Aplicație practică.

Protejarea mediului în localitatea natală(Chișcăreni)

Ex 1

Mediul în care trăim și anume mediul local înfățișează ceea ce suntem

noi ca oameni și reprezintă felul în care noi trăim în acest loc.Din păcate,în
ultimii anii degradarea mediului este tot mai vizibilă,din cauza acțiunilor
oamenilor.În patrimoniul natural și istorico-cultural al satului Chișcăreni
sunt specii de animale și plante pe cale de dispariție.
. În pădurea satului,cea care reprezintă sursa de autoepurare a
aerului,se întâlneau porci mistreți,vulpi,lupi,și chiar căprioare,însă din
cauza defrișării unor porțiuni ale pădurii și din lipsa hranei,căprioarele și
mistreții nu se mai întâlnesc la moment,uneori vara pot fi văzute vulpi,iar
lupii pot coborî pe la stânele oamenilor în căutare de hrană.În localitate sunt
afectate toate mediile.În primul rând,mașinile ce folosesc combustibil sunt
surse mobile de poluare a aerului,ceea ce duce la poluarea aerului.Apele din
sat(lacuri,râuri,iazuri,fântâni) suferă și acestea de pe urma degradării
mediului.Protecția apelor ar trebui să fie una din grijile sătenilor și aceștia
să le curețe,si să nu arunce deșeurile în preajma lor,La poluarea solului și a
atmosferei,participă apele industriale uzate și apele uzate provenite din
agricultură,acestea pătrunzând în sol ajung în cele din urmă prin circuitul
apei în natură ,în atmosferă.
. Din cauza acestora mediul și sănatatea omului este afectată și se află
mereu în pericol.Conservarea mediului ar fi una din acțiunile ce ar putea
schimba asta,în plus și crearea unor arii protejate ar putea opri dispariția
animalelor și plantelor,astfel optimizarea mediului ar fi asigurată
Surse de Efectele poluării Soluții de remediere a poluării
poluare(Chișcăre
ni)
Arderea frunzelor Eliminarea dioxidului de carbon ce Interzicerea arderii frunzelor.
duce la Compostarea frunzelor.
apariția bolilor și afecțiunilor
oamenilor si animalelor
Poluarea rîului Poluarea apei scade nivelul de Interzicerea aruncării și
Ciuluc oxigen al apei depozitării pe maluri a deșeurilor
ce duce la moartea plantelor si de orice fel.
animalelor
Distrugerea florei microbiene a apei
Folosirea Modificarea componenței solului Interzicerea folosirii substanțelor
substanțelor Eroziunea solului chimice.
chimice în Afectarea calității produselor din Folosirea îngrășămintelor
agricultură agricultură naturale.

Folosirea Afectarea calității produselor din Interzicerea folosirii substanțelor

substanțelor pomicultură chimice.
chimice în
pomicultură(livez
i)
Poluarea aerului Eliminarea dioxidului de carbon ce Folosirea mijloacelor de
cu gaze de duce in timp transport ce nu necesită
eșapament la creșterea temperaturilor,apariția combustibil(biciclete,trotinete,căr
fenomenelor meteorologice uțe.)
extreme(ploi acide)

Gunoiștea Poluarea mediului Colectarea deșeurilor separate pe

neautorizată terestru(plastic,hârtie,cauciucuri,,fr categorii(sticla,hartie,plastic).
unze, Reciclarea electrocasnicelor.
conserve metalice,electrocasnice) Compostarea elementelor ce
Poluarea aerului(arderea gunoiului) permit acest lucru.
Ex 2.

Exercițiul 7
Degradarea aerului și măsurile de protecție
Poluarea aerului este una dintre formele de poluare cu efecte majore,
dezastruoase, asupra mediului inconjurător. Din punct de vedere tehnic, orice
modificare fizică, biologică sau chimică în atmosferă poate fi denumita poluare a
aerului si apare atunci când orice gaz nociv, praf sau fum, intră în atmosferă și
afectează plantele, animalele precum si ființele umane.
În satul Chișcăreni degradarea mediului aerian are loc din cauza mai
multor factori,cum ar fi:arderea gazele de eșapament și fumul creat în urma
arderii frunzelor.
  Procesele de combustie eliberează o varietate de poluanţi atmosferici,
variind de la dioxid de sulf și benzen, până la monoxid de carbon și metale grele.
Unii dintre acești poluanţi au efecte pe termen scurt asupra sănătăţii umane. Alţii,
inclusiv unele metale grele și poluanţii organici persistenţi, se acumulează în
mediu.
Emisiile în atmosferă a nocivelor dăunătoare nu numai că distrug natura vie,
dar de asemenea, sunt potenţiali de a modifica însăşi proprietăţile atmosferei, ce
poate duce la consecinţe ecologice şi climatice nefaste. Ca rezultat al impactului
asupra mediului cu efect negativ sunt precipitaţiile acide, cît şi smogul, care
acţionează intens nu numai asupra organismului uman şi a biosferei, dar şi asupra
hidrosferei, stratului vegetativ, mediului geologic, clădirilor.
Precipitaţiile acide sunt ploile care au o aciditate sporită. Ele sunt
determinate de prezenţa în atmosferă a oxizilor de sulf şi azot, care în prezenţa
vaporilor de apă se transformă în acizi foarte toxici. Ploile acide au o influenţa
negativă asupra pădurilor,livezilor, în mod direct asupra frunzei arborilor şi în
mod indirect prin modificarea calităţii solului din care arborii,pomii fructiferi îşi
extrag substanţele nutritive.
Arderea frunzelor și a resturilor vegetale uscate afectează în mod grav
calitatea aerului, degradează stratul fertil de sol și are consecințe grave asupra
sănătății oamenilor. În timpul arderii frunzelor, în atmosferă se elimină substanțe
toxice care dăunează sănătății celor ce locuiesc în preajmă. Fumul produs de
ardere conține multe substanțe toxice care pot provoca maladii grave. Totodată,
arderea frunzelor uscate este o încălcare a legislației ecologice.
Unele măsuri pe care ar putea să le întreprindă sătenii,ar fi în primul rând
să folosească mijloace de transport ce nu au nevoie de
combustibil(Bicicleta,trotineta),dar si să meargă mai mult pe jos,pentru a nu arde
gazele de eșapament.În al doilea rând,pentru a nu arde frunzele când este sezonul
acestora sau în orice altă perioadă a anului,aceștia ar putea composta frunzele,iar
mai apoi să le folosească ca și îngrășământ natural.

Degradarea apelor și măsurile de protecție

Apa poluată a devenit o problemă reală în ultimii ani, atât pentru mediul
înconjurător, cât și pentru sănătatea umană. Aceasta afectează buna funcționare a
vegetației, a vieții acvatice și animale, dar și organismul uman. De aceea este
extrem de important ca fiecare persoană să înțeleagă efectele poluării apei,
cauzele fenomenului, dar și măsurile de prevenție care se pot lua pentru a
împiedica acest lucru.
. În satul Chișcareni,unii săteni încă mai aruncă gunoiul pe malul râului
Ciuluc,sau în apropierea acestuia,chiar dacă este mașina de salubrizare,ce
strânge gunoiul.De alt fel și iazurile satului sunt afectate,fiindcă prin circuitul
apei în natură în apele acestora ajung substanțele nocive(pesticidele folosite în
agricultură,erbicidele,insecticide),ce degradează apa și viețuitoarele acesteia.Apa
din fântânile satului este la fel de poluată ca și apa din toate fântânile din
Moldova(97%)iar apa nu este potabilă,ea fiind folosită în mare parte de săteni în
agricultură sau în activitățile casnice.
. Efectele negative sunt foarte vizibile.Poluarea scade în primul rând nivelul
de oxigen din apă,iar acest lucru duce la moartea
plantelor și a animalelor.Ca de exemplu,într-un an,în iazul din mahalaua Sus,au
murit toți peștii.Un alt efect negativ este faptul că se distruge flora microbiană a
apei. . Pentru ca acest lucru să fie stopat,ar
trebui ca mai întai sătenii să înteleagă că acțiunile lor afectează mediul
înconjurator,iar mai apoi să întreprindă și unele acțiuni,cum ar fi:Să nu arunce
gunoiul în preajma apei.Să se facă epurarea apei în iazurile ce sunt folosite pentru
creșterea peștilor.Să se curețe apele din lacuri,iazuri și râuri prin implicarea
sătenilor în această acțiune.Să fie monitorizată în permanență calitatea apei.
 Degradarea vegetației și măsuri de protecție

Degradarea vegetației este încă un factor ce duce la degradarea întregului

mediu înconjurător.În Chișcăreni degradarea vegetației are loc prin următoarele
acțiuni:Incendierea vegetației,defrișarea pădurii(Rediului),poluarea aerului și
apei.
. Odată cu defrișarea unor porțiuni din pădure,se reduce numărul de plante
medicinale.Se distruge flora și fauna pădurii și evident se diminuează rezervele de
oxigen care sunt atât de importante. Fără copaci care să susțină solul,au loc astfel
alunecări de teren.Se intensifică procesele de erodare a solului.În trecut,în
pădurea Rediu se găseau mai multe specii de plante,cum ar fi
(brândușe,ghiocei,toporași) însă în fiecare an,numărul acestora scade,ele fiind tot
mai rar întâlnite.
. Arderea vegetaţiei uscate provoacă multe efecte negative solului. În primul
rând, odată cu arderea resturilor vegetale, se distruge şi microfauna folositoare
de la suprafaţa solului. Din păcate aceasta este cea mai întâlnită practică în
activităţile de igienizare a terenurilor la sat.
Prin poluarea apei și a aerului au loc și ploile acide ,ce influențează și acestea
degradarea vegetației .
. .Ploile acide au o influenţa negativă asupra pădurilor , în mod direct asupra
frunzei arborilor şi în mod indirect prin modificarea calităţii solului din care
arborii, îşi extrag substanţele nutritive.
. Pentru a opri degradarea vegetației,oamenii din sat ar putea în primul
rând să planteze arbori noi pe fâșiile despădurite,astfel ar preveni alunecările de
teren,ce sunt prezente în unele regiuni ale satului.Să nu dea foc la
frunzele,crengile(uscate),și deșeurile pe care le colectează în gospodărie,dar să
găsească o metodă non-toxică.
 Degradarea lumii animale și măsuri de protecție

Ca şi plantele, animalele sunt un component foarte important al circuitului

de substanţe şi energie din biosferă și în menţinerea echilibrului ecologic în
mediul natural. Dispariţia unor specii de animale conduce la destrămarea
lanţurilor trofice şi a relaţiilor dintre specii
.

. Marea diversitate a speciilor de animale participă la realizarea unui şir de

procese im portante din natură, dintre care: formarea rocilor, polenizarea şi
răspîndirea plantelor cu ajutorul păsărilor, insectelor,formarea solurilor cu
contribuția resturilor organice, crearea peisajelor naturale, căci nu ne putem
închipui cum ar arăta o pădure fără mamifere, păsări, insecte.
. Poluarea apei ,solului și a aerului are efecte negative și asupra lumii
animale.În trecut,în râul Ciulucul de Mijloc ce traversează satul Chișcăreni,trăiau
peștii numiți”chișcari”.Aceştia au trăit foarte mult timp în apele râului, însă, o
dată cu poluarea acestora, peştii  au dispărut. .

. În pădurea Rediul au habitat veverițe,căprioare,vulpi,porci mistreți.Din

cauza poluării solului ,a lipsei de hrană și a despăduririi pe unele porțiuni,porcii
mistreți și căprioarele au dispărut.Mai pot fi văzute uneori ,vara vulpi,care vin în
apropierea caselor de locuit pentru a se hrăni cu cee a ce găsesc pe la oameni.
. Pentru a opri degradarea lumii animale,ar trebui să se diminueze procesul
de contaminare și poluare a biosferei,care are loc din cauza oamenilor.
 Degradarea solurilor și măsurile de protecție

Pe același plan cu aerul, apa și organismele vii, solul este un component

deosebit de important al mediului natural, asigurând menținerea și dezvoltarea
vieții pe pământ.În satul Chișcăreni agricultura este intens practicată. . Prin
urmare, aceasta deţine un rol important în conservarea resurselor naturale şi a
peisajelor culturale şi reprezintă o condiţie prealabilă pentru alte activităţi ale
oamenilor din sat.
Degradarea solului,are loc din mai multe cauze,cum ar fi:Deteriorarea
structurii solului,întărirea solului,reducerea populației de
microorganism,poluarea prin agenți patogeni,degradarea prin exces de apă.
Deteriorarea structurii solului constă în distrugerea parţială sau chiar
totală a structurii stratului arabil. Cauzele destructurării solului sînt: acţiunea
uneltelor cu care se prelucrează solul, tasarea solului de către maşini,
efectuarea lucrărilor agricole la o umiditate nepotrivită, acţiunea picăturilor de
ploaie asupra solului slab protejat de vegetaţie, mineralizarea humusului.
. Eroziunea-este factorul principal de degradare a solurilor.Aceasta apare
din cauza exploatării intensive a terenurilor.Pentru a stopa acest lucru,oamenii
ar putea folosi urmatoarele metode:Rotația culturilor pe câmpurile
agricole,afânarea solurilor fără întoarcerea brazdei.
. Un alt factor este alunecarea de teren. Alunecările de teren sunt
deplasări pe pantă în jos a maselor de roci sub acțiunea forței de gravitație. Ele
se produc, de regulă, pe pantele constituite din strate de roci permeabile care
alternează cu strate de roci impermeabile. Infiltrându-se în stratul
permeabil apa îl face mai greu, din care cauză el începe să alunece în jos.Acest
lucru apare din cauza lipsei vegetației cu rădăcini pivotante, irigarea abundentă
a terenurilor în pantă și din cauza excesului de umiditate.Pentru a opri
alunecările de teren,măsurile de prevenire ar fi următoarele:Teresarea
pantelor,împădurirea terenurilor cu risc de alunecare.
Atat mediul natural cat si activitatea umana contribuie la acumularea
sarurilor in sol si implicit la scaderea fertilitatii acestuia. practicile de irigare
necorespunzătoare (cum ar fi utilizarea apei pentru irigaţii bogate în săruri) şi
drenajul insuficient pot duce la salinizare. Acest proces reduce calitatea solului,
precum si gradul de acoperire cu vegetatie a zonei respective. Ca urmare a
distrugerii structurii solului, solurile saline sunt erodate mai usor de apa si de
catre vant, rezultand in final o scadere a fertilitatii solului.
 Sarea tulbură dezvoltarea plantei obligand-o sa asimileze mai putine
substanţe nutritive. Acest lucru afectează metabolismul organismelor din sol,
determinând o fertilitate extrem de scăzută a solului.
Ex 3
 Schimbarea de ecosisteme
rezultată în urma defrișărilor fâșiilor de pădure.După defrișare speciile de
plante și animale ce se întâlneau în acele ecosisteme dau locul altor plante
caracteristice deja noului ecosistem.
 Poluarea solului
rezultat în urma folosirii iraționale a pesticidelor,ierbicidelor și îngrășămintelor
chimice în agricultură. Acestea infecteazăsolul și duc la defirtilizarea lui.
 Eroziunea solului
rezultată de pe urma umidității în exces primăvara și dincauza lipsei spațiilor
verzi care ar fixa solul și nu i-ar permite să fie erodat.
 Probleme de sănătate
negrul de fum și cenușa rezultate din arderea combustibililor au efecte negative
asupra sănătății cum ar fi: irită ochii, căilerespiratorii, reduc rezistența (mai
ales a copiilor) la infecții.

Ex 4
Apa are un rol esenţial în întreţinerea vieţii. În organism apa intră în compoziţia
organelor, ţesuturilor şi lichidelor biologice. Ea dizolvă şi transportă substanţele
asimilate şi dezasimilate; menţine constantă concentraţia sărurilor în organism
şi, evaporându-se pe suprafața corpului, ia parte la reglarea temperaturii.
Apa are o deosebită importanţă în procesul de fotosinteză. Apa, practic, se
utilizează peste tot,începând de la igiena personală și terminând cu cele mai
complexe procese industriale de producție.
In satul Chișcăreni aceasta se folosește în:
 Alimentație-folosirea apei potabile și pregătirea bucatelor
 Igiena personală-menținerea unui corp curat;
 Irigarea terenurilor agricole- mai ales pe timp de secetă
 Îngrijirea și hrănirea animalelor
 Treburile casnice-spălarea veselei, rufelor a locuinței, a lenjeriei de pat
 Ex 5

Degradarea și protecția mediului(Chișcăreni)

Arderea Factorii
Gazele de Pesticidele
frunzelor Gunoiul de
eșapament
poluare

Creșterea Poluarea
Eroziunea Apariția
temperatur tuturor
ilor solului bolilor și
mediilor infecțiilor

Interzicerea
folosirii Efectele Reciclarea
substanțelor poluării ,colectarea
chimice deșeurilor

Predarea Identificare
ecologiei a surselor
în școli de poluare

Măsuri de
protecție
Ex 6

Dragi consăteni,autorități administrative publice locale,cred ca problema solului

este destul de vizibilă,de aceea pot propune o serie de măsuri ce ar ajuta la
îmbunătățirea situației solului,parte a biosferei foarte importante,dar si sursa
noastra de alimentare.
Măsuri împotriva poluării solului:
Diminuarea eroziunii solului prin plantarea arborilor.
Diminuarea folosirii îngrășămintelor,pesticidelor,precum și a metodelor
agrotehnice care sporesc fertilitatea solurilor.
Controlul poluării industriale și a substanțelor chimice utilizate în procesele
industriale
Menținerea suprafețelor împădurite și utilizarea lemnului pădurilor numai în
limita aprobata prin lege
Sper că aceste măsuri ne vor ajuta în atingerea scopului.