Referat

Tema:Protectia mediului

Cuprins:
  Introducere
1. Întroducere

Realită țile zilelor noastre arată că secolul XX este perioada celor mai mari
descoperiri și transformă ri ale civilizației omenești, dar si cele mai complexe și uneori
nebă nuite efecte asupra vieții.Pînă nu demult resursele naturale regenerabile ale Terrei
erau suficiente pentru nevoile omenirii. În prezent, ca urmare a exploziei demografice și a
dezvoltă rii fă ră precedent a tuturor ramurilor de activitate, necesarul de materie primă și
energie pentru producția de bunuri a crescut mult, iar exploatarea intensă a resurselor
pamîntului relevă , tot mai evident, un dezechilibru ecologic.
Perfecționarea și modernizarea proceselor tehnologice, utilizînd cele mai noi cuceriri
științifice, au redus mult consumurile specifice de materii prime, dar nu și pe cele
energetice. Ca urmare a industrializă rii și creșterii producției de bunuri au sporit mult
materialele ce afectează mediul ambiant.

Tot mai des, o parte din materiile prime intermediare sau finale, produse deosebit de
complexe, se regă sesc în aer, apă și în sol. Ploile acide sunt tot mai dese, ca urmare a
prezenței dioxidului de sulf din aer, datorită dezvoltă rii proceselor termice și a utiliză rii
unor combustibili inferiori; sunt evacuate în atmosferă importante cantitati de oxizi de
azot, de carbon, negru de fum, să ruri și oxizi ai metalelor, antrenate de gazele de ardere,
produse cu efecte daună toare asupra vegetației, în general, și direct sau indirect asupra
omului.

"Mediul natural", adică aerul, oceanele, mă rile, lacurile, apele curgă toare, solul și
subsolul și formele de viață pe care aceste ecosisteme le creează și le susțin este imaginea
cea mai comună pe care omul obisnuit și-o face atunci cînd vorbește despre mediul
înconjură tor.O pă dure, o baltă sau un lac, de exemplu, formează fiecare în parte un
"ecosistem" care se intercondiționează reciproc și se readaptează continuu în că utarea unui
anumit echilibru. Totalitatea factorilor naturali, determina condițiile de viață pentru
regnurile vegetale, animale și pentru exponentul să u rațional - omul, reprezentînd mediul
natural. În mediul natural distingem componente fizice naturale - elemente abiotice: aer,
apă , substrat geologic, relief, sol.Componentele biotice reprezintă viața, organismele ce le
dezvoltă pe fundalul suportului ecologic. Ele apar sub forma vegetației și animalelor
depinzînd atît de factori tereștri, cît și cosmici (radiația solară de exemplu) ceea ce ne ajută
să înțelegem implicațiile care pot urma unor modifică ri fie terestre, fie cosmice, sau ambele
în acelaș timp.
Mediul înconjură tor apare ca o realitate pluridimensională care include nu numai mediul
natural, dar și activitatea și creațiile omului, acesta ocupînd o dublă poziție: de
"component" al mediului și de "consumator", de beneficiar al mediului.

Prin "resurse naturale" se înțelege: totalitatea elementelor naturale ale mediului

înconjură tor ce pot fi folosite în activitatea umană :

 resurse neregenerabile - minerale și combustibili fosili;

 resurse regenerabile - apă , aer, sol, floră , fauna salbatică ;
 resurse permanente - energie solară , eoliană , geotermală si a valurilor.
Mediul înconjurator reprezinta un element esential al existentei umane si reprezinta
rezultatul interferentelor unor elemente naturale - sol, aer, apa, clima, biosfera - cu
elemente create prin activitatea umana. Toate acestea interactioneaza si influenteaza
conditiile existentiale si posibilitatile de dezvoltare viitoare a societatii.
Conform academicianului Teodor N. Ţîrdea (2002), în literatura ştiinţifică contemporană ,
mai ales după Summitul de la Rio de Janeiro (1992), depistă m tot mai frecvent o noţiune,
extreme de importantă pentru asigurarea existenţei umane – noţiunea de dezvoltare
durabilă , că reia i se oferă o multitudine de definiţii. Pornind de la aceste considerente,
autorul defineşte dezvoltarea durabilă ca o astfel de formă de interacţiune (de coevoluţie) a
naturii şi societă ţii, în cadrul că reia se protejează biosfera, se asigură supravieţuirea
omenirii şi evoluţia de lungă durată a acesteia (omenirii).

 Cauzele poluarii
Mediului inconjurator

 Degradarea mediului sau poluarea cuprinde alterarea calitatilor mediului

inconjurator, pâ na la starea de incompatibilitate cu desfasurarea normala a
procesului metabolic din organismele vii.
Orice material sau substanta introdusa artificial in biosfera, sau care exista in
conditii naturale si provoaca modificari negative ale calitatii mediului, este un
poluant. Printre factorii poluanti citam: substante radioactive, chimice (DDT, Pb, Cd,
Hg), reziduri petroliere industriale si de alta natura, care altereaza calitatea apelor,
rezidurile canalelor de scurgere, diverse reziduri organice, detergenti sintetici,
provenite din activitatea casnica si industriala, apoi utilizarea pesticidelor
remanente, organoclorate, “smogul”, folosirea irationala a ingrasamintelor chimice
cu imprastierea pe sol a rezidurilor menajere, de origine animala in cantitati
excesive si stropirea plantelor cu ape reziduale, impurificate, provenite de la diverse
indrustrii.
Problema ocrotirii naturii preocupa toate statele lumii. Dintre obiectivele ocrotirii
naturii fac parte: utilizarea rationala, conservarea si refacerea resurselor naturale,
prevenirea poluarii mediului, conservarea speciilor rare, pesteri, declarate ca
 monumente naturale, ocrotirea ecosistemelor naturale, care are si un mijloc de
recreiere si tonificare a energiei fizice si spirituale a omului.
 POLUAREA APEI
Spalarea rezidurilor depozitate pe sol datorita precipitatiilor drept in râ uri. Mari
cantitati de reziduri fecaloid-menajere din orasele canalizate se revarsa in apele
curgatoare. Detergentii sintetici, insecticidele altereaza calitatea apei, afectâ nd, pâ na
la urma, si fauna acvatica. Substantele chimice nocive se pot infiltra in sol, ajungâ nd
pâ na la pâ nza de apa subterana. Poluarea apei marilor si oceanelor se face prin
varsarea pacurei de pe nave maritime (1l de petrol compromite 2 ml. de apa).
In bazinele de oxidare, numite si bazine biologice (naturale sau artificiale),
activitatea bacteriilor si algelor se interconditioneaza. Sub actiunea bacteriilor
aerobe, substantele organice complexe se descompun in CO2, H2O, NH3 etc.
Produsele obtinute vor fi utilizate de catre alge in procesul de fotosinteza. Oxigenul
eliberat este preluat de bacteriile aerobe pentru oxidarea altor substante organice
complexe din bazin.
 POLUAREA AERULUI
Pentru a preveni poluarea aerului atmosferic citam:
· Dotarea marilor intreprinderi industriale, a exploatarilor miniere subterane cu
dispozitive, care epureaza si neutralizeaza substantele poluante (exhaustoare cu
filtre etc.);
· Amplasarea noilor obiective industriale in afara zonelor de locuit;
Pentru controlul tehnic al vehiculelor, serviciul de circulatie dispune de analizatoare
de gaze, filmetru si sonometru;
· Amplasarea in locuri speciale a rampelor de gunoi si transportul acestuia cu
autovehicule inchise;
· Realizarea unei perdele vegetale de protectie, in jurul unor intreprinderi
industriale, raspunzatoare de poluarea aerului atmosferic;
· Plantarea de arbori si arbusti, extinderea parcurilor etc.;
· Suprainaltarea cosurilor, la unitatile care genereaza mari cantitati de fum si gaze
etc.
 Impotriva poluarii aerului de catre autovehicule se preconizeaza: folosirea
turbinelor cu gaz, a unui combustibil combinat (benzina si gaz nepoluant) si
extinderea automobilului electric.
Se estimeaza ca in mari si oceane, diversate, anual, circa 5 mln. tone de titei, iar o
tona se raspâ ndeste pe o suprafata de minimum 12 km2. In aceste conditii, pelicula
de hidrocarburi afecteaza procesul de evaporare, avâ nd consecinte directe asupra
 climei, acesta constituind una dintre cauzele majore, care determina seceta in
anumite zone.
 POLUAREA SOLULUI
Cauzele, care pot determina degradarea solului, sunt:
· Exploatarea nerationala, prin monoculturi, epuizeaza solul;
· Folosirea incorecta a ingrasamintelor chimice, a pesticidelor si erbicidelor
afecteaza masa organica din sol, ii altereaza structura etc.;
· Toti factorii poluanti din apa, atmosfera, ajungâ nd in sol, modifica mecanismele
interne, fertilitatea solului;
· Lipsa unor lucrari de combaterea eroziunii solului;
· Folosirea nerationala a irigatiilor duce la degradarea solului;
· Taierea padurilor;
· Aruncarea pe sol a unor reziduuri industriale, ce contin substante toxice (Hg, Pb).
Pentru a preveni poluarea solului, citam:
· Studierea fiecarui tip de sol;
· Folosirea rationala a irigatiilor, pesticidelor nepoluante, erbicidelor selectionate;
· Utilizarea ingrasamintelor specifice in cantitati adecvate;
· Efectuarea unor lucrari de prevenire si combatere a eroziunii;
· Combaterea alunecarilor de teren, indiguiri, regularizari pe maluri;
· Plantarea perdelelor verzi, care absorb unii poluanti.
 Pamantul este casa noastra. Daca noi nu o vom proteja,nu va mai fi timp si viata nu
va mai exista. Omul si societatea umana fac parte integranta din biosfera si depind
strans de resursele ei.Proctectia biosferei este de o importanta cpitala pentru
umanitate.

Metode de protectie a mediului

 Pentru a salva mediul ambiant, de care depindem cu totii, omenirea poate lua masuri
concrete.
1. Reducerea consumului de energie. Specia umana va ajunge, curand, la 7 miliarde de
indivizi si consumul insatiabil de energie joaca un rol major in distrugerea mediului. Un pas
important pentru salvarea sa ar fi reducerea semnificativa a consumului energetic. La nivel
personal acest lucru s-ar putea traduce, in principal, prin evitarea risipei de curent electric
si de combustibil.
2. Folosirea energiei alternative, curate, sustenabile. Acest lucru ar insemna mai multe
panouri solare, centrale eoliene, evitarea combustibililor fosili. Daca nu se poate renunta la
un consum energetic ridicat, atunci energia sa fie „verde".
3. Conservarea apei. Fara H2O nu exista viata si, in acest moment, Australia si zone intinse
din Asia si Africa trec printr-o seceta acuta. Apa trebuie considerata o resursa limitata. O
buna metoda de a reduce consumul ei ar fi instalarea de aparate WaterSense, pentru
limitarea cantitatilor de apa la toaleta si dusuri. Astfel de solutii pot reduce consumul apei
cu pana la 30%.
4. Folosirea de echipamente etichetate Energy Saver sau Eco Friendly. Frigiderele, care
consuma constant energie electrica, sunt un exemplu excelent de candidat la
„imbunatatire". Aparatele vechi, cu un consum gandit pentru alte norme energetice, trebuie
inlocuite cu cele din noua generatie, mult mai economicoase. In afara de protejarea
mediului printr-un consum mai redus, acestea ar putea ajuta si la economiibanesti.
5. Cei trei „R" , adica Reducere, Refolosire si Reciclare au devenit mantra secolului XXI, fiind
posibila imbunatatirea calitatii vietii a aplicarea celor trei R. Milioane si milioane de tone de
gunoi produse in tarile industrializate sunt reciclate anual, recuperandu-se materii prime si
degajand orasele de gunoaiele care ar deborda altfel pe strazi (Neapole face exceptie).
Deseurile ajung sa fie refolosite dupa tratarea lor si repunerea in circuitul economic sub
„alta forma".
6. Conduceti mai putin si mai destept. Automobilele nu numai ca va usuca la buzunar cu
orice plin facut, dar sunt principali factori de emisie pentru bioxidul de carbon din
atmosfera si a numerosi agenti poluanti. Sunt, asadar, de vina pentru atacarea directa a
mediului. Pentru reducerea deplasarilor cu masina personala, folositi transportul in comun
ori de cate ori este posibil si daca va permiteti, cumparati-va unautomobil hibrid.
7. Plantati copaci si impotriviti-va defrisarilor. Una dintre metodele cele mai bune pentru
reducerea bioxidului de carbon din atmosfera este plantarea de copaci. Ei contribuie la
reciclarea aerului, eliminand oxigen si consumand bioxidul de carbon. Pierderea padurilor
si in special a celor tropicale, reduce dramatic sansele noastre de a respira un aer mai curat.
Gandhi spunea, cu mare intelepciune, ca
„trebuie sa fiti voi schimbarea pe care o vreti in lume",
cu alte cuvinte, fiecare trebuie sa-si asume o anumita responsabilitate individuala
in protejarea mediului ambiant. Mediul nu poate fi salvat de un grup de activisti ai cauzei
ecologiste, nici macar de cativa lideri politici hotarati, ci numai prin actiunile colective.
Fiecare individ ar trebui sa se considere „soldat" in slujba mediului ambiant, singurul care
face planeta Pamant locuibila.
Curiozitati

Curiozitati despre mediul inconjurator

Curiozitati despre mediul inconjurator
1. 90% din activitatea vulcanica are loc in oceane. Cand vulcanul Krakatau a erupt in
Indonezia in 1883, a facut un zgomot atat de mare ca s-a auzit de la 8.000 de km
departare pana in Australia. A fost aruncata atat de multa cenusa in atmosfera, incat,
aproape 2 ani, apusul de soare s-a vazut verde si luna s-a vazut albastra. Eruptia
vulcanului Krakatau a fost echivalenta cu 223 milioane de tone de explozibil.  
2. Antarctica este cel mai rece continent; odata a fost inregistrata o temperatura de -
55 °C. Antarctica are cele mai putine precipitatii decat orice alt continent. 
3. Cel mai fierbinte continent este Africa unde cea mai ridicata temperatura inregistrata
a fost de 58 °C. Sahara, cel mai uscat si mai mare desert din lume a fost odata un
pamant plin de rauri si mlastini.
4. In Calama, un oras in Desertul Atacama din Chile, nu a plouat niciodata. 
5. In istorie, mai multe nave au fost scufundate de uragane decat in razboaie. In lume,
se formeaza pe an in medie 16 milioane de furtuni.  
6. Daca s-ar topi toata gheata din Antarctica, nivelul oceanelor ar creste cu 61 de metri
ceea ce ar insemna ca in jur de un sfert din aria de pamant a lumii ar putea fi inundata.
. 
7.Cei mai multi oameni din Nepal numesc Muntele Everest "Sagarmtha", care inseamna
"frunte in cer". Vorbitorii de limba tibetana numesc Muntele Everest "Chomolungma"
ceea ce inseamna "zeita, mama a lumii". Muntele Everest este numit dupa Sir George
Everest. El a fost un inginer militar englez care a fost topograf general in India din 1829
pana in 1843. In aceasta perioada el a topografiat varful. Sir George Everest a fost
prima persoana care a inregistrat locatia si inaltimea Muntelui Everest care la acea
vreme se numea Varful XV. 
8. Viteza medie a unei avalanse este de 35 de km pe ora. 
9. Apa in forma lichida are o densitate mai mare decat apa sub forma de gheata. De
aceea gheata pluteste in apa.  
10. Cele mai intunecate locuri de pe Pamant sunt cei 2 poli: Polul Sud nu are lumina
solara 182 de zile in fiecare an iar Polul Nord, 176 de zile pe an. 
11.Cand este vazut de deasupra, curcubeul are forma unei gogoase. 
12. Cutremurele apar in lume cam o data la o ora. Sunt mai mult de 50.000 de
cutremure in lume in fiecare an. Se estimeaza ca pana acum au fost omorati de
cutremure mai mult de 75 de milioane de oameni. 
13. Cele 7 minuni naturale ale lumii se considera a fi: Muntele Everest din Nepal (Tibet),
Cascada Victoria in Zambia (Zimbabwe), Marele Canion in Arizona (SUA), Marea Bariera
de Corali (Australia), Aurora Boreala, Vulcanul Paricutin in Mexic si Portul Rio de Janeiro
in Brazilia.  
14. Energia unui uragan este egala aproximativ cu 500.000 de bombe atomice. 
15. Un fulger contine suficienta energie ca sa prajeasca 160.000 de felii de paine. Din
nefericire, un fulger dureaza 1/10.000 dintr-o secunda, asa ca ti-e foarte dificil sa intorci
felia de paine si pe partea cealalta. 
16.. In ultimii 50 de ani, temperatura Antarticii a crescut cu 2,5 grade Celsius.
Desprinderea a bucati mari din ghetari si a faptului ca acestia plutesc departe de
continent poate fi cauza acestei cresteri de temperatura. In 1995 s-a desprins o bucata
de ghetar de 1000 km2 care a inceput sa pluteasca spre nord.