ECOTEHNOLOGII

ECOTEHNOLOGII
CURS 2
 POLUAREA SOLULUI
 Solul – componenta a biosferei, rezultat din
interactiunea mediului biotic cu cel abiotic,
este stratul de deasupra planetei, afanat,
moale, friabil si acoperit cu humus. Impreuna
cu atmosfera, el constituie mediul de viata pentru al
plantelor si organismelor (animale si
microorganisme).

Humusul rezulta din descompunerea

plantelor, animalelor si microorganismelor de
catre microorganismele saprofage. El contine
substante celulozice, semicelulozice, ligninice
(lemnoase), poliglucidice, proteinice, tanini, ceruri,
grasimi etc. Din descompunere, alaturi de humus,
mai apar gaze (CO, CH, NH) si apa.
In compozitia solului se gasesc :
 substante organice : oxizi (de Fe, Ca, Mg, Mb,

Zn, Zr, Ti)

carbonati (de Ca, Fe, Mg, Mn)

sulfati

fosfati

substante organice (celuloza, aldehide, alcooli,

aminoacizi, albumine, grasimi)

microorganisme si macroogranisme

•Compozitia chimica a solului este in continua

schimbare prin procese de pedogeneza, ce
influenteaza asupra ecosistemelor, deoarece din el
isi extrag substante nutritive (N, K, P,
microelemente, macroelemente – Ca, Mg) atat
plantele cat si microorganismele.
 Solul este :
1) Principalul mijloc de productie vegetala
2) Sursa de elemente nutritive
3) Participant la circuitul apei si al altor
elemente in natura
4) Purificator al naturii prin absorbtia apei si
neutralizarea poluantilor (pentru aceasta
trebuie sa fie poros si umed ; datorita
porozitatii se aereaza)
 Pe planeta noastra, uscatul ocupa ~38% din
suprafata totala, cu urmatoarea repartitie :
 teren agricol : ~30%
 padure : 30%
 desert : 36%
 alte tipuri de terenuri (stanci etc) : 4%
 Aceste procente variaza in timp, datorita
schimbarilor produse prin activitatile socio-
economice si conditiile climatice. Astfel, suprafata
ocupata de terenurile agricole se reduce datorita :
 constructiilor (industriale, civile, militare)
 depozitelor (pentru deseuri si reziduuri menajere)
 spatii de agrement
 degradarii si alterarii solului.
 FORME DE POLUARE A SOLULUI
 Poluarea solului = orice activitate ce
produce dereglarea functionarii
normale a solului ca suport si mediu
de viata in cadrul ecosistemelor
naturale sau create de om.
 Intrucat solul este un sistem natural a
carui complexitate o depaseste pe cea a
aerului si a apei, poluarea ii afecteaza
proprietatile si fertilitatea, cu atat mai
mult cu cat poluantii nu se pot elimina din
el decat prin descompunere naturala
(proces foarte lent sau imposibil).
Clasificare
a) in functie de natura - fizica
- chimica
- biologica
- radioactiva
b) in functie de activitatile care o genereaza si este poluare
prin :
- lucrari de excavatie la zi
- acoperire cu halde (de sterile, cenusi de termocentrala,
zguri metalurgice si din iazuri de decantare
- depozite de gunoaie
- depozite de deseuri si reziduuri anorganice
- cu substante purtate de vant
- cu materiale radioactive
- deseuri si reziduuri organice de la industria
alimentara si usoara
- dejectii animale si umane
- eroziune si alunecari
- saraturare
- acidificare
- exces de apa
- exces sau carenta de elemente nutritive
- compactare, inclusiv formarea de cruste
- acoperirea solului cu sedimente produse prin eroziune
- pesticide
- agenti patogeni contaminanti
c) Dupa gradul de poluare :
- inexistenta . G.P. <5%
- slaba : 5-10%
- moderata : 10-25%
- puternica : 25-50%
- foarte puternica : 50-75%
- excesiva : >75%
Gradul de poluare se exprima ca raport intre productia
vegetala obtinuta pe solul respectiv, fata de un sol
nepoluat in aceleasi conditii climatice si tehnologice.
 Deseurile si reziduurile din industria
alimentara polueaza solul chimic si
biologic, prin substantele organice si
anorganice continute si compusi
putrescibili. Unele pot fi folosite ca fertilizanti.
 Dejectiile animale de la crescatoriile
industriale contin biostimulatori,
medicamente, uree, NaCl, agenti patogeni,
care patrund in sol si il polueaza chimic si
biologic. Aceste substante, prin antrenare de
catre apele ce se infiltreaza in roci pot ajunge in
panza freatica, impurificand-o.
 Namolurile rezultate din epurarea apelor uzate
polueaza solul chimic si biologic. Aceste namoluri
rezulta din apele orasenesti, apele uzate
industriale, epurarea primara si secundara, si pot
polua chimic (cele rezultate din Ind. Extractiva,
Metalurgica) si biologic (restul).

 Hidrocarburile pot polua solul in jurul

sondelor , ducand la distrugerea vegetiei si la
saraturarea solurilor.
Image: Landfill
site
 AGRICULTURA
 Polueaza mediul prin lucrari de inbunatatire funciara,
pesticide, fertilizanti, preindustrializarea si
industrializarea produselor agricole.
 Lucrarile de inbunatatire funciare sunt lucrari de
tehnica agricola ce urmaresc cresterea suprafetelor
si capacitatea de productie a terenurilor agricole.
Dupa scop sunt :
 lucrari pentru inlaturarea deficitului de apa, din sol si
irigatii ;

 lucrari pentru prevenirea si combaterea excesului de apa prin

regularizarea cursurilor de apa, indiguiri, desecari, drenaje.

 Lucrari pentru prevenirea si combaterea eroziunii solului ;

 Lucrari pentru ridicarea fertilitatii solurilor slab productive si luarea

in cultura a celor neproductive prin ameliorarea terenurilor
saracacioase, amendarea celor acide, defrisarea si curatarea
terenului, nivelarea si modelarea lui ;
Lucrările de îmbunătăţiri funciare pot
degrada solul. Astfel, irigaţiile excesive
ridică nivelul apei freatice, distrug
structura solului, existând şi pericol de
băltirea apei în zonele învecinate, înmulţirea
ţânţarilor şi apariţia paludismului ca boală
specifică.

Desecările şi asanările modifică

climatul din zonă. Sunt cunoscute
consecinţele desecării lacului Greaca în
dispariţia unor specii de plante şi animale.
Lacul influenţa şi
oscilaţiile termice în zonă, ceea ce nu se mai
întâmplă în condiţiile actuale.
Pesticidele sunt substante
chimice de sinteza foarte
stabile, folosite pentru : distrugerea
daunatorilor, stimularea cresterii,
respingerea sau ademenirea unor
insecte si animale, protectia materialelor
agricole stocate, combaterea agentilor
de raspandire a bolilor umane si
animale, mai putin medicamentelor.
Toxicitatea pesticidelor
depinde de compozitia
chimica si se exprima prin
loza letala
 ( DL50- se distrug 50% din

daunatori).
.
 Zootehnia poluează în principal prin dejecţiile
animale, ce afectează solul, apa şi aerul.
 Dar poluarea se realizează şi cu substanţele
utilizate la igienizarea padocurilor
(sodă,detergenţi), cu substanţele administrate
pentru combaterea dăunătorilor, a îmbolnăvirilor,
cu biostimulatori, sare, viruşi, etc.
 Aplicarea de gunoi de grajd şi de nămoluri pe
terenurile agricole poate aduce agenţi patogeni
transmisibili chiar la om, sau metale grele.
 De exemplu, solurile se pot contamina cu virusuri
enterice, deoarece acestea persistă şi 9 luni, cu
salmonelle (bacterii ce cauzează febra tifoidă la
om şi alte maladii la animale şi păsări) cu
persistenţă de 250 de zile.
Supraexploatarea faunei a dus la dispariţia a 311
specii de vertebrate în ultimile trei secole, din care
82 % prin vânătoare. 1000 de specii sunt astăzi pe
cale de dispariţie (bizonul,antilopa americană, rinocerul
alb, etc.). In România au dispărut bourul, zimbrul,
tarpanul,capra de munte, marmota alpină, etc. şi sunt pe
cale de dispariţie cocoşul de mesteacăn,dropia, vulturul
pleşuv, zăganul,etc.

Ingineria genetică a creat noi soiuri de plante şi

animale (prin modificări la nivelul genelor), cu
producţii sporite, mai rezistente la boli şi la factorii
climatici. Dar speciile modificate pot provoca
modificări în habitat, modificări pe care astăzi omul nu
le cunoaşte în totalitate, datorită timpului recent de
introducere în practică. De aceea astăzi se discută
posibilitatea stabilirii unei Convenţii internaţionale
referitoare la speciile modificate genetic,care ar putea
cauza poluare transfrontieră.
 Activităţile menajere
 Activităţile menajere sunt generatoare de
multiple forme de poluare: fizică,
chimică,biologică, fonică, estetică.

 Deşeurile urbane persistă în natură zile, luni şi chiar

ani, producând poluare estetică,chimică, biologică şi
disconfort. Persistenţa în mediu se datorează
degradării foarte lente a unor produse, sub influenţa
apei, oxigenului atmosferic, luminii,
microorganismelor.
 Astfel,fierul şi aliajele lui persistă şi 100 de ani, până
se degradează natural, masele plastice persistă şi
250 de ani, aluminiu 500 de ani, iar sticla 5000
de ani.
Procesele de ardere a
combustibililor şi
fumatul, pe lângă procesele
de ardere din industrie şi
transporturi poluează
puternic atmosfera în
marile oraşe şi în
împrejurimi.
La incinerarea deşeurilor
urbane şi industriale pot
apare compuşi chimici
deosebit de toxici.
Exemplu compuşi cu clor toxici în concentraţii de
sute de ng/m3 gaz de ardere. In S.U.A., în anul
1993, mai mult de jumătate din emisiile
atmosferice de dioxină au provenit din incinerarea
rezidiilor medicale şi peste 30 % din rezidiile
municipale.
 Pe lângă procesele de ardere, transporturile în
oraşe intervin cu pondere mare la poluare. Dintre
toate mijloacele de transport, transporturile auto
intervin cu ponderea cea mai mare la poluarea
atmosferei din fiecare oraş.
 Fumatul este o altă sursă de poluare în marile
aglomeraţii urbane. Fumul de ţigară, în prezenţa
unei enzime de activare PMS s-a dovedit că are
efect mutagenic.
 Din fumul de ţigară rezultă şi metale grele, toxice
pentru om: Pb, Cd, Hg, pe lângă alte substanţe.
Plumbul provine din sol, în care a ajuns astfel:
plumb deja existent, la care se adaugă depunerile
din gazele de eşapare ale autoturismelor, din
pesticide, sau din nămolurile fertilizante.
 Poluarea chimica, biologica si radioactive:
Se previne prin:
 combaterea proceselor tehnologice care

evacueaza astfel de subst pe sol

 controlarea namolurilor rezultate din

descompunerea apelor uzate si evacuate pe sol

 controlarea conditiilor si securitatii depozitarii

materialelor pe sol
 Poluarea cu pesticide:

Se poate controla:
 cultivarea solurilor rezistente la daunatori pt

care nu este nevoie de tratarea cu pesticide

 selectionarea semintelor

 folosirea asolamentelor
utilizarea metodelor biologice:
1)insamantarea unei suprafete reduse din terenul din
care se urmareste o anumita cultuara, cu un soi care
atrage daunatori
2)folosirea forononilor-substante chimice care perturba
procesele naturale de reproducere a daunatorilor
3)atragerea unor insecte , pasari sau microorganisme
nedaunatoare culturii dar care distrug parazitii si
insectele daunatoare
Pt a se putea renunta la fol pesticidelor este necesar
sa se foloseasca un sistem integrat de combatere a
daunatorilor:
eliminarea subventiilor de la stat pt producerea de
pesticide
plati pt necultivarea terenurilor slab productive

interzicerea schimbarii destinatiei terenurilor

cultivarea de soiuri rezistente la daunatori

Protectia solului se poate asigura :
cultivarea unor plante rezistente la cond
climatice, defavorabile, daunatorilor, adaptabile
la terenuri saraturate
reducerea poluarii aerului si a apei

Rolul antipoluant al padurilor

Padurile au un rol natural foarte important in
asigurarea planetei impotriva poluarii.
Functiile sale sunt:
1)participarea la formarea, evolutia si condervarea
solului concentrand in fitomasa arborilor unele
substante existente in sol , apa , aer,
2)inmagazinarea unei cant de apa micsorand
scurgerile la suprafata, viiturile, inundatiile si
evaporarea apei
4) evitarea tasarii si erodarii solului, folmatarea
apelor
5) reglarea umiditatii aerului( mai ales in per de
seceta)
6) purificarea aerului ( absortia CO2 H2 S), retinerea
prafului , distrugerea microorganismelor,generarea
de O2 . Totodata produce ionizarea aerului, cu
efecte benefice asupra sanatatii omului
7) adapostirea faunei si florei foarte diversificate ,
necesare pastrarii echilibrului ecologic
8) asigurarea a unei protectii climatice zonale prin
scaderea vitezei vantului si a temperaturii maxime
in timpul verii si atragerea emiditatii ceea ce
impiedica desertificarea
 Actiunea poluarii mediului asupra padurilor se
manifesta prin :
• scaderea rezistentei arborilor la factorii climatici
(ger, umiditate, temperature ridicata, seceta) , a
parazitilor , a insectelor, bolilor, a poluantilor
• scaderea rentabilitatii silvice
• crseterea cheltuielilor pt imbunatatirea padurilor
si efectuarea lucarilor de imbunatatire funciare
• Poluarea padurilor se previne:
 reducerea poluarii aerului si apei

 exploaterea rationala ca volum si metode

reducerea daunelor provocate de exploatarea
excesiva
oprirea pasunatului in paduri

impadurirea zonelelor slab productive

cresterea rezistenţei biologice a arborilor

distrugerea biologica a daunatorilor si

insectelor
plantarea de soiuri de arbori rezistenti la
conditile climatice
•dezvoltarea managementului padurilor
Pt protejarea zonelor din regiunile joase(campii) se planteaza
perdele forestiere pe suprafete reduse. Acestea determina:
reducerea vitezei vantului ceea ce duce la:

•scaderea eroziunii solului

•scaderea pericolului folmatarii apei, a cant de nisip si sol
erodat transportat
•evitarea degradarii samanaturilor
  Protectia resurselor naturale
 Resursele naturale st elemente materiale,
energetice si informationale aflate in mediul
inconjurator inafara activitatii umane.
 Dupa posibilitatea refacerii in timp resursele
naturale sunt:
1. inepuizabile sau reinnoibile(regenerabile) – st
acelea ce se pot reface in timp dupa utilizarea
lor (apa, precipitatii, soarele, miscarea
curentilor, atmosfera, energia aflata in roci,
biomasa)
2. epuizabile sau neregenerabile – cele care odata
consumate nu se mai refac.Acestea se gasec in
cant limitata si au o raspandire geografica
inegala.Din acestea fac parte zacamintele.
 Protejarea resurselor naturale si implicit a
mediului inconjurator se poate realiza prin:
1) economisirea prin cresterea economiei.
Aceasta se poate realiza prin:
 folosirea unor tehnologii cu randament de
valorificare a resurselor mare
 consumuri specifice de materie prima ,
materiale, combustibili, energie , mici
2) eliminarea pierderilor de orice natura din
industria agrcola, a transporturilor,comnsum
casnic, ceea ce duce la reducerea poluarii
mediului
3) protejarea mediului impotriva coroziunii prin
folosirea metodelor si materialelor eficiente
4) perfectionarea motoarelor , mijloacelor de
transport astfel incat consumul de combustibil
sa fie scazut
5) protejarea resurselor naturale impotriva
calamitatilor
6) cresterea resurselor reinnoibileinlocuirea
materialelor naturale cu cele de sinteza( mase
plastice, fibra optice, materiale ceramice) care
sa mai ieftine si uneori au proprietati superioare
celor naturale. Pentru fabricarea acestora
trebuie sa se utilizeze tehnologii care nu
genereaza produse secundare poluante
7) recuperarea si reciclarea rezidurilor privenite
din industrie, agriciltura, transporturi, activitati
menajere etc. precum grasimile, compusii
metalelor, fibre celulozice,ape reziduale
8) extragerea metalelor neferoase din sterilele
industriale, zgurile metalelor , cenusile de
termocentrala
9) folosirea namolurilor de la statiile de epurare a
apelor uzate ca fertilizant in agricultura
10) recuperarea hartiei, materialelor textile,
materialelor metalice,cauciucului , maselor
plastice de la mari consumatori sau de la cei
individuali. Acesta actiune este scumpa si si-o
pot permite doar tarile puternic industrualizate
Incinerarea se realizeaza cu aer imbogatit cu
oxigen.Inainte inicinerarii se recupereaza manual
sticla si deseurile din aluminiu apoi electromagnetic
corpuri din aliaje de fier si restul este uscat si in final
incinerat.

Arderea se realizează in cuptoare verticale,

orizontale sau rotative. Gazele rezultate din ardere
sunt purificate intr-o baterie de cicloane ( contin
particule si cenusa) ,apoi racite intr-un schimbator de
caldura . Mediul de racire poate fi apa sau aerul.Apa
calda rezultata se utilizeaza urban.Aerul cald rezultat
se utilizeaza la faza de uscare a gunoiului.
Q/A