Tema:Poluare solului.Masuri de Protectie.

Solul
-componenta a biosferei, rezultat din interactiunea mediului biotic cu cel abiotic, este stratul de
deasupra planetei, afanat, moale, friabil si acoperit cu humus. Impreuna cu atmosfera, el
constituie mediul de viata al plantelor si organismelor.
Solul, atmosfera, plantele si organismele se interpatrund si interconditioneaza in sisteme
ecologice complexe, numite biocenoze.
In compozitia solului se gasesc
susbstante anorganice :
- oxizi (de Fe, Ca, Mg, Mb, Zn, Zr, Ti) - carbonati (de Ca, Fe, Mg, Mn)
- sulfati - fosfati
-substante organice (celuloza, aldehide, alcooli, aminoacizi, albumine, grasimi)
-microorganisme si macroorganisme.
Solul este :
-Principalul mijloc de productie vegetala
-Sursa de elemente nutritive
-Participant la circuitul apei si al altor elemente in natura
-Purificator al naturii prin absorbtia apei si neutralizarea poluantilor
DEGRADAREA SOLULUI
-reprezinta procesul fizic de maruntire si dispersare a rocilor si mineralelor sub influenta
temperaturii, apei, vantului, gravitatiei si vietuitoarelor.
ALTERAREA SOLULUI
-se datoreaza proceselor chimice la care sunt supuse rocile si mineralele sub actiunea apelor,
acizilor (organici, anorganici) si sarurilor .
Degradarea si alterarea solului se produc concomitent si sunt ireversibile.
Poluarea solului
- orice activitate ce produce dereglarea functionarii normale a solului ca suport si mediu de viata
in cadrul ecosistemelor naturale sau create de om. Intrucat solul este un sistem natural a carui
complexitate o depaseste pe cea a aerului si a apei, poluarea ii afecteaza proprietatile si
fertilitatea, cu atat mai mult cu cat poluantii nu se pot elimina din el decat prin descompunere
naturala (proces foarte lent sau imposibil)
- Solul este un strat dinamic in cuprinsul caruia se desfasoara fara intrerupere numeroase si
complexe procese:

Chimice -in cea mai mare parte de natura organica. Importanta lor este multipla, servesc drept
suport nutritiv pentru germeni, insecte si rozatoare, sufera procese de descompunere cu eliberare
de gaze toxice si pot fi antrenate in sursele de apa, pe care le degradeaza;
Fizice-care provoaca dezechilibrul compozitiei solului: inundatii, ploi acide, defrisari masive.
Biologice-reprezentate de organisme (bacterii, virusi, paraziti), eliminate de om si de animale,
fiind in cea mai mare parte patogene. Ele fac parte integranta din diferite reziduuri (menajere,
animaliere, industriale);
Poluarea este un fenomen foarte periculos si in timp devine unul catastrofal.Pe sol se aduna in
cantitati uriase gunoaie provenite din orase sau din deseuri industriale , care ajung uneori sa aiba
consecinte directe asupra asezarilor omenesti .
Solul poate fi poluat :
-direct prin deversari de deeuri pe terenuri urbane sau rurale, sau din ngrminte i pesticide
aruncate pe terenurile agricole ;
-indirect, prin depunerea agenilor poluanti ejectai iniial n atmosfer, apa ploilor contaminate
cu agenti poluani "splai" din atmosfera contaminat, transportul agenilor poluani de ctre
vnt de pe un loc pe altul, infiltrarea prin sol a apelor contaminate.
n ceea ce privete poluarea prin intermediul agenilor poluani din atmosfer, se observ
anumite particulariti. Spre exemplu, ca regul general, solurile cele mai contaminate se vor
afla in preajma surselor de poluare. Pe msur, ns, ce nlimea courilor de evacuare a gazelor
contaminate crete, contaminarea terenului din imediata apropiere a sursei de poluare va scdea
ca nivel de contaminare dar regiunea contaminata se va extinde n suprafa. Nivelul
contaminrii solului depinde i de regimul ploilor.Acestea spal n general atmosfera de agenii
poluani i i depun pe sol, dar n acelai timp spal i solul, ajutnd la vehicularea agenilor
poluani spre emisari. Trebuie totui amintit c ploile favorizeaz i contaminarea n adncime a
solului.
ntr-o oarecare msur poluarea solului depinde i de vegetaia care l acoper, precum i de
natura nsai a solului. Lucrul acesta este foarte important pentru urmrirea persistenei
pesticidelor i ngrmintelor artificiale pe terenurile agricole. Interesul econamic i de protejare
a mediului cere ca att ingrmintele ct i pesticidele s rmn ct mai bine fixate n sol. n
realitate, o parte din ele este luat de vnt, alta este splat de ploi, iar restul se se descompune n
timp, datorit oxidrii n aer sau aciunii enzimelor secretate de bacteriile din sol.
Principalii poluanti ai solului sunt:
a) reziduuri solide:
-steril de mina sau de cariera;
-minereuri neprelucrabile;

'

-reziduuri de la prelucrarea minereurilor sau a carbunilor, aflate n iazuri

de decantare;
-zguri metalurgice rezultate de la procesele pirometalurgice;

.
namoluri si slamuri rezultate de la procesele hidrometalurgice;
.
cenusi si zguri de la termocentrale cu combustibil solid (carbune);
.
pulberi si prafuri rezultate din industria miniera;
.
plumb depus, provenit din gazele de esapament ale autovehiculelor;
.
pulberi sedimentabile rezultate din industria metalurgica (oxizi ai
metalelor grele Zn, Cd, Cu, Pb, etc.);
.
deseuri si reziduuri menajere;
.
pesticide;
.
ngrasaminte chimice;
.
gunoaie orasenesti (automobile abandonate, aparate electronice,
ambalaje, ziare, carti, haine, ncaltaminte, resturi alimentare, cladiri
mobile, cadavre de animale etc.);

demolate,

b) reziduuri lichide:
.

apele de mina si de cariere;

ape din zacaminte petroliere;

ape reziduale din instalatii de preparare a minereurilor si carbunilor;

.
ape reziduale de la rafinarii si produse petroliere raspndite pe sol;
.
ape reziduale din procese pirometalurgice si hidrometalurgice;
. precipitatii naturale care au dizolvat HiSC^, HF;
c) reziduuri gazoase:
.
gaze rezultate din activitatea industriei miniere: COi, SOi, HiS, aerosoli
etc.;
.
gaze naturale (metan, etan, propan, butan etc.) scurse din conducte
ngropate;
. fenoli,
cianuri,
produse
petroliere
gazoase
etc.;
d) antrenari de pulberi cu reziduuri gazoase:
. compusi sub forma de oxizi, sulfati, silicati ai urmatoarelor metale: Pb,
Cu, Zn, Hg, Cd.
Principalele surse de poluare a solului sunt reziduurile. Data fiind marea lor heterogenitate n
functie de gradul de dezvoltare economica si sociala a colectivitatilor, de obiceiurile si
traditiile populatiei etc., o clasificare a reziduurilor este dificil de facut. innd seama de
provenienta lor pot fi clasificate n:
-reziduuri menajere
-reziduuri industriale
-reziduuri agrozootehnice
-reziduuri radioactive.

Cauzele poluarii solului :

-Aplicarea pe scara larga a ingrasamintelor si pesticidelor in agricultura .
-depozitarea deseurilor solide.
-depunerile atmosferice de substante toxice produse ca urmare a aqctivitatii umane.
-eroziunea solului din cauza vinturilor si ploilor.
Toate aceste cauze actioneaza negativ atit asupra solului cit si asupra sanatatii noastre cum
ar fi :
Consecinte:
- Pesticidele distrug solul, prin uciderea ramelor si a unor microorganisme care au rol
esential in incorporarea materiilor organice in sol.
-micsorarea rezervei de elemente nutritive si de energie a solurilor,
- degradarea structurii, -reducerea permeabilitatii pentru apa si aer -pot aparea mutatii ale
plantelor.
Lucrarile de excavatie la zi .
- distrug suprafete mari de teren de la 4 pana la 10 ori fata de suprafata ceruta de
exploatarea propriu-zisa. Aceste suprafete sunt folosite pentru : drumuri de acces,
depozitarea sterilului, organizari de santier ; in plus, aceste lucrari pot produce inundatii si
alunecari de teren.
-Sterilele, cenusile de termocentrale si zgurile metalurgice pot produce poluarea chimica a
solului prin :
difuzia, adsorbtia, dizolvarea si antrenarea de catre apa a unor elemente continute in
aceste materiale, ce ajung astfel in sol
raspandirea particulelor fine continute pe alte terenuri sau pe ape, de catre vant
antrenarea particulelor din halde de catre ape (precipitatii), acoperind terenuri sau
obiective din apropiere.

Metalele grele din sterile, cenusi de termocentrala si zguri metalurgice difuzeaza in sol sau sunt
antrenate de apa in timpul infiltrarii in roci, ajungand in sol, unde unele sunt solubilizate, iar
altele transformate in suspensii foarte fine, ajungand prin adsorbtie in radacinile plantelor.
Metalele grele din sol determina dezechilibre ale proceselor chimice, biologice din acesta,
deoarece reduc activitatea biologica, scad procesele de nitrificare, iar asupra plantelor au actiune
toxica. Metalele grele din plante se transmit prin lanturi trofice pana la om.
Materialele radioactive -In subsol exista elemente radioactive (Uraniu, Toriu), sub forma de
zacaminte, si un izotop al K-ului in roci. Intreaga scoarta terestra emite in atmosfera un gaz :
Radon, a.i. se creeaza o radioactivitate naturala, cu care plantele si organismele sunt in echilibru.
Activitatile antropice, precum experientele nucleare, deseurile radioactive din centrale sau
accidente nucleare contribuie la crestarea radioactivitatii din mediu, datorita radiatiilor emise si a
radionuclizilor rezultati (Cs, I, Strontiu); acestea se depun pe sol, vegetatie si constructii. O parte
din cantitatea depusa patrunde in sol, prin difuzie / antrenare de catre apa. Aici, ele afecteaza
procesele biochimice si de nutritie ale plantelor.
Dejectiile animale de la crescatoriile industriale contin biostimulatori, medicamente, uree,
NaCl, agenti patogeni, care patrund in sol si il polueaza chimic si biologic. Aceste substante, prin
antrenare de catre apele ce se infiltreaza in roci pot ajunge in panza freatica, impurificand-o.
Namolurile rezultate din epurarea apelor uzate polueaza solul chimic si biologic. Aceste
namoluri rezulta din apele orasenesti, apele uzate industriale, epurarea primara si secundara, si
pot polua chimic (cele rezultate din Ind. Extractiva, Metalurgica) si biologic (restul).
Exploatarea terenurilor agricole influenteaza gradul de poluare a solului prin urmatorii factori:
Eroziunea solului se datoreaza vantului si apei. Se produce atunci cand vegetatia e redusa.
Materialul erodat este transportat la distanta de vant si apa, care il depun pe alte soluri sau pe
ape. Astfel, este afectata vegetatia de pe solul unde s-a depus si colmateaza apele => inundatii.
Ea este inlesnita de lucrari agricole necorespunzatoare, tratamente cu pesticide, fertilizanti, ploi
acide, defrisari, suprapasunat.

Ca masuri de prevenire si combatere a poluarii solului sunt:

- indepartarea organizata si la perioade cat mai scurte a reziduurilor colectate in afara
localitatilor,
-Aratul de-a curmezisul
-Studierea fiecarui tip de sol;
-Folosirea rationala pesticidelor nepoluante, erbicidelor selectionate;
-Utilizarea ingrasamintelor specifice in cantitati adecvate;
-Efectuarea unor lucrari de prevenire si combatere a eroziunii;
-Combaterea regularizari pe maluri;
-Plantarea perdelelor verzi, care absorb unii poluanti

- colectarea igienica a deseurilor menajere in recipiente speciale, pe cat posibil colectarea

selectiva (pe tipuri de deseuri);
- reciclarea;
-depozitarea controlata sau tratarea corespunzatoare a reziduurilor indepartate prin neutralizarea
lor,
-utilizarea in agricultura, ca ingrasamant natural, a reziduurilor,
-incinerarea reziduurilor uscate, recuperarea si reutilizarea (reciclarea) reziduurilor etc.
Masuri impotriva poluarii solului:
-constructia unor zone de depozitare a gunoaielor
-diminuarea eroziunii solului prin plantarea arborilor;
-folosirea judicioasa a ingrasamintelor,pesticidelor,precum si a metodelor agrotehnice care
sporesc fertilitatea solurilor etc.
-construirea de spatii de epurare a apei;
-modernizarea gropilor de gunoi;
-ridicarea nivelului de securitate nucleara;
-controlul poluarii industriale si a substantelor chimice utilizate in procesele industriale;
-mentinerea suprafetelor impadurite si utilizarea lemnului padurilor numai in limita aprobata prin
lege;
-combaterea eroziunii solului;
-colectarea rezidurilor menajere in recipiente speciale,pe sortimente(sticla,metal,hartie,material
plastic etc.) si reciclarea acestora

Msuri de precauie i msuri de prevenire a deteriorrii fizice a solului dupa

GUVERNUL
HOTRRE Nr. 1157
din 13.10.2008

3. n scopul evitrii i minimalizrii diverselor forme de degradare a solului: eroziune cu apa

i/sau eolian, reducere a rezervelor de humus i elemente biofile, compactare i destructurare,
supraumezire, salinizare i soloneizare, alunecare i surpare de teren, poluare fizic, chimic i
biologic, utilizatorii ntreprind msurile de precauie stipulate n continuare.

4. Utilizatorii trebuie s aplice urmtoarele msuri de prevenire a deteriorrii fizice a solurilor:

1) efectuarea concomitent a mai multor lucrri (operaii) n cadrul activitilor de pregtire a
solului i de ntreinere a culturilor la o singur trecere pentru minimizarea numrului de treceri a
tractoarelor;
2) tocarea i ncorporarea n sol, prin discuire i arat, a miritii i oricror altor resturi
vegetale;
3) includerea n asolament sau n rotaia culturilor a ierburilor perene (amelioratoare);
4) utilizarea mainilor agricole cu pneuri de presiune joas i cu roi late pentru micorarea
aciunii de comprimare a solului.
5) excluderea din asolamente a culturilor care provoac degradarea fizic a solului;
6) reducerea pn la 20% a ponderii culturilor tehnice, iar a rapiei pn la 5% n componena
asolamentelor i efectuarea sistematic a lucrrilor de redresare a strii fizice a solurilor n cadrul
terenurilor ocupate de acestea.
5. n funcie de cauzele care provoac i intensific procesele de compactare a solului,
utilizatorii trebuie s ntreprind urmtoarele msuri generale de prevenire a compactrii
secundare a solurilor:
1) execut lucrri n cadrul practicilor agricole, care snt conforme cu condiiile pedoclimatice,
i pe durata desfurrii lor asigur succesiunea culturilor n rotaie de lung durat, inclusiv
prezena unor culturi amelioratoare, precum i ntreprind msuri, n urma crora are loc creterea
treptat a coninutului de humus i ameliorarea structurii solului;
2) minimalizeaz trecerile pe teren ale mainilor i tractoarelor i efectueaz mai multe lucrri
la o singur trecere prin folosirea agregatelor complexe, precum i reduc suprafaa de teren
bttorit prin executarea trecerilor pe aceleai urme;
3) schimb n fiecare an adncimea de artur, n corelare cu tehnologiile diferitelor culturi din
asolament i efectueaz periodic (o dat la 4-5 ani) unele lucrri de afnare la adncimea de 35-40
cm, folosind n acest scop, dup caz, pluguri de subsolaj sau cizele, pluguri fr corman,
afntoare speciale;
4) respect valorile maximum admisibile ale presiunii la suprafaa solului, n funcie de tipul
solului, componena granulometric a acestuia i perioada de lucrare a solului, dup cum snt
specificate n anexa nr. 7.
Msuri de prevenire a degradrii i de refacere a structurii solului
n scopul prevenirii degradrii i refacerii structurii solului, utilizatorii trebuie s ntreprind
urmtoarele msuri:
1) executarea tuturor lucrrilor solului i practicarea traficului pe teren n perioade optime de
lucrare;
2) practicarea prioritar a sistemului de lucrare minim a solului, care const n executarea
lucrrilor de arat cu o periodicitate de 4-5 ani i reducerea presiunilor mecanice asupra solurilor
pe parcursul perioadei de vegetaie;
3) practicarea unui asolament de culturi variate, cu rotaii de lung durat (5-7 ani), care
include i culturi ameliorative (leguminoase i graminee perene);
4) aplicarea asolamentelor i ncorporarea anual a materiei organice proaspete pentru
asigurarea unui bilan pozitiv al humusului n sol i intensificarea activitilor organismelor vii

din sol, n special a mezofaunei (rmelor);

5) aplicarea substanelor amelioratoare pentru meninerea n limite optime (pH 6,2-8,2) a
reaciei solului i/sau corectarea acesteia i a componenei cationilor schimbabili;
6) utilizarea plugurilor specializate: pluguri cu lime de lucru variabil, pluguri oscilante,
pluguri cu brzdare n trepte;
7) efectuarea lucrrilor solului la viteze mici de naintare;
8) utilizarea pneurilor cu presiune mic, a pneurilor cu lime mare, a tractoarelor cu enile i
a altor tehnici care mresc suprafaa de contact cu solul;
9) irigarea cu ap conform cerinelor privind apa pentru irigare i dup primirea avizului
pozitiv de la Serviciul Sanitaro-Epidimiologic de Stat al Republcii Moldova;
10) excluderea irigrii prin aspersiune cu intensitate exclusiv i utilizarea irigaiei localizate;
11) acoperirea suprafaei terenurilor irigate prin aspersiune cu resturi vegetale, gunoi de grajd,
rumegu i alte materiale organice de origine natural inofensive pentru sol i mediu;
12) folosirea substanelor sintetice amelioratoare de structur.
Principiile de protectie a solurilor
Principiile de protectie a solurilor sint urmatoarele:
a) conservarea solurilor ca componenta de baza a naturii;
b) obligativitatea masurilor privind restabilirea solurilor degradate si poluate;
c) implementarea tehnologiilor si masurilor de prevenire si combatere a proceselor
degradare si poluare a solurilor;

de

d) determinarea modificarilor negative ale solurilor;

e) veridicitatea informatiei privind starea solurilor si efectuarea masurilor de protectie a solurilor;
f) argumentarea stiintifica a masurilor de protectie si restabilire a solurilor;
g) educarea si constientizarea populatiei in problemele privind protectia si ameliorarea solurilor;
h) antrenarea publicului in procesul luarii deciziilor.