PROIECT STIINTE

ECHIPA PROIECT-
LOHON DARIA
IACOB ANDREEA
BADIȚĂ BIANCA
MUNTEANU AGNESA

SUBIECT PROIECT-
EFECTUL DE SERĂ
Efectul de sera este produs de acele gaze care permit radiatiei solare sa treaca prin atmosfera si
sa atinga Pamantul dar capteaza o parte din radiatia infrarosie emisa de suprafata Pamantului si
de straturile inferioare ale atmosferei si o reemite în atmosfera. Efectul se numeste efect
natural de sera si contribuie la cresterea temperaturii planetei cu aproximativ 330 C fata de
temperatura care ar fi înregistrata în absenta gazelor cu efect de sera. Aceasta face posibila
viata si existenta organismelor vii în forma în care o cunoastem noi azi.
Principalul element responsabil de producerea efectului de seră sunt vaporii de apă (70%).
Următoarea pondere o are dioxidul de carbon (9%), urmat de metan (9%) si ozon (7%).
În ultima jumătate de secol au fost emise în atmosferă cantități foarte mari de dioxid de carbon
și metan, care au redus permeabilitatea atmosferei pentru radiațiile calorice reflectate de 
Pământ spre spațiul cosmic. Acest lucru a dus la începerea așa-numitului fenomen de 
încălzire globală.
Conform unui studiu din anul 2007, 22% dintre emisiile mondiale de gaze cu efect de seră
provin din agricultură, un procent similar celui din sectorul industrial, dar superior celui din 
transporturi.

Conform unui studiu din anul 2007, 22% dintre emisiile mondiale de gaze cu efect de seră
provin din agricultură, un procent similar celui din sectorul industrial, dar superior celui din 
transporturi.[1] Creșterea vitelor, mai ales transportul și hrănirea acestora, se află la originea a
80% din emisiile de gaze cu efect de seră provenite din agricultură.
Conform raportului IPCC Climate Change 2014: Mitigation of Climate Change, 62% din emisiile
de gaze cu efect de seră între 2000 și 2010 sunt reprezentate de dioxidul de carbon.
 Se apreciază ca 35% din cantitatea totala de emisii eliberate în atmosfera, la nivel mondial,
rezulta din activitatea de producere si distributie a energiei. Din cantitatea totala de energie
produsa în lume 80% rezulta pe baza arderii combustibililor fosili. Extragerea acestor
combustibili produce emisii de CO2 si CH4 iar arderea lor emisii de CO2 si N2O.

Consecintele directe ale intensificarii efectului de sera sunt schimbarile fenomenelor

naturale care afecteaza la randul lor evolutia ecosistemelor. Temperatura medie
globala a crescut în ultimii 100 de ani cu 0,5 grade. Aceasta a determinat cresterea
nivelului marilor cu 20-25 cm.Suprafata marilor si oceanelor este în continua
expansiune datorita topirii ghetarilor si a solurilor înghetate din nord.
Cresterea temperaturii planetei se va observa, în primul rand, în intensificare
schimbului de apa între pamant, atmosfera si mari si oceane. Cantitatile mari de apa
ce se vor evapora vor determina caderi masive de ploi si zapezi care vor produce
inundatii, eroziunea solului, stamutari de asezari, disparitia unor specii de plante si
animale si adaptarea altora.

 Intensificarea efectului de sera nu va avea aceleasi consecinte pe toata

suprafata Pamantului. Regiunile polare vor fi mai afectate decat cele
ecuatoriale si cele de coasta mai mult decat cele din suprafața
interioara a continentelor
.
Problemele
  ecologice globale și regionale
Una dintre cele mai importante probleme ecologice globale este efectul de seră. Cauza
principală a acestui efect constă în acea cantitate enorma de dioxid de carbon și altor
substanțe cu efect de seră ce se acumulează în stratul aerian formând o „plapumă”.
Substanțele care acționează: freonii, metanul, etanul, oxizii de azot, hidrogenul, apa.
Proprietățile acestor substanțe sunt în așa fel că, ele prin sine dau posibilitate razelor
ultraviolete să treacă foarte ușor ,ajungând la suprafața solului ,aceste raze se transformă în
energie termică, iar energia termică de la suprafața solului prin acest strat trece mult mai greu
în așa fel incat se creează situația – cu cât plapuma este mai groasă cu atât sub ea este mai
cald
Acest efect, numit efect de seră, determină schimbări climatice globale. Efectul de seră are
și proprietăți pozitive, în absența acestor substanțe ce provoacă efectul temperatura medie
pe globul pământesc va fi -15 °C. Actualmente, cantitatea bioxidului de carbon este egal cu
0,03 %. Dacă se presupune că această cantitate va fi dublată, în această situație temperatura
globului pământesc poate să se schimbe cu 1,3 °C – 3 °C. Această majorare a temperaturii
poate provoca topirea ghețarilor, astfel că, nivelul oceanelor poate crește până la 6 m.
Componența atmosferei Pământului îi permite planetei să păstreze o parte din căldura
acumulată de la Soare. De aceea, în timpul nopții, temperatura nu variază suficient cât să
apară schimbări majore în cadrul ecosistemelor.
După cum știm, efectul de seră este prezent în atmosfera majorității planetelor și chiar a
sateliților lor.
În mod normal, schimbările drastice în intensitatea efectului de seră se datorează unor
catastrofe naturale, precum impactul cu un asteroid sau erupția unui supervulcan. Noi însă,
am avut noroc ca în ultimele zeci de mii de ani să nu se producă un astfel de eveniment, fapt
ce a permis dezvoltarea vieții așa cum o știm. Însă odată cu începutul Revoluției Industriale,
anumite activități umane au participat la amplificarea efectului de seră.
Spre deosebire de alte gaze, emisile de metan au o sursă atât naturală cât și artificială.
O serie de compuși sintetizați 100% artificial (nu se găsesc în natură) sunt cei de tip CFC
(Cloro-Fluoro-Carbon). Aceștia au fost creați în anul 1928 și erau folosiți în multe domenii și
industrii, precum industria frigiderelor și a produselor de curățenie. Din cauza descoperirii că
acești compuși pot distruge stratul de ozon din stratosferă, a avut loc un efort global de a
opri producția lor. Chiar dacă aceste campanii au avut succes, compușii vor rămâne timp de
sute de ani în atmosferă.
Încălzirea globală cauzată de efectul de seră este o problemă majoră. Dacă emisiile de gaze cu
efect de seră continuă ca și până acum, ne vom confrunta cu niște consecințe severe: creșterea
nivelului mării, condiții extreme de vreme, acidifierea oceanelor, extincții în masă. Totuși,
există încă șanse să reparăm ce am stricat, însă cu cât amânăm schimbările mai mult, cu atât
se fac mai multe distrugeri ireversibile.

Principala soluție ar fi eliminarea gazelor cu efect de seră. Conform unui studiu realizat de
IPCC, trebuie să scădem intensitatea poluării cu 45% până în 2030 și să ajungă la 0 până în
2050 pentru a evita cele mai grave impacte ale încălzirii globale. Astfel, în 2016 a avut loc
Acordul de la Paris, o înțelegere între 73 de țări care are ca scop păstrarea creșterii
temperaturii globale sub două grade Celsius și scăderea emisiilor de dioxid de carbon
provenite din arderea de combustibili fosili.

Stratul de ozon este zona stratosferei terestre care este alcătuită în mare parte din ozon.
Acest strat conține 90 % din ozonul care se găsește în atmosferă și absoarbe 97 %-99 % din
radiațiile ultraviolete de frecvență înaltă. Stratul de ozon se întinde de la circa 15 km la
aproximativ 40 km altitudine.
Dacă nu se iau urgent decizii privitoare la încălzirea globală cauzată de efectul de seră, vom avea
de înfruntat consecințe pentru care nu suntem pregătiți. Creșterea nivelului mării, acidifierea
oceanelor, extincția în masă vor distruge viața așa cum o știm. Totuși, încă avem o șansă de a
schimba ceva, de a ne salva planeta, dar cu cât așteptăm mai mult, cu atât avem mai mult de
suferit.
https://astronomyhubcluj.wixsite.com/astro/post/efectul-de-ser%C4%83-ce-%C3%AEnseamn%C4%83-de-unde-a-ap%
C4%83rut-%C8%99i-cum-%C3%AEl-gestion%C4%83m

https://www.meteorologiaenred.com/ro/efect-de-sera
https://ro.wikipedia.org/wiki/Efect_de_sera