Problemele actuale ale mediului și

ale lumii contemporane

Realizat:Borcoman Iuliana
Grupa:PAA-031
“Natura este darul cel mai suprem pe care fiinţa umană l-a primit vreodată.”

Omul este dator să înveţe mereu a trăi în armonie cu el, dar şi cu natura, să
vegheze prin capacităţile şi mijloacele sale la ocrotirea spectacolului vieţii şi al
armoniei ce coexistă de atâta timp între celelate vietăţi din preajmă-i, în acest
laborator viu al realităţii terestre şi astrale.
 Protecţia mediului înconjurător a apărut ca problemă a omenirii
numai în zilele noastre, respectiv atunci când omul a cucerit
întregul spaţiu al Terrei, prielnic vieţii. Acum, bogăţiile şi
resursele de energie au fost afectate în aşa măsură încât se
întrevede epuizarea rapidă a unora dintre ele.

 Identificarea problemelor globale ale mediului inconjurator si

inlaturarea factorilor care duc la aparitia acestora sunt chestiuni
care stau în puterea noastră.
 Problemele de protecţie a mediului sunt deosebit de
complexe şi vizează toate sectoarele de activitate: economice, sociale
şi politice.
Rezolvarea acestor probleme reclamă participarea tuturor celor
implicaţi în poluarea factorilor de mediu: agenţi economici,
departamente, ministere, dar şi a acelora care sunt interesaţi în
ocrotirea mediului: în primul rând populaţia şi reprezentanţii ei aleşi
în diverse organisme, organizaţii neguvernamentale, întreaga
structură statală
Fără ocrotirea mediului nu se poate asigura dezvoltarea durabilă.
Protecţia mediului condiţionează dezvoltarea durabilă la nivelul Uniunii Europene.
 Probleme globale ale mediului
inconjurator

INCALZIREA
GLOBALA
DISTRUGEREA
PADURILOR PLOILE
ACIDE
DESERTIFICAREA

EROZIUNEA DISTRUGEREA
SOLULUI STRATULUI DE OZON

PIERDEREA
BIODIVERSITATII
 DOVEZI ALE
INCALZIRII GLOBALE ACTIVITATI UMANE
CAUZA CARE AU PROVOCAT
APARITIEI APARITIA FENOMENULUI
FENOMENULUI

INCALZIREA GLOBALA
 CAUZA APARITIEI FENOMENULUI
Efectul de seră este un fenomen
natural prin care o parte a radiației
terestre în infraroșu este reținută
de atmosfera terestră. Acest fenomen
se datorează gazelor cu efect de seră
care reflectă înapoi această radiație.
Efectul actual al existenței gazelor
cu efect de seră este că temperatura
medie a Pământului este cu cca.
33 °C mai mare decât ar fi în lipsa lor,
adică este de cca. +15 °C în loc să fie
de -18 °C. În acest sens, efectul de
seră este benefic, el asigurând
încălzirea suficientă a Pământului
pentru a permite dezvoltarea plantelor
așa cum le cunoaștem noi azi.
INCALZIREA ATMOSFEREI TERESTRE
prin modificarea permeabilității
+conc. atmosferei la radiațiile solare
gazelor reflectate de suprafața terestră.
cu efect Principalele elemente respon-
de sera sabile de producerea efectului de
seră sunt:
- Vaporii de apa – > 36- 70 %
- Dioxidul de carbon - > 9 - 26 %
- Metanul -> 4 - 9 %
- Ozonul -> 3 - 7%
Alte gaze care produc efect de
seră, însă cu ponderi mici, sunt
protoxidul de azot hidrofluorocarburile
perfluorocarburile și fluorura de sulf
 DOVEZI ALE INCALZIRII GLOBALE
• Temperatura medie globala a aerului la suprafata Pamantului a crescut cu 0,3-
0,6 grade C (sau cu aproximativ 0,5-1 grade F) de la sfarsitul sec.XIX.

• Patru din cei mai fierbinti ani in perioade de 1860 au fost inregistrati dupa
1990.

• Cresterea nivelului marii cu 10-25 cm

• Micsorarea ghetarilor din munti

• Reducerea invelisului de zapada din emisfera de nord (din 1973 pana in

prezent)

• Cresterea temperaturilor Pamantului in stratul de sub suprafata

• Datele obtinute prin analiza inelelor anuale ale copacilor, miezului ghetii
superficiale si prin alte metode de determinare indirecta a tendintelor climei,
sugereaza ca temperaturile globale la suprafata solului sunt in prezent mai
mari decat din oricare etapa a ultimilor 600 de ani.
 Care sunt principalele activitati umane care
contribuie la schimbarea climei?

• Arderea carbunelui, petrolului si gazului natural, deforestarea si diverse practici

agricole si industriale

• Utilizarea combustibilului fosil in prezent e pricina adaosului a 80-85% de CO2 in

atmosfera.

• Activitatile umane au sporit concentratia metanului in atmosfera cu aproximativ 145%

in exces la volumul care ar fi existat in mod normal. Metanul se emite in timpul
extragerii carbunelui din mine, a forarii petrolului si din conducte defectate de gaz.

• Oxidul nitros se produce prin diferite practici agricole si industriale. Activitatile umane
au sporit concentratia oxidului nitros in atmosfera cu aproximativ 15% in exces la
volumul, care ar fi existat in mod normal.

• Cloroflorocarbuile (CFC) s-au utilizat in frigorifere, instalatii de conditionare a aerului

si in solventi. Ele epuizeaza stratul de ozon stratosferic.

• Ozonul din troposfera provine din activitati industriale. El se creeaza in mod natural
si, de asemenea, prin reactii in atmosfera cu implicarea gazelor, care provin din
activitatile umane, inclusiv oxizii de azot de la automobile si centrale electrice.
 PIERDEREA BIODIVERSITATII

Prin biodiversitate se intelege varietatea formelor de viata din

ecosistemele terestre si acvatice si dintre complexele ecologice din
care fac parte.

Transformarea profunda a mediului inconjurator si acumularea in

timp a unor stari de degradare a acestuia au condus la eroziunea si
saracirea biodiversitatii, cu efect pe termen lung pentru natura:
- distrugerea multor paduri,
- reducerea efectivelor populatiilor salbatice si a genofondului lor,
- cresterea ratei, vitezei de extinctie a speciilor, care a depasit cu mult
rata procesului natural de formare a noi specii.

In acelasi timp, s-a exercitat o presiune selectiva asupra speciilor,

fiind favorizate cele utile direct populatiei umane, ceea ce a determinat
modificarea structurii ecosistemelor si le-a influentat evolutia.
 PIERDEREA BIODIVERSITATII

• Pierderea biodiversitatii este la fel de importanta ca

modificarile climaterice – modificarile climaterice si
pierderea biodiversitatii aflandu-se in stransa
legatura.

• In acest sens sunt urgent necesare eforturi

coordonate si intense pentru oprirea acestei
tendinte
 PIERDEREA BIODIVERSITATII

• Abordarea la nivel global este insa subminata de

decalajele si inechitatile economice si sociale existente
in lume, care impiedica implementarea Conventiei
asupra biodiversitatii.

• Conventia pentru conservarea biodiversitatii de la Rio de

Janeiro (1992) a promovat o serie de principii bazate pe
valenta economica, sociala, ecologica, genetica,
stiintifica, culturala, estetica si recreativa a biodiversitatii
si a recunoscut dreptul suveran al fiecarei natiuni de a
ocroti si conserva speciile existente in propria tara si de
a-si stabili reteaua de arii protejate.
 Biodiversitatea joaca un rol esential in sustinerea vietii si a mijloacelor de
existenta, a dezvoltarii economice si sociale si a bunastarii oamenilor

Pierderea biodiversitatii Pamantului a atins cote

alarmante, anunta Achim Steiner, director
executiv al UNEP, cel care subliniaza faptul ca nu
mai putin de 16.000 de specii folosite in medicina
sunt pe cale de disparitie.

„Societatea umana este dependenta de natura in

ceea ce priveste prevenirea si tratarea bolilor.
De-a lungul istoriei, medicina si-a construit fundatiile
pe plantele si animalele pe care le-a folosit ca
tratamente. De aceea, trebuie sa luam masuri
urgente pentru a salva biodiversitatea”,
a declarat acesta in cadrul unei conferinte de presa.
 EROZIUNEA SOLULUI

Degradarea solului sau a rocilor, caracterizată prin desprinderea

particulelor neconsolidate și îndepărtarea lor prin acțiunea ploii sau a
vântului.
 Eroziunea solului datorata actiunii vantului - este mult mai evidenta in
biomii de tip stepa, deoarece solurile acestor zone geografice au o textura
mai fragila, nisipoasa sau determinata de particule mai fine de origine
aluvionara. In cazul unor perioade de seceta indelungate, datorita scaderii
umiditatii solului, textura acestuia devine mai fragila, fapt cefavorizeaza
indepartarea solului sub forma de praf in perioade cu activitate eoliana crescuta.
Astfel, suprafete importante, uneori de ordinul a sute de mii de km2 sunt afectate
profund, pana la adancimi de 25cm, fapt ce presupune uneori indepartarea totala
a solului si dezvelirea rocii de baza a scoartei terestre.

 Eroziunea solului datorata actiunii apei - este un fenomen cu o frecventa destul

de ridicata ce se produce intr-o mare diversitate de ecosisteme.
Acest tip de eroziune se poate produce in modnatural, ca urmare a modificarii locale
a regimului precipitatiilor, dar in mod frecvent, aceasta degradare a solului este
atribuita
actiunii conjugate a activitatii umane si a factorilor naturali.
 CAUZE ALE APARITIEI FENOMENULUI

 Se considera ca una din cauzele de baza

care determina eroziunea hidrica a solului,
mai ales in zonele cu relief relativ accidentat,
este defrisarea padurilor din zonele
respective, fapt ce determina anularea
efectului de atenuare a actiunii precipitatiilor
pe care il asigura ecosistemele forestiere,
padurea in general.

 Fenomenul de eroziune hidrica nu se

manifesta in zonele impadurite sau cele
acoperite cu un strat suficient de stabil de
vegetatie ierboasa. Explicatia consta in faptul
ca vegetatia atenueaza efectul cinetic al
precipitatiilor care ajung la nivelul solului si
astfel actiunea mecanica a picaturilor de
ploaie este mult diminuata.
 CAUZE ALE APARITIEI FENOMENULUI

• In zonele impadurite, vegetatia moarta aflata

in descompunere (frunze etc.) dar si vegetatia
specifica solului padurilor (ai ales stratul de
muschi si alte vegetale specifice) sunt capabile
sa absoarba importante cantitati de apa pentru o
perioada de timp suficient de indelungata, ceea
ce nu permite formarea rapida a torentelor
caracteristice acestor zone, in cazul precipitatiilor
abundente.

• Determinarile au evidentiat acest efect de

atenuare prin valori cantitative. Astfel s-a estimat
ca 1 kg de muschi de padure uscat poate retine
aproximativ 5 l apa, iar pe scara larga 1 ha de
padure poate "inmagazina" 400 m3 apa de
ploaie in chiar in cazul in care volumuL
precipitatiilor este foarte mare, iar ploile sunt
violente. Apa retinuta de stratul vegetal reintra
treptat in circuitul natural.
 DESERTIFICAREA

Deşertificarea este un hazard economic complex definit de

Convenţia ONU pentru Combaterea Deşertificǎrii drept

“degradarea terenurilor din zonele aride, semiaride şi subumid-uscate

ca rezultat al acţiunii diferiţilor factori, inclusiv ai schimbǎrilor climatice,
precum şi datoritǎ activitǎţilor umane”.

Degradarea solului în zonele uscate este definitǎ ca o reducere sau

diminuare a productivitǎţii biologice sau economice.
 DESERTIFICAREA

Deşertificarea este în primul rând o problemă de dezvoltare sustenabilă.

Cauzele apariţiei ei sunt:
- supra-recoltarea
- practici nepotrivite de irigaţii
- despăduririle.
Managementul sărăcăcios al pământurilor sunt rezultatul problemelor
socio-economice pe care fermierii le au şi pot fi prevenite.
Schimbările climatice pot precipita procesul de deşertificare, însă
activitaţile
umane sunt cauza principală cea mai frecventă.
- Supracultivarea epuizează solul.
- Despaduririle inlatura copacii care sustin solul fertil de pamant.
- Suprapăşunarea paşunilor dezgoleşte pământul de iarbă.

Conform unui studiu ONU, aproximativ 30% din pământ - inclusiv 70% din
uscat - e afectat de secetă. In fiecare zi, aproape 33 000 de oameni mor de
foame.
 DESERTIFICAREA

Deşertificarea este un fenomen complex fiind legat de îmbinarea

unor
cauze naturale si a unei presiuni antropice accentuate asupra unor
ecosisteme vulnerabile din ţinuturile aride, semiaride şi subumed
uscate.
Dintre factorii naturali se detaşează cauzele climatice , care cuprind
reducerea cantităţilor de precipitaţii, modificarea regimului acestora,
încalzirea climei si intensificarea vânturilor, acestea din urmă mărind
evaporaţia si uscarea plantelor.
 Consecinţele deşertificǎrii

- diminuarea producţiei de hranǎ,

- reducerea productivitǎţii solului şi o scǎdere a capacitǎţii de
regenerare a terenului;
- creşterea inundaţiilor în zonele din avalul râurilor, reducerea
calitǎţii apei, sedimentarea în râuri şi lacuri şi colmatarea lacurilor de
acumulare şi a canalelor navigabile;
- agravarea problemelor de sǎnǎtate datorate furtunilor de nisip şi
praf, în special a infecţiilor oculare, a dificultǎţilor respiratorii, a alergiilor
şi a stress-ului;
- reducerea mijloacelor de trai, forţând populaţia afectatǎ sǎ
migreze.