Sunteți pe pagina 1din 12

Poluarea solului.

MASURI DE PROTECTIE.

Solul
Componenta a biosferei, rezultat din
interactiunea mediului biotic cu cel abiotic,
este stratul de deasupra planetei, afinat,
moale, friabil si acoperit cu humus. Impreuna
cu atmosfera, el constituie mediul de viata al
plantelor si organismelor.
In compozitia solului se gasesc susbstante
anorganice :
- oxizi (de Fe, Ca, Mg, Mb, Zn, Zr, Ti)

- carbonati (de Ca, Fe, Mg, Mn)


- sulfati - fosfati
-substante organice (celuloza, aldehide, alcooli,
aminoacizi, albumine, grasimi)
-microorganisme si macroorganisme

Solul este :

Principalul mijloc de productie vegetala

Sursa de elemente nutritive

Participant la circuitul apei si al altor elemente in natura

Purificator al naturii prin absorbtia apei si neutralizarea


poluantilor

Poluarea Solului

orice activitate ce produce dereglarea functionarii normale a solului


ca suport si mediu de viata in cadrul ecosistemelor naturale sau
create de om. Intrucat solul este un sistem natural a carui
complexitate o depaseste pe cea a aerului si a apei, poluarea ii
afecteaza proprietatile si fertilitatea, cu atat mai mult cu cat poluantii
nu se pot elimina din el decat prin descompunere naturala (proces
foarte lent sau imposibil)

Solul este un strat dinamic in cuprinsul caruia se desfasoara fara intrerupere numeroase si complexe procese
Chimice -in cea mai mare parte de

natura organica. Importanta lor este


multipla, servesc drept suport
nutritiv pentru germeni, insecte si
rozatoare, sufera procese de
descompunere cu eliberare de gaze
toxice si pot fi antrenate in sursele
de apa, pe care le degradeaza;

Fizice-care provoaca
dezechilibrul
compozitiei solului:
inundatii, ploi acide,
defrisari masive.

Biologice-reprezentate de
organisme (bacterii, virusi,
paraziti), eliminate de om si
de animale, fiind in cea mai
mare parte patogene. Ele fac
parte integranta din diferite
reziduuri (menajere,
animaliere, industriale);

Solul poate fi poluat :

-direct prin deversari de deeuri pe terenuri urbane sau rurale, sau


din ngrminte i pesticide aruncate pe terenurile agricole ;

-indirect, prin depunerea agenilor poluanti ejectai iniial n


atmosfer, apa ploilor contaminate cu agenti poluani "splai" din
atmosfera contaminat, transportul agenilor poluani de ctre vnt
de pe un loc pe altul, infiltrarea prin sol a apelor contaminate.

Principalii poluanti ai solului sunt.

reziduuri solide:

reziduuri de la prelucrarea minereurilor sau a carbunilor, aflate n iazuri de decantare;

pesticide;

ngrasaminte chimice;

gunoaie orasenesti (automobile abandonate, aparate electronice,


ambalaje, ziare, carti, haine, ncaltaminte, resturi alimentare, cladiri demolate,
mobile, cadavre de animale etc.);

apele de mina si de cariere;

ape din zacaminte petroliere

reziduuri lichide:

reziduuri gazoase:

gaze rezultate din activitatea industriei miniere

gaze naturale (metan, etan, propan, butan etc.) scurse din conducte ngropate;

Cauzele poluarii solului :


Aplicarea pe scara larga a ingrasamintelor si pesticidelor in agricultura
Depunerile atmosferice de substante toxice produse ca urmare a aqctivitatii umane.
Eroziunea solului din cauza vinturilor si ploilor.
Depozitarea deseurilor solide
Toate aceste cauze actioneaza negativ atit asupra solului cit si asupra sanatatii noastre cum ar fi.
Consecinte:
- Pesticidele distrug solul, prin uciderea ramelor si a unor microorganisme care au rol esential in
incorporarea materiilor organice in sol.

-micsorarea rezervei de elemente nutritive si de energie a solurilor.


-degradarea structurii.
-reducerea permeabilitatii pentru apa si aer .
-pot aparea mutatii ale plantelor.

Lucrarile de excavatie la zi .
-Distrug suprafete mari de teren de la 4 pana la 10 ori fata de suprafata ceruta de exploatarea propriu-zisa.
Aceste suprafete sunt folosite pentru : drumuri de acces, depozitarea sterilului, organizari de santier ; in plus,
aceste lucrari pot produce inundatii si alunecari de teren.
Sterilele, cenusile de termocentrale si zgurile metalurgice pot produce poluarea chimica a solului prin
-difuzia, adsorbtia, dizolvarea si antrenarea de catre apa a unor elemente continute in aceste materiale, ce ajung astfel in
sol.

raspandirea particulelor fine continute pe alte terenuri sau pe ape, de catre vant.
antrenarea particulelor din halde de catre ape (precipitatii), acoperind terenuri sau obiective din apropiere.

Metalele grele
Din sterile, cenusi de termocentrala si zguri metalurgice difuzeaza in sol sau sunt antrenate de apa in timpul
infiltrarii in roci, ajungand in sol, unde unele sunt solubilizate, iar altele transformate in suspensii foarte fine,
ajungand prin adsorbtie in radacinile plantelor
Metalele grele din sol determina dezechilibre ale proceselor chimice, biologice din acesta, deoarece reduc
activitatea biologica, scad procesele de nitrificare, iar asupra plantelor au actiune toxica. Metalele grele din
plante se transmit prin lanturi trofice pana la om.

Materialele radioactive
In subsol exista elemente radioactive (Uraniu, Toriu), sub forma de zacaminte, si un izotop al K-ului in roci.
Intreaga scoarta terestra emite in atmosfera un gaz : Radon, a.i. se creeaza o radioactivitate naturala, cu
care plantele si organismele sunt in echilibru. Activitatile antropice, precum experientele nucleare, deseurile
radioactive din centrale sau accidente nucleare contribuie la crestarea radioactivitatii din mediu, datorita
radiatiilor emise si a radionuclizilor rezultati (Cs, I, Strontiu); acestea se depun pe sol, vegetatie si
constructii. O parte din cantitatea depusa patrunde in sol, prin difuzie / antrenare de catre apa. Aici, ele
afecteaza procesele biochimice si de nutritie ale plantelor.

Dejectiile animale
De la crescatoriile industriale contin biostimulatori, medicamente, uree, NaCl, agenti
patogeni, care patrund in sol si il polueaza chimic si biologic. Aceste substante, prin
antrenare de catre apele ce se infiltreaza in roci pot ajunge in panza freatica,
impurificand-o.

Namolurile

Rezultate din epurarea apelor uzate polueaza solul chimic si biologic. Aceste
namoluri rezulta din apele orasenesti, apele uzate industriale, epurarea primara
si secundara, si pot polua chimic (cele rezultate din Ind. Extractiva,
Metalurgica) si biologic (restul).

Ca masuri de prevenire si combatere a poluarii solului sunt:


- indepartarea organizata si la perioade cat mai scurte a reziduurilor colectate in afara localitatilor,
-Aratul de-a curmezisul
-Studierea fiecarui tip de sol;

-Folosirea rationala pesticidelor nepoluante, erbicidelor selectionate;


-Utilizarea ingrasamintelor specifice in cantitati adecvate;
-Efectuarea unor lucrari de prevenire si combatere a eroziunii;
-Combaterea regularizari pe maluri;
-Plantarea perdelelor verzi, care absorb unii poluanti
- colectarea igienica a deseurilor menajere in recipiente speciale, pe cat posibil colectarea selectiva (pe
tipuri de deseuri);
- reciclarea;
-depozitarea controlata sau tratarea corespunzatoare a reziduurilor indepartate prin neutralizarea lor,
-utilizarea in agricultura, ca ingrasamant natural, a reziduurilor,
-incinerarea reziduurilor uscate, recuperarea si reutilizarea (reciclarea) reziduurilor etc.

Masuri impotriva poluarii solului:


-constructia unor zone de depozitare a gunoaielor
-construirea de spatii de epurare a apei;
-modernizarea gropilor de gunoi;
-ridicarea nivelului de securitate nucleara;
-controlul poluarii industriale si a substantelor chimice utilizate in procesele industriale;
-mentinerea suprafetelor impadurite si utilizarea lemnului padurilor numai in limita aprobata prin lege;
-combaterea eroziunii solului;
Principiile de protectie a solurilor sint urmatoarele
a) conservarea solurilor ca componenta de baza a naturii;

b) obligativitatea masurilor privind restabilirea solurilor degradate si poluate;


c) implementarea tehnologiilor si masurilor de prevenire si combatere a proceselor de degradare si poluare a solurilor;
d) determinarea modificarilor negative ale solurilor;
e) veridicitatea informatiei privind starea solurilor si efectuarea masurilor de protectie a solurilor;
f) argumentarea stiintifica a masurilor de protectie si restabilire a solurilor;
g) educarea si constientizarea populatiei in problemele privind protectia si ameliorarea solurilor;
h) antrenarea publicului in procesul luarii deciziilor