EFECTUL DE SERĂ ŞI

ÎNCĂLZIREA GLOBALĂ A
PĂMÂNTULUI
 Dioxidul de carbon, vaporii de apă din atmosferă,
metanul şi alte gaze din atmosferă sunt relativ
„transparente” la radiaţiile cu lungime de undă mică
venite de la Soare, dar absorb radiaţiile cu lungime
mare de undă emise de Pământ şi, în consecinţă,
captează căldura în atmosferă iar aceasta se
încălzeşte ca într-o seră. Aşadar, aceste gaze sunt
numite gaze de seră deoarece funcţionează ca sticla
unei sere, transparente pentru energia solară, dar
care păstrează în interior căldura.
Totodată aceste gaze împiedică transferarea
radiaţiei terestre (eliminată de suprafaţa globului sub
formă de căldură) spre atmosfera înaltă. Deci, efectul
de seră reprezintă încălzirea naturală a suprafeţei
terestre datorită concentrării în atmosferă a acestor
gaze cu efect de seră.
 Efectul de seră ca fenomen natural a
existat dintotdeauna şi a deţinut şi deţine
încă un rol important, benefic în
menţinerea echilibrului termic al
Pământului - fără el temperatura Terrei ar
fi fost scăzută şi nu ar fi fost posibile
transformările moleculare care se
presupune că ar fi stat la baza apariţiei
vieţii.
 Schimbările climatice, încălzirea globală
ne afectează pe toţi atât la nivel global, cât
şi la nivel naţional. În ultimii ani, am
observat cu toţii o creştere a fenomenelor
climatice extreme cum sunt: seceta,
inundaţiile, tornadele, eroziunea crescută
a ţărmului Mării Negre.
 Evoluţia schimbărilor
climatice în decursul istoriei
pământului
 Au fost studiate evoluţiile
schimbărilor climatice, în special
glaciaţiunile care au relevat perfecta
corelaţie între temperatură, întinderea
gheţurilor şi concentraţia de dioxid de
carbon în atmosferă.
Acest studiu este plasat în cadrul
foarte larg al dinamicii activităţii
Soarelui, Pământului, al raporturilor
Pământ-Soare-Sistem Solar.
 Acest studiu este plasat în cadrul
foarte larg al dinamicii activităţii
Soarelui, Pământului, al raporturilor
Pământ-Soare-Sistem Solar.
 Cauze ale încălzirii globale
Clima se schimbă permanent în funcţie de influenţa
deplasării pe orbită în jurul Soarelui, erupţiile vulcanice şi
datorită acentuării efectului de seră. Ponderea diverselor
cauze ale încălzirii este în studiu, dar consensul
oamenilor de ştiinţă este că principala cauză este
creşterea concentraţiei gazelor cu efect de seră datorită
activităţilor umane din epoca industrializării. Îm special în
ultimii 50 de ani, când se dispun de date detaliate, acest
lucru este evident. Cu toate astea, există şi alte ipoteze,
care atribuie încălzirea variaţiilor activităţii solare, aşa
cum am sugerat în capitolul anterior.
Inerţia termică a solului şi oceanelor duce la
presupunerea că starea curentă a climei nu este în
pericol. Studiile pe modelele climatice indică de fapt că,
chiar dacă concentraţiile gazelor cu efect de seră s-ar
menţine la cele ale anului 2000, clima tot s-ar mai încălzi
cu 0,5 °C.
 Efectul de seră
• Efectul de seră este un fenomen natural
prin care o parte a radiaţiei terestre în
infraroşu este reţinută de atmosfera
terestră. Efectul se datorează gazelor cu
efect de seră care reflectă înapoi această
radiaţie.
 Dacă concentraţia gazelor cu efect de seră creşte,
echilibrul prezentat este perturbat, cota de 235 W/m2 se
micşorează iar cea de 324 W/m2 creşte, diferenţa de
flux termic se acumulează în atmosferă, care astfel se
încălzeşte. De aceea, termenul de „efect de seră” este
folosit cel mai adesea în vorbirea curentă pentru a
evidenţia contribuţia unor anumite gaze, emise natural
sau artificial, la încălzirea atmosferei terestre prin
modificarea permeabilităţii atmosferei la radiaţiile solare
reflectate de suprafaţa terestră. Principalul element
responsabil de producerea efectului de seră sunt vaporii
de apă, cu o pondere de 36 - 70 % urmaţi de dioxidul de
carbon, cu o pondere de 9 - 26 %, metanul, cu o
pondere de 4 - 9 % şi ozonul, cu o pondere de 3 - 7 %.
citat de Alte gaze care produc efect de seră, însă cu
ponderi mici, sunt protoxidul de azot hidrofluorocarburile,
perfluorocarburile şi fluorura de sulf.
Gazele de seră
 Vaporii de apa
Efectul de seră al vaporilor de apă este însă
natural şi nu există nicio posibilitate tehnică de a
influenţa cantitatea de vapori de apă din
atmosferă în afară de încercarea de a reduce
temperatura. De remarcat că evaporarea este
reversibilă, prin scăderea temperaturii vaporii de
apă se condensează, efect observat toamna şi
iarna, când scăderea anuală a temperaturilor
determină creşterea precipitaţiilor.
Din cele prezentate, deşi vaporii de apă sunt
principalul gaz cu efect de seră, nu cu privire la el
trebuie luate măsuri în cazul încălzirii globale.
 Metanul

La cantităţi volumice egale, metanul

produce un efect e seră mai important
decât dioxidul de carbon, însă datorită
concentraţiilor sale mici în atmosferă, de
cca. 1,8 ppm efectul global este mai mic,
cam un sfert din cel al CO2. De la
începutul revoluţiei industriale concentraţia
de metan în atmosferă a crescut cu
149 %.
 Ozonul

Ozonul din straturile superioare ale

atmosferei, deşi este extrem de necesar
pentru viaţă prin faptul că reflectă radiaţia
în ultraviolet a Soarelui, reflectă selectiv
radiaţia în infraroşu emisă de sol, ceea ce
face ca el să producă un efect de seră.
Efectul de seră global al ozonului este
greu de estimat exact, ultimele rapoarte
ale IPCC estimează acest efect la cca.
25 % din efectul dioxidului de carbon.
Efecte ale încălzirii globale
Efectele asupra atmosferei se manifestă prin
creşterea vaporizaţiei, a precipitaţiilor şi a
numărului furtunilor
Pentru a se realiza echilibrul circuitului apei în
natură trebuie să crească şi nivelul precipitaţiilor.
Creşterea precipitaţiilor poate duce la
intensificarea eroziunii în unele zone, de
exemplu în Africa, ceea de poate duce chiar la
deşertificare, sau la favorizarea creşterii
vegetaţiei în zonele aride.
 Efecte asupra litosferei
Încălzirea globală determină ridicarea temperaturii solului,
ceea ce duce la uscarea lui, favorizând incendiile de
pădure. În afară de perturbarea ciclului carbonului, acest
lucru poate duce la eroziunea solului, analog cu efectele
despăduririlor. Deşi prin ardere se creează un efect
sinergic, totuşi, prin încălzire regiuni mai nordice devin
propice pentru dezvoltarea pădurilor, astfel că efectul
incendiilor de pădure asupra fenomenului de încălzire
globală este incert.
Un efect cert este însă eliberarea metanului prin
topirea permafrostului siberian şi a gheţii. Se estimează
că în următoarele decenii ar putea fi eliberate până la 70
de miliarde tone de metan, un gaz cu efect de seră
foarte puternic.
 Consecinţe
Economice
• Raportul UE privind consecinţele încălzirii
globale asupra mediului de securitate atrage
atenţia asupra faptului că topirea gheţurilor
arctice ar putea face exploatabile resurse
naturale ca pescuitul, sau zăcămintele de gaze
naturale şi petrol care sunt momentan blocate
sub platforma continentală îngheţată. Acest
lucru ar putea genera divergenţe între Rusia,
Statele Unite, Canada, Norvegia şi Danemarca.
Agricole
• Un timp s-a crezut că încălzirea globală are efecte
benefice asupra agriculturii datorită creşterii concentraţiei
de CO2 asimilabil prin fotosinteză. Creşterea
temperaturilor a permis cultivarea plantelor în locuri unde
acest lucru nu era posibil, de exemplu cultivarea orzului
în Islanda. Tot această încălzire poate determina
deplasarea zonelor de pescuit spre nord.
• Deşi în unele locuri, de exemplu în Siberia, încălzirea
este favorabilă, în altele, de exemplu în Africa, ea are
efecte dramatice, deoarece contribuie la extinderea
deşertului Sahara peste Sahel.
Sănătate
• Creşterea temperaturilor măreşte riscul
afecţiunilor cardiovasculare şi măreşte
concentraţiile de ozon troposferic, care
este un poluant care poate produce astm
bronşic.
 Concluzii

• Încălzirea globală este, conform observaţiilor, un

fapt incontestabil.
• Comunitatea ştiinţifică admite că principala
cauză a încălzirii globale este creşterea
concentraţiei de CO2 din atmosferă ca rezultat
al activitatăţii umane.
• Efectele încălzirii globale degradează calitatea
vieţii pe Pământ.
• Omenirea poate şi trebuie să ia măsuri pentru
oprirea contribuţiei sale la încălzirea globală
 Masuri pentru reducerea
emisiilor de gaze cu efect de
seră
• mărirea eficienţei energetice;
• sporirea mijloacelor de absorbtie,gospodărirea
durabilă a pădurilor;
• promovarea unei agriculturi durabile;
• stimularea fiscală în sensul reducerii de taxe în
sectoarele unde se acţionează pentru reducerea
emisiilor de gaze cu efect de seră.
• reducerea emisiilor de metan prin
recuperare,refolosire.