Schimbarile climatice

Proiect realizat de Alex Barbieru

 Ce inseamna?
 Schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai mari ameninţări asupra
mediului, cadrului social şi economic. Încălzirea sistemului climatic este fără
echivoc, spune Grupul interguvernamental de experţi privind schimbările
climatice (IPCC).
 Observaţiile indică creşteri ale temperaturilor medii globale ale apei şi ale
oceanului, o topire extinsă a zăpezii şi gheţii şi creşterea globală medie a nivelului
mării.
 Este foarte probabil ca, în mare parte, încălzirea să poată fi pusă pe seama
emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din activităţi umane.
Cauze
 Pe scara cea mai largă, rata la care energia este primită de la Soare și rata la
care este pierdută în spațiu determină temperatura și climatul de echilibru al
Pământului. Această energie este distribuită pe tot globul prin vânturi, curenți
oceanici și alte mecanisme care afectează climatul diferitelor regiuni.
 Factorii care pot forma clima se numesc forțări climatice sau "mecanisme de
forțare". Acestea includ procese precum variațiile în radiația solară, variațiile
orbitei Pământului, variațiile în albedo sau reflexie a continentelor, atmosferei și
oceanelor, formarea munților și deriva continentală, și modificările
concentrațiilor de gaze cu efect de seră. Există o varietate de feedback-uri
privind schimbările climatice care pot amplifica sau diminua forțarea inițială.
Unele părți ale sistemului climatic, cum ar fi oceanele și capacele de gheață,
răspund mai încet ca reacție la forțările climatice, în timp ce altele răspund mai
repede. Există, de asemenea, factori de prag cheie care, atunci când sunt
depășiți, pot produce schimbări rapide.
 Mecanismele de forțare pot fi "interne" sau "externe". Mecanismele interne de
forțare sunt procese naturale din cadrul sistemului climatic propriu-zis (de
exemplu, circulația termohalină). Mecanismele externe de forțare pot fi fie
naturale (de exemplu, schimbări în activitatea solară, orbita pământului,
erupțiile vulcanice) sau antropice (de exemplu, emisii crescute de gaze cu efect
de seră și praf).
 Indiferent dacă mecanismul inițial de forțare este intern sau extern, răspunsul
sistemului climatic ar putea fi rapid (de exemplu, o răcire bruscă datorată
cenușii vulcanice din aer care reflectă lumina solară), lentă (de ex.,
expansiunea termică a apelor calde ale oceanelor) sau o combinație (de ex.,
pierderea bruscă de albedo în Oceanul Arctic, pe măsură ce gheața de mare se
topește, urmată de expansiunea termică mai graduală a apei). Prin urmare,
sistemul climatic poate răspunde brusc, dar răspunsul deplin la mecanismele
de forțare ar putea să nu fie pe deplin dezvoltate de secole sau chiar mai mult
timp.
Efectul de sera
 Efectul de sera este foarte important: fara acesta, temperatura medie a planetei ar fi de -18 °C.
 Efectul de sera este responsabil de incalzirea suficienta a atmosferei Pamantului pentru a permite
dezvoltarea plantelor. Acest fenomen a fost descoperit in anul 1824 de matematicianul si fizicianul
francez Joseph Fourier. Efectul de sera reprezinta fenomenul in care anumite gaze emise natural sau
artificial contribuie la incalzirea atmosferei terestre prin modificarea permeabilitatii atmosferei la
radiatiile solare reflectate de suprafata terestra.
 Gazele cu efect de sera actioneaza precum geamurile intr-o sera: permit razelor ultraviolete ale soarelui
sa treaca foarte usor si sa ajunga la suprafata solului transformandu-se in energie termica. Insa energia
termica de la suprafata solului va trece mult mai greu prin acest strat de gaze (acest „geam”) - si cu atat
mai greu cu cat acesta este mai gros - impiedicand eliminarea caldurii in spatiul cosmic.
 Gazele cu efect de sera sunt dioxidul de carbon, metanul, oxidul nitric si ozonul. CO2 este gazul cu efect
de sera eliberat in cea mai mare cantitate. Este produs in mod obisnuit de activitatile umane. Desi alte
gaze cu efect de sera sunt emise in cantitati mai mici, acestea pot capta mult mai multa caldura decat
CO2.
 In ultima jumatate de secol au fost emise in atmosfera cantitati foarte mari de dioxid de carbon si metan,
care au redus permeabilitatea atmosferei pentru radiatiile calorice reflectate de Pamant spre spatiul
cosmic. Acest lucru a dus la inceperea asa-numitului fenomen de incalzire globala.
Incalzirea globala
 Incepand cu era industriala, in doar aproximativ 150 de ani, temperatura
globala a planetei a crescut mai repede decat in oricare alta perioada. Astazi
temperatura atmosferei Pamantului este cu 1.1°C mai mare fata decat cea din
perioada preindustriala. Se considera ca deceniul 2010-2020 a fost un deceniu
record, din care anul 2019 a fost al doilea cel mai cald an din istoria
inregistrarilor meteorologice. In ciuda angajamentelor internationale, nivelul
de dioxid de carbon (CO2) din atmosfera a continuat sa creasca. Potrivit
Organizatiei Meteorologice Mondiale, acesta a atins un nou record in anul
2019, ajungand sa fie cu aproape 150% mai mare fata de nivelul din 1750.
 Daca se mentine tendinta actuala de incalzire, s-ar putea ajunge pana la sfarsitul
secolului la temperaturi cu 3-5°C mai mari, ceea ce ar putea avea efecte dezastruoase.
Ca sa intelegi amploarea si rapiditatea fenomenului, gandeste-te ca 5°C este cresterea
temperaturii observata in ultimii 10.000 de ani!
Efectele incalzirii globale la nivelul
lumii
 Gazele cu efect de sera raman in atmosfera Pamantului pe perioade cuprinse intre cativa ani si
cateva mii de ani. Astfel, acestea au un impact la nivel mondial, indiferent de locul in care au
fost emise.
 Uniunea Europeana (UE) este al treilea cel mai mare emitator de gaze de sera, dupa China si
Statele Unite, fiind urmata de India si Rusia.
 Efectele schimbarilor climatice la nivelul globului sunt importante:
• Cresterea temperaturii aerului cu topirea ghetei din zonele polare intr-un ritm accelerat.
• Cresterea nivelului marilor cu afectarea mediilor de coasta.
• Modificari ale tiparelor de precipitatii cu precipitatii anuale mai mari si risc crescut de
inundatii.
• Evenimente meteorologice extreme (furtuni, seceta, valuri de caldura, incendii forestiere etc.)
mai frecvente si din ce in ce mai severe.
Categoriile de personae care au un risc
crescut
Copiii
 Copiii sunt mai vulnerabili din mai multe motive. De exemplu, copiii sunt mai sensibili la bolile provocate de caldura si la
deshidratare si sunt mai sensibili la expunerea la poluarea aerului si la fumul degajat ca urmare a incendiilor de vegetatie.
Sistemul lor imunitar nu este pe deplin dezvoltat, ceea ce creste riscul de infectii. De asemenea, ei depind de adulti pentru a
fi in siguranta in timpul situatiilor de urgenta.

Femeile insarcinate
 Femeile insarcinate prezinta un risc crescut de insolatie in timpul valurilor de caldura din cauza solicitarilor fiziologice ale
sarcinii. Atat ele, cat si bebelusii lor sunt deosebit de sensibili la expunerea la poluarea aerului si la fumul degajat din
incendiile de vegetatie.

Persoanele in varsta si cu afectiuni cronice

 Persoanele in varsta si persoanele cu afectiuni medicale preexistente sunt mai predispuse la deshidratare, boli provocate de
caldura, infectii si exacerbarea bolilor cronice cardiace si pulmonare.

Oamenii din zonele defavorizate

 Oamenii care locuiesc in zone rurale indepartate, persoanele cu venituri mici si alte categorii populationale vulnerabile sunt
expuse unui risc crescut, in parte din cauza inegalitatilor in ceea ce priveste accesibilitatea limitata la asistenta medicala sau
la alte servicii sociale. Oamenii care traiesc in comunitati rurale indepartate sunt, de asemenea, mai expusi riscului de
evenimente climatice extreme, cum ar fi inundatii, furtuni, seceta sau incendii forestiere.
Cum poti reduce propria contributie la
schimbarile climatice
 La nivel de tara si Comunitate Europeana
• Sa reducem emisiile eliberate in atmosfera, de exemplu prin dezvoltarea energiilor din
surse curate si prin cresterea suprafetelor impadurite.
• Sa facem schimbari radicale in domenii importante precum transporturile, energia,
industria, locuintele, gestionarea deseurilor si agricultura.
• Sa utilizam mai eficient resursele limitate de apa.
• Sa adaptam practicile agricole si forestiere.
• Sa ne asiguram ca imobilele si infrastructura pot rezista la viitoarele conditii climatice
si la fenomene meteorologice extreme.
 La nivel individual:
 Daca fiecare dintre noi vom facem schimbarile care sunt la indemana noastra, impreuna vom putea avea un
impact important:
• Sa cresti folosirea „transportului activ” (cum ar fi mersul pe jos sau cu bicicleta). Asta te poate ajuta sa reduci
riscul de obezitate, diabet, boala arteriala coronariana, unele tipuri de cancer si afectiuni musculo-scheletice.
• Sa reduci „dependenta” de masina si sa folosesti preponderent transportul activ sau transportul public. Asta
va reduce emisiile de gaze cu efect de sera si va imbunatati calitatea aerului, contribuind la reducerea ratei
cancerului pulmonar si a altor afectiuni pulmonare (inclusiv astm), boli de inima si accident vascular
cerebral.
• Sa mananci sanatos. Asta inseamna sa consumi o dieta variata, bogata in alimente pe baza de plante, cum
sunt fructele, legumele, nucile, semintele si cerealele integrale si cu un continut mai scazut in alimente de
origine animala. Acest lucru este benefic atat pentru sanatatea ta, cat si pentru mediu.
• Sa reduci consumul de alimente procesate, cu continut mare caloric. Asta te va ajuta sa iti mentii o greutate
sanatoasa si va reduce impactul asupra mediului asociat cu producerea acestor alimente. Alimentele procesate
sunt, in general, bogate in grasimi saturate, zaharuri sau sare adaugate, necesita mai multa energie pentru a fi
produse si sunt de obicei ambalate, ceea ce contribuie la cresterea deseurilor care ajung la gunoi.
• Sa consumi apa de la robinet. Sa bei apa potabila de la robinet, daca aceasta este de calitate buna si sa
consumi mai putina apa imbuteliata sau bauturi dulci. Asta va avea un efect bun  pentru sanatatea ta si pentru
mediu si este o modalitate mult mai ieftina pentru a-ti asigura o hidratare adecvata.
• Sa asiguri o incalzire si racire eficienta a locuintei. Asta te va ajuta sa te simti confortabil pe tot parcursul
anului si, in acelasi timp, sa economisesti energie.
 Bibliografie:
 https://www.digi24.ro/stiri/sci-tech/natura-si-mediu/incalzirea-globala-ce-n
e-asteapta-in-urmatorii-4-ani-981039
 https://www.reginamaria.ro/articole-medicale/schimbarile-climatice-ne-afe
cteaza-sanatatea
 http://www.mmediu.ro/categorie/schimbari-climatice/1
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Schimbare_climatic%C4%83