Efectul de sera

de Gorcea Luca

Efectul de seră este un fenomen natural prin care o parte din radiația solară care intră în atmosfera
Pământului este reținută și reflectată înapoi către suprafața planetei de către gazele cu efect de seră.
Fără existența acestui fenomen care se petrece în mod natural, viața pe această planetă nu ar fi
beneficiat de condițiile excelente de temperatură care au făcut-o practic posibilă. Este adevărat, pe de
altă parte, că de mai multe ori în cele câteva miliarde de ani de când primele forme de viață au apărut pe
Terra, aceasta a fost de mai multe ori în pragul extincției tot din cauza efectului de seră. Prin urmare, se
poate afirma că efectul de seră este un fenomen ambivalent, având atât efecte pozitive, cât și efecte
negative în funcție de echilibrul și concentrația gazelor acumulate în atmosferă.

Atmosfera este un strat alcătuit din gaze care învelește, practic, întregul glob pământesc. Nu ar trebui
însă să te gândești că acest înveliș al planetei este foarte gros. Grosimea atmosferei este de circa 40 de
Km și este formată din două straturi succesive principale: troposfera și stratosfera. În cadrul troposferei,
are loc acumularea gazelor de seră, însuși fenomenul de efect de seră având loc în acest strat de numai 8
Km la poli și 18 Km la Ecuator. Stratosfera este următorul strat de până la 50 Km care are și el un rol
important pentru viața pe Terra, deoarece aici se află pătura de ozon cu rol de absorbție a razelor
ultraviolete provenite de la Soare. Cele doua straturi ale atmosferei sunt cele care protejează suprafața
planetei, printre altele, de frigul cosmic și de razele UV cu efect ucigător. În afară de troposferă și
stratosferă, merită menționate și mezosfera (50-80 Km), ionosfera (până la 100 Km) și exosfera (până la
300 Km). Atmosfera planetei noastre este alcătuită din gaze, praf, vapori de apă, microorganisme,
cristale de gheață și alte tipuri de mici particule. Gazele care compun atmosfera și care permit viața, așa
cum este ea cunoscută azi, sunt: oxigen (21%), azot (78%), alte gaze (dioxid de carbon, metan, ozon, gaze
rare etc., în proporție totală de cca. 1%).
 Dintre acestea, vaporii de apă(H2O), dioxidul de carbon (CO2) , metanul (CH4), , oxidul de azot
(NOx) , gazele fluorurate sau compușii clorofluorocarbonici (CFC) sunt elementele care fac posibilă
producerea efectului de seră.

Una dintre cele mai importante probleme ecologice globale este efectul de seră. Cauza principală a
acestui efect constă în acea cantitate enorma de dioxid de carbon și altor substanțe cu efect de seră ce se
acumulează în stratul aerian formând o „plapumă”.

Aceste gaze se găsesc în mod natural în atmosferă, dar activitățile umane, cum ar fi arderea
combustibililor fosili, defrișarea și agricultura, au dus la o creștere semnificativă a concentrațiilor
acestora. Pe masura ce a crescut populatia planetei, au crescut necesitatile de consum, s-a intensificat
procesul de industrializare ceea ce a condus la producerea unor cantitati de gaze cu efect de sera mult
mai mari decat cele necesare pentru a mentine echilibrul termic al planetei. Eliminarea acestor gaze prin
procese naturale este mult mai înceata decat producerea lor. Astfel ele vor ramane mai mult timp în
atmosfera conducand la accentuarea efectului natural de sera. De exemplu, durata de viata a dioxidului
de carbon (CO2) în atmosfera se situeaza între 50 si 200 de ani, a metanului (CH4) este de 12 ani, iar a
protoxidului de azot (N2O) de 114 ani.

Se apreciază ca 35% din cantitatea totala de emisii eliberate în atmosfera, la nivel mondial, rezulta din
activitatea de producere si distributie a energiei. Din cantitatea totala de energie produsa în lume 80%
rezulta pe baza arderii combustibililor fosili. Extragerea acestor combustibili produce emisii de CO2 si
CH4, iar arderea lor emisii de CO2 si N2O.

Creșterea concentrației de GES din atmosferă duce la intensificarea efectului de seră și la creșterea
temperaturii medii globale a Pământului. În ultimele două secole, temperatura globală a crescut cu
aproximativ 1°C, iar acest fenomen continuă. Aceasta a determinat cresterea nivelului marilor cu 20-25
cm. Suprafata marilor si oceanelor este în continua expansiune datorita topirii ghetarilor si a solurilor
înghetate din nord. Acest lucru poate avea consecințe grave pentru mediul înconjurător și societatea
umană.

Schimbările climatice pot duce și la schimbări ale modelelor de precipitații, uscăciuni și incendii de
vegetație. Aceste fenomene pot afecta rezervele de apă dulce, culturile agricole și ecosistemele. De
asemenea, schimbările climatice pot afecta biodiversitatea prin schimbarea habitatelor animalelor și prin
creșterea incidenței bolilor și a speciilor invazive.

Intensificarea efectului de sera nu va avea aceleasi consecinte pe toata suprafata Pamantului. Regiunile
polare vor fi mai afectate decat cele ecuatoriale si cele de coasta mai mult decat cele din suprafața
interioara a continentelor.

Este important să reducem emisiile de GES pentru a limita schimbările climatice și efectele lor
negative. Acest lucru poate fi realizat prin adoptarea unor măsuri precum creșterea utilizării energiei
regenerabile, îmbunătățirea eficienței energetice, promovarea transportului public și a vehiculelor
electrice, reducerea defrișării și a emisiilor din agricultură și alte surse antropogene.

Există o serie de acțiuni care ar trebui luate la nivel general global, cel puțin pentru a încetini evoluția
de acumulare a gazelor cu efect de seră:

Creșterea eficienței energetice, atât în domeniul industrial, comercial și logistc, cât și în mediul casnic.

Îmbunătățirea eficienței consumurilor de combustibili fosili.

Găsirea de soluții alternative de alimentare a proceselor industriale cu un procentaj cât mai mare de
energii regenerabile.

Schimbarea unor procese industriale poluante cu unele cu un efect mai scăzut în emiterea de gaze cu
efect de seră (de exemplu, folosirea de cuptoare în siderurgie, alimentate cu electricitate produsă din
surse regenerabile, în loc de arderea cărbunelui sau a gazului metan).

Dezvoltarea de resurse energetice alternative, nepoluante și regenerabile, așa cum este cazul energiei
solare, al energiei eoliene, geotermale, al hidroenergiei, pentru a enumera doar câteva dintre opțiunile
posibile în acest domeniu.

Protejarea suprafețelor împădurite rămase, precum și trecerea la politici de încurajare a împăduririlor

masive, pădurile fiind adevărate „uzine” naturale de captare a dioxidului de carbon atmosferic și un
instrument natural de reglaj al gazelor cu efect de seră din atmosferă.

Schimbarea practicilor clasice în domeniul agricol, prin găsirea de soluții alternative la folosirea
fertilizanților actuali care emit cantități importante de oxid de azot în atmosferă.
Schimbarea modurilor de folosire a dejecțiilor de la fermele de animale, știut azi fiind faptul că
reziduurile animaliere colectate de la marile ferme, sub formă de lichide și depozitate, emit cantități mari
de metan, spre deosebire de materiile solidificate în mod natural în aer liber, pe câmpuri.

În concluzie, efectul de seră este un proces natural important pentru menținerea temperaturii medii
globale a Pământului, dar creșterea concentrației de gaze cu efect de seră datorată activităților umane
poate duce la consecințe grave pentru mediul înconjurător și societatea umană.

Reducerea emisiilor cu efect de seră este azi o problemă vitală pentru societate. Eforturi deosebite se
depun pentru impunerea unor norme care să oblige la un comportament responsabil al companiilor și al
indivizilor în privința emisiilor poluante. Astfel, legislația de mediu a devenit din ce în ce mai complexă,
fiind tot mai necesare servicii de audit de mediu ca proces esențial în evaluarea modului de conformare
cu normele de protecție a mediului.