai mare, ceea ce a dus la cresterea temperaturii globale.
 Principalii factori ce influenţează schimbările climatice

- Sunt naturali cât şi

- datoraţi intervenţiei factorului uman - antropici).
1. Cauze naturale
Variaţiile climatului sunt corelate cu cele ale insolaţiei , ciclurilor solare şi concentraţiilor
în atmosferă a gazelor cu efect de seră cum ar fi : dioxidul de carbon (CO2) şi aerosolii.
2. Cauze antropice
Aceste schimbări sunt datorate industrializării planetei şi utilizării masive a
combustibililor fosili. În timp ce schimbările climatice naturale au loc în perioade de timp
foarte lungi, ceea ce permite o adaptare a speciilor vegetale şi animale la condiţiile
climatice noi, schimbările antropice sunt foarte rapide şi în consecinţă ameninţă enorm
ecosistemele caracterizate prin fragilitate.
Potrivit marii majorităţi a oamenilor de ştiinţă, încălzirea climatică este larg atribuită
efectului de seră, adiţional emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) produse de activităţile
umane, şi în principal a emisiilor de CO2. Pe lângă CO2, din categoria GES din surse
artificiale se mai amintesc: clorofluorocarburile (CFC), NOx (N2O) şi CH4.
Originea umană a gazelor cu efect de seră este demonstată de concentraţia ridicată
înregistrată deasupra zonelor intens populate din emisfera nordică, şi prin analiza lor
izotopică care pune în evidenţă originea fosilă a lor.
 CONSECINTELE SCHIMBARILOR CLIMATICE

- Temperaturile Europei au crescut cu 1°C din 1850

- O creştere cu încă 1,2°C ar însemna schimbări de mediu

ireversibile, pe scară largă şi potenţial catastrofice

- Fenomenele meteorologice extreme – furtuni, inundaţii, secete

şi valuri de căldură – devin mai frecvente şi mai puternice

- 90% din dezastrele naturale din Europa din 1980 au fost

cauzate de vreme şi climă

- Gheţarii Europei au pierdut 2/3 din masă din 1850 până în

prezent – şi tendinţa este în creştere

- Gheaţa polară se topeşte, iar nivelurile apelor mărilor cresc cu

o viteză dublă faţă de acum 50 de an

- Milioane de oameni de pe glob sunt ameninţaţi de sărăcie,

foamete şi lipsa apei
• Riscuri pentru sănătatea umană
Schimbările climatice au deja un impact asupra sănătății:
• A crescut numărul deceselor cauzate de căldură în unele regiuni și a scăzut numărul celor
cauzate de frig în altele.
Asistăm deja la modificarea distribuției unor boli transmise prin apă sau vectori.
• Costuri pentru societate și economie
Daunele cauzate bunurilor imobile și infrastructurii, dar și sănătății umane antrenează costuri
ridicate pentru societate și economie.
• În perioada 1980-2011, au fost afectate de inundații peste 5,5 milioane de persoane, iar
pierderile economice directe rezultate au fost de peste 90 de miliarde de euro.
• Sectoarele care depind mult de temperatură și precipitații, cum ar fi agricultura, silvicultura,
energia și turismul, sunt în mod special afectate.
• Riscuri pentru flora și fauna sălbatică
• Schimbările climatice se produc atât de rapid încât supraviețuirea multor specii de plante și
animale este amenințată.
• Multe specii terestre, de apă dulce și marine au migrat deja. Unele specii de plante și animale
riscă să dispară dacă temperaturile medii globale vor continua să crească necontrolat.
 Ce fac guvernele?
Guvernele colaborează sub egida Convenţiei-cadru a Naţiunilor Unite privind schimbările
climatice

Acordul curent, Protocolul de la Kyoto, stabileşte limite obligatorii pentru emisii pentru
ţările dezvoltate

Negocierile pentru un acord ulterior sunt în desfăşurare – noul acord urmează a fi semnat în
decembrie 2009 la Copenhaga

Uniunea Europeană este un pionier în lupta împotriva schimbărilor climatice

Ţările UE au stabilit ca obiective pentru 2020:

Reducerea emisiilor cu 20% (sau cu 30% dacă toate statele sunt de acord)

Creşterea eficienţei energetică cu 20%

Producerea a 20% din energie folosind surse regenerabile

UE se luptă pentru un nou şi ambiţios tratat internaţional de reducere a emisiilor.

 CE PUTEM FACE FIECARE DIN NOI ?
Deși schimbările climatice reprezintă o problemă globală, fiecare dintre noi poate contribui
la rezolvarea ei. Până și cele mai mici schimbări ale comportamentului nostru pot
economisi resurse și pot contribui la prevenirea emisiilor de gaze cu efect de seră, fără să
afecteze calitatea vieții noastre de zi cu zi.
Schimbarile marunte pot avea efecte foarte mari. Iata cum poti contribui la limitarea
schimbarilor climatice:
• Nu lasa calculatorul, telefonul sau televizorul in asteptare. Un televizor consuma
45% din energia totala in pozitia de asteptare.
• Foloseste becuri eficiente din punct de vedere energetic si stinge luminile atunci
cand iesi. Nu economisesti numai energie ci si bani.
• Nu lasa incarcatorul de la telefonul mobil in priza dupa ce acesta s-a incarcat.
Astfel se risipeste 95% din electricitate.
• Iti place sa bei o ceasca de cafea sau de ceai? Atunci fierbe doar cantitate de
apa de care ai nevoie.
• Economiseste apa calda facand dus in loc de baie; se consuma de patru ori mai
putina energie.
• Masinile sunt sursa a 12% din emulsiile de CO2 din UE. Foloseste transportul
public. Mersul pe bicicleta si pe jos sunt optiuni mai ieftine si mai sanatoase.
• Gandeste-te bine inainte de a imprima ceva. Daca da, foloseste ambele fete ale
colii de hartie.
• Activităţile simple de fiecare zi joacă un rol major în lupta împotriva schimbărilor
climatice

• Aşa că…

• Reciclează

• Economiseşte apa caldă făcând un duş, în loc de baie (de patru ori mai puţină energie)

• Plantează un copac la şcoală, în grădina ta sau în cartier

• Foloseşte transportul în comun, mergi cu bicicleta, pe jos

• Nu lăsa aparatele electrocasnice în modul aşteptare – foloseşte butonul de pornire şi

oprire al aparatului

• Nu lăsa încărcătorul telefonului în priză dacă nu-l încarci

Trebuie să ne adaptăm la schimbările climatice
Chiar dacă luăm de astăzi măsuri de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră
și începem să reducem viteza schimbărilor climatice, nu putem opri multe dintre schimbările
care se manifestă deja. Prin urmare, toate țările trebuie să învețe
să se obișnuiască cu schimbările climatice și să se adapteze la acestea. Adaptarea înseamnă
anticiparea efectelor schimbărilor climatice și luarea de măsuri în
vederea minimizării lor. Dacă acționăm acum, în viitor putem economisi bani și
eforturi.
• Pe măsură ce furtunile se întețesc și nivelul mării crește, locuințele a tot mai
multe persoane vor fi amenințate de inundații. Noile norme UE impun statelor
membre să evalueze și să gestioneze riscurile de inundații.
• În cazul țărilor mai calde, pot fi folosite culturi care necesită mai puțină apă sau
care pot tolera seceta.
• Construirea de clădiri și orașe care să economisească energie, să reziste la furtuni, inundații
și caniculă si vor salva vieți pe termen lung. Această abordare a
schimbărilor climatice se numește în general „etanșeizarea contra climei”.
• Industria trebuie să anticipeze adaptarea la situații noi. Serviciile sociale și sanitare trebuie
să se pregătească pentru valuri de căldură și alte condiții meteorologice deosebite.
• NOI TREBUIE SA NE ADAPTAM SI SA FIM MAI MODERATI IN TOT CE ACEM
SA INVATAM PRIN JOC !
 CHESTIONAR

1. Ce este o zonă umedă?

R. sunt întinderi de bălţi, mlaştini, turbării, de ape naturale sau artificiale, permanente
sau temporare, unde apa este stătătoare sau curgătoare, dulce, salmastră sau sărată,
inclusiv întinderi de apă marină a căror adâncime la reflux nu depăşeşte 6 m. Zonele
umede constituie o resursă de mare valoare economică, naturală, ştiinţifică şi recreativă,
a căror dispariţie ar fi ireparabilă.

2. Numeşte 3 tipuri de zone umede.

R. Delta, lacuri de acumulare, mlastini, turbarii
3. Numeşte o zona umeda din judetul tau .
R. Delta Dunarii
4. Numeşte 3 animale sau plante din aceste zone .
R. nufar, pelican, plutica, egreta, ciuline, lebada
5. Convenţia Ramsar este un tratat intre guverne pentru a proteja zonele umede.
De ce această convenţie se numeşte Ramsar?
R. Pentru ca a fost semnata in orasul iranian Ramsar
6. Din ce an este ţara ta membră a Convenţiei Ramsar ?
R. Din 1991
7. Numeşte siturile Ramsar din ţara ta .
8. La ce data este sarbatorita Ziua Zonelor Umede si din ce an
R . 2 februarie din 1997
Zonele umede de importanţă internaţională declarate în România sunt:
1. Rezervaţia Biosferei „Delta Dunării” ( 21/05/91)
2. Insula Mică a Brăilei (15/06/01)
3. Parcul Natural Lunca Mureşului (02/02/06)
4. Complexul piscicol Dumbrăviţa (02/02/06)
5. Lacul Techirghiol (23/03/06)
6. Parcul Natural Porțile de Fier (18/01/11)
7. Parcul Natural Comana (25/10/11)
8. Tinovul Poiana Stampei (25/10/11)
9. Lacul Bistreț (13.06.2012)
10. Confluența Olt – Dunăre (13.06.2012)
11. Lacul Iezer Călărași (13.06.2012)
12. Balta Suhaia (13.06.2012)
13. Ostroavele Dunării-Bugeac-Iortmac (22/08/2012)
14. Blahnița (30/08/2012)
15. Brațul Borcea (08/02/2012)
16. Canaralele de la Hârșova (25/08/2012)
17. Confluența Jiu-Dunăre (25/09/2012)
18. Calafat-Ciuperceni-Dunăre (25/08/2012)
19. Dunărea Veche – Brațul Măcin (25/08/2012)
De asemenea, în 15 aprilie 2013, miniștrii mediului din România și Bulgaria au semnat
un acord de colaborare în urma desemnării transfrontaliere a trei zone comune de-a
lungul Dunării: „Iezerul Călărași – Srebarna”, „Suhaia - Insula Belene” și „Bistreț – Insula
Ibisha”.
GASESTE INTRUSUL

In fiecare linie exista un ”intrus”. Gaseste-l si marcheaza cu X

pasare peste sarpe copac

sarpe soparla crocodil egreta
broasca furnica greier vierme
trunchi frunza coaja/scoarta sol
munte lac laguna fluviu
feriga tei piatra brad
musca libelula tantar strut

De exemplu: polen floare seminte albina

Albina nu este o parte a plantei
DESCOPERA CUVANTUL

a + n + a =

Pornind de la imagini si respectand operatiile aritmetice gasiti ce

cuvant rezulta