Sunteți pe pagina 1din 24

POLUAREA

SOLULUI

Proiect realizat de: Maceac Roman, Mitrean


Alexandru
Subiect : Poluarea Solului

Solul componenta a biosferei, rezultat din


interactiunea mediului biotic cu cel abiotic, este stratul
de deasupra planetei, afanat, moale, friabil si acoperit cu
humus. Impreuna cu atmosfera, el constituie mediul de
viata pentru al plantelor si organismelor (animale si
microorganisme).
Solul, atmosfera, plantele si organismele se interpatrund
si interconditioneaza in sisteme ecologice complexe,
numite biocenoze.
Humusul rezulta din descompunerea plantelor,
animalelor si microorganismelor de catre
microorganismele saprofage. El contine substante
celulozice, semicelulozice, ligninice (lemnoase),
poliglucidice, proteinice, tanini, ceruri, grasimi etc.
Din descompunere, alaturi de humus, mai apar gaze
(CO2, CH4, NH3) si apa.

In compozitia solului se gasesc :


susbstante anorganice:
- oxizi (de Fe, Ca, Mg, Mb, Zn, Zr, Ti)
- carbonati (de Ca, Fe, Mg, Mn)
- sulfati
- fosfati
substante organice (celuloza, aldehide, alcooli, aminoacizi,
albumine, grasimi)
microorganisme si macroogranisme:
unele microorganisme (bacterii, alge verzi) transforma:
- Compusii C-ului in CO 2, CH4
- Compusii N-ului in N si azotati
- O parte din substantele poluante (pesticide, fertilizanti)
Alte microorganisme fixeaza N-ul atmosferic;
Ciupercile inlesnesc absorbtia apei si a microelementelor
(Fe, Cu, Zn, Mg, Mb) in radacinile plantelor.
Macroorganismele aereaza solul, il structureaza si ii
maresc fertilitatea.

Solul este:
Principalul mijloc de productie vegetala
Sursa de elemente nutritive
Participant la circuitul apei si al altor elemente in
natura
Purificator al naturii prin absorbtia apei si
neutralizarea poluantilor (pentru aceasta trebuie
sa fie poros si umed; datorita porozitatii se
aereaza)

DEGRADAREA SOLULUI reprezinta procesul fizic de


maruntire si dispersare a rocilor si mineralelor sub
influenta temperaturii, apei, vantului,gravitatiei si
vietuitoarelor.
ALTERAREA SOLULUI se datoreaza proceselor chimice
la care sunt supuse rocile si mineralele sub actiunea
apelor, acizilor (organici, anorganici) si sarurilor .
Degradarea si alterarea solului se produc concomitent si
sunt ireversibile.

Pe planeta noastra, uscatul ocupa ~38% din suprafata totala, cu urmatoarea repartitie:
teren agricol: ~30%
padure: 30%
desert: 36%
alte tipuri de terenuri (stanci etc): 4%

FORME DE POLUARE A SOLULUI

Poluarea solului _ orice activitate ce produce


dereglarea functionarii normale a solului ca suport
si mediu de viata in cadrul eosistemelor naturale
sau create de om. Intrucat solul este un sistem
naturala carui complexitate o depaseste pe cea a
aerului si a apei, poluarea ii afecteaza proprietatile
si fertilitatea, cu atat mai mult cu cat poluantii nu
se pot elimina din el decat prin descompunere
naturala (proces foarte lent sau imposibil).

In functie de activitatile care o genereaza si este poluare prin :


- lucrari de excavatie la zi
- acoperire cu halde (de sterile, cenusi de termocentrala,
zguri
metalurgicesi din iazuri de decantare
- depozite de gunoaie
- depozite de deseuri si reziduuri anorganice
- cu substante purtate de vant
- cu materiale radioactive
- deseuri si reziduuri organice de la industria alimentara si
usoara
- dejectii animale si umane
- eroziune si alunecari
- saraturare
- acidificare
- exces de apa
- exces sau carenta de elemente nutritive
- compactare, inclusiv formarea de cruste
- acoperirea solului cu sedimente produse prin eroziune
- pesticide
- agenti patogeni contaminanti

Lucrarile de excavatie la zi - distrug suprafete


mari de teren de la 4 pana la 10 ori fata de
suprafata ceruta de exploatarea propriu-zisa.
Aceste suprafete sunt folosite pentru: drumuri
de acces, depozitarea sterilului, organizari de
santier; in plus, aceste lucrari pot produce
inundatii si alunecari de teren.

Sterilele, cenusile de termocentrale si zgurile metalurgice


pot produce poluarea chimica a solului prin:
difuzia, adsorbtia, dizolvarea si antrenarea de catre apa a unor
elemente continute in aceste materiale, ce ajung astfel in sol
raspandirea particulelor fine continute pe alte terenuri sau pe
ape, de catre vant
antrenarea particulelor din halde de catre ape (precipitatii),
acoperind terenuri sau obiective din apropiere.

Metalele grele din sterile, cenusi de termocentrala si zguri


metalurgice difuzeaza in sol sau sunt antrenate de apa in timpul
infiltrarii in roci, ajungand in sol, unde unele sunt solubilizate, iar
altele transformate in suspensii foarte fine, ajungand prin adsorbtie in
radacinile plantelor.
Metalele grele din sol determina dezechilibre ale proceselor chimice,
biologice din acesta, deoarece reduc activitatea biologica, scad
procesele de nitrificare, iar asupra plantelor au actiune toxica.
Metalele grele din plante se transmit prin lanturi trofice pana la om.

Materialele radioactive - In subsol exista elemente radioactive


(Uraniu, Toriu), sub forma de zacaminte, si un izotop al K-ului in
roci. Intreaga scoarta terestra emite in atmosfera un gaz: Radon,
a.i. se creeaza o radioactivitate naturala, cu care plantele si
organismele sunt in echilibru. Activitatile antropice, precum
experientele nucleare, deseurile radioactive din centrale sau
accidente nucleare contribuie la crestarea radioactivitatii din
mediu, datorita radiatiilor emise si a radionuclizilor rezultati (Cs,
I, Strontiu); acestea se depun pe sol, vegetatie si constructii.
O parte din cantitatea depusa patrunde in sol, prin difuzie /
antrenare de catre apa. Aici, ele afecteaza procesele biochimice si
de nutritie ale plantelor.

Deseurile si reziduurile din industria


alimentara polueaza solul chimic si biologic,
prin substantele organice si anorganice
continute si compusi putrescibili. Unele pot
fi folosite ca fertilizanti.

Dejectiile animale de la crescatoriile industriale contin


biostimulatori, medicamente, uree, NaCl, agenti patogeni,
care patrund in sol si il polueaza chimic si biologic. Aceste
substante, prin antrenare de catre apele ce se infiltreaza in
roci pot ajunge in panza freatica, impurificand-o.

Namolurile rezultate din epurarea apelor uzate polueaza


solul chimic si biologic. Aceste namoluri rezulta din apele
orasenesti, apele uzate industriale, epurarea primara si
secundara, si pot polua chimic (cele rezultate din Ind.
Extractiva, Metalurgica) si biologic (restul).

Hidrocarburile pot polua solul in


jurul sondelor , ducand la
distrugerea vegetiei si la
saraturarea solurilor.

Saraturarea solului se datoreaza in special sarurilor


de Na acumulate in zonele aride si semiaride.
Sursele ce produc saraturarea:
- naturale (ridicarea nivelului panzei freatice si
ajungerea la suprafata a unor roci salifere, datorita
alunecarii de teren si cutremurelor)
- antropice (irigatii cu ape ce contin saruri,
suprapasunat, baltiri de apa in jurul lacurilor de
acumulare, inundatii cu ape sarate).

Fertilizantii produc acidificarea


solului, atunci cand sunt folositi in
cantitati mari, deoarece se modifica
pH-ul solului.

Excesul de apa se datoreaza precipitatiilor abundente


si irigatiilor intense. Apa in exces poate sa curga la
suprafata solului, sa balteasca si sa se infiltreze in sol.
Excesul de apa produce:
impiedicarea aerarii solului
influentarea negativa a procesului de nutritie a
plantelor
putrezirea radacinii plantelor
distrugerea recoltelor si saraturarea solului

Compactarea solului se datoreaza folosirii masinilor


grele la activitatile agricole, lipsei asolamentelor,
suprapasunatului etc. Ea reduce aerarea solului si
impiedica circularea normala a apei in sol. Compactarea
solului se inlatura prin lucrari agricole la 70-80 cm.

Pesticidele polueaza solul datorita marii lor


stabilitati. In sol, produc dereglarea proceselor
chimice si biochimice prin inhibarea enzimelor,
scaderea cantitatii de micromicete (ciuperci),
micsorarea cantitatii de microorganisme ce retin
N-ul.

Eroziunea solului se datoreaza vantului si apei. Se produce


atunci cand vegetatia e redusa. Materialul erodat este
transportat la distanta de vant si apa, care il depun pe alte
soluri sau pe ape. Astfel, este afectata vegetatia de pe solul
unde s-a depus si colmateaza apele => inundatii. Ea este
inlesnita de lucrari agricole necorespunzatoare, tratamente
cu pesticide, fertilizanti, ploi acide, defrisari, suprapasunat.

Alunecarile de teren se datoreaza defrisarilor,


excavatiilor, ploilor abundente, si pot distruge
obiectivele, produce schimbari ale cursurilor
apelor, aduc la suprafata roci nefertile.

S-ar putea să vă placă și