Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Liceul Teoretic„Mihai Eminescu”

REGNUL MONERA: BACTERIILE

Profesor: Onilă Tatiana

Elevi: Gorbenco Dumitrița
Jigan Mihaela
 Ce sunt bacteriile?

Bacteriile sunt organisme unicelulare răspândite pe larg în natură. Răspândirea

lor depinde de unii factori ca : capacitatea de înmulțire într-un timp scurt,
dimensiunile mici, adaptabilitatea la diferite moduri de nutriție și rezistența la
condițiile vitrige. Bacteriile sunt primele organisme care au populat Terra
acum 3.8 miliarde de ani
 Structura corpului bacteriilor

În natură bacteriile sunt răspândite sub mai multe forme , dar cele mai des
întâlnite forme de bacterii sunt coci – formă sferică, bacili – formă de
bastonașe, vibrioni – formă de arc, spirile – formă de arc întins. Unele specii
dispun de flageli. În condiții nefavorabile bacteriile trec în stare inactivă – spori de
rezistență , învelindu-se cu încă un perete celular
 Coci
În microbiologie, coc este un termen ce definește
bacteriile care au formă sferică, prin opoziție cu cele
care au formă de bastonaș, numite bacili, sau cu cele
care au forme spiralate, numite spirocheți
Din punct de vedere al modului de grupare, avem:
diplococi: grupați câte doi
tetracoci: câte patru
sarcină: grupați ca niște baloți
streptococi: în formă de lanț
stafilococi: grupați în ciorchine.
 Bacili
Bacilii sunt bacterii în formă de cilindru rotunjit la
capete. Bacilul este una din formele cele mai frecvente
ale bacteriei. Bacilii includ familiile Bacillus,
Enterobacteriacee Bacilii se
prezintă izolați, grupați, câte doi, cap la cap (diplobacili)
sau în lanț (streptobacili). În ciclul lor de dezvoltare,
bacilii au un stadiu de rezistență (formează spori).
Majoritatea speciilor sunt saprofite (exemple: Bacillus
subtilis, Bacillus mycoides), câteva sunt patogene (ca
Bacillus anthracis).
 Vibrioni
Vibrionul este un gen de bacterii Gram-
negative, care are o formă de tijă curbă,
dintre care mai multe specii pot
provoca infecții transmise alimentar, de
obicei asociate cu consumul de fructe
de mare crude
 Spirilele
În microbiologie, spiril este o denumire
generală pentru bacteriile Gram negative, în
formă spiralată, lungi și groase, mobile
(ciliate); conțin incluzii de volutină sau de sulf și
sunt saprofite (ca Spirillum), autotrofe stricte
(ca Thiospira, Thiospirillum) sau autotrofe
facultative (Rhodospirillum) și trăiesc în apă
și în mâl.
 Nutriția bacteriilor

Nutriția bacteriilor poate fi heterotrofă și autotrofă. Majoritatea

bacteriilor sunt heterotrofe, consumând substanțele organice din
corpurile moarte(saprofite) sau din cele vii(parazite).
 Nutritia bacteriilor (2)

Saprofitele sunt bacteriile de fermentație, care descompun glucidele(zaharoza,lactoza,

maltoza etc.), și cele de putrefacție, care scindeaza proteinele din resturile vegetale și
animale.
Bacteriile parazite provoacă diferite boli prin distrugerea celulei-
gazdă sau prin secreția de toxine fiind numite bacterii patogene. Dintre bacteriile patogene
ce provoacă maladii umane fac parte vibrionul holerei, bacilii difteriei, dizanteriei,
tuberculozei, ș.a
Tratarea acestor maladii se realizeza prin intermediul antibioticelor, iar pentru distrugerea
lor se folosesc soluții de formalina , cloramină, alcool sau temperaturi înalte
 Nutriția bacteriilor(3)

La bacteriile autotrofe, în funcție de sursa de energie, pot fi

chemotrofe și fototrofe. Substanțele de rezervă ale bacteriilor sunt:
polizaharidele(amidon, glicogen), lipidele
 Înmulțirea bacteriilor

Bacteriile se înmulțesc prin diviziune binară simplă la fiecare 20-30 min.

Înainte de diviziune, molecula inelară de ADN se dublează. Cele două molecule
identice de ADN se fixează în membrana citoplasmatică și se interpun între
ele, divizând celula-corp în două.Fiecare celulă-fiică se alege cu o moleculă de
ADN identică. Pentru unele bacterii este specifică înmugurirea. Procesul sexuat
se reduce la conjugare și decurge diferit între organisme.
 Rolul bacteriilor
1. Fără bacterii este imposibil circuitul elementelor în natură, descompunerea resturilor
organice , autopurificarea bazinelor ș.a.m.d
2.Bacteriile au rolul de autofixare. Ele fixează azotul atmosferic, îmbogățind solul cu compuși
ai azotului, necesari plantelor.
3. Bacteriile formează compuși necesaro omului(aminoacizi, vitamine, fermenți , antibiotice,
ș.a) utilizate în biosinteza industrială
4.Bacteriile de fermentație permit obținerea oțetului, acidului citric, produselor lactate acide,
murăturilor.
5. Bacteriile de putrefacție asigură formarea humusului, care sub acțiunea lor este
transformat în săruri minerale
VĂ MULȚUMIM!