Fluviul Mississippi

Pop Raul George

 Mississippi [ˌmɪsɪˈsɪpɪ]
(Mississippi River) este un fluviu din
America de Nord SUA cu o lungime
de 3.778 km. Mississippi izvorește din
Lacul Itasca în partea de nord a
statului Minnesota. Se unește cu
afluenții săi principali Missouri și
Meramac lângă orașul St. Louis,
Missouri, iar cu Ohio în statul Illinois.
În afară de regiunea Marilor Lacuri
fluviul asigură cu apă întregul ținut
dintre Munții Stâncoși în vest și
Munții Apalași în est.

Fluviul Mississippi curge prin

zece state nord americane Minnesota,
Wisconsin, Iowa, Illinois, Missouri,
Kentucky, Arkansas, Tennessee,
Mississippi și Louisiana, înainte de
vărsarea sa printr-o deltă largă, la circa
160 km în sudul orașului New Orleans
în Golful Mexic.
„Cercetări mai recente, din anul 2005, au stabilit că fluviul de fapt nu s-ar termina în deltă ci și-ar continua cursul încă
2000 de km sub forma unui curent submarin până la coastele Cubei.
 Spre deosebire de alte fluvii
mari, Mississippi nu are mai
multe izvoare. El izvorăște din

Izvorul
lacul Itasca sub forma unui
pârâu cu o lățime de 5 m.
Coordonatele lacului sunt 47°
15' latitudine nordică și 95° 12'
longitudine vestică, fiind situat
la o altitudine de 512 m.
Etimologie
Numele fluviului provine din limba indienilor
Algonkin, din combinația cuvintelor messe = mare
și sepe = apă. Fiind frecvent tradus din această
limbă ca „Tatăl apelor”. O altă posibilitate ar fi
proveniența numelui din limba indienilor
Anishinabe și anume Messipi = „Marele Râu”
 Mississippi se varsă sub forma unei delte cu o suprafață de 28.600 km²,
uvD
ufl
ilatel

cea mai mare gură de vărsare din lume. Fluviul la vărsare este compus din
cinci brațe principale pe teritoriul statelor Louisiana, Arkansas și Tennessee.
Cantitatea zilnică de sediment adus de fluviu fiind de 1,5 milioane de tone.
Inundațiile periodice cu depuneri de mâl, face ca aceste regiuni să fie
deosebit de fertile, regiunea este bogată în pește (1 miliard de kg de pește
anual) Cultivarea în regiunea deltei este favorabilă culturii de: orez,
bumbac, trestie de zahăr și soia. O problemă a acestei regiuni este
scufundarea treptată a uscatului care duce la urcarea nivelului marin cu apă
sărată eutrofie.
 Adâncime
La izvorârea sa din Lacul Itasca, Mississippi are o adâncime de aproximativ 0,9 m. Adâncimea medie
a râului Mississippi între Saint Paul și Saint Louis este cuprinsă între 2,7-3,7 m, partea cea mai adâncă
fiind Lacul Pepin, care are 6–10 m adâncime medie și o adâncimea maximă de 18 m. Între Saint Louis,
unde râul Missouri se varsă în Mississippi, și Cairo, Illinois, adâncimea este în medie de 9 m. În aval de
Cairo, Illinois, după confluența râului Ohio, adâncimea medie este de 15-30 m. Cea mai mare adâncime a
fluviului Mississippi este în apropiere de New Orleans (la Algiers Point), unde acesta ajunge până la 60 m
adâncime.[3]

Bazinul și sub-bazinele fluviului Mississippi

 Istoric
Înainte de sosirea primilor coloniști spanioli, între anii 700 și 1600
a existat pe cursul fuviului o cultură dezvoltată. Hernando de Soto la
8 mai 1541 a fost primul european, care descoperă si numește
fluviul Rio de Espiritu Santo. În anul 1673 pornesc o expediție Louis
Joliet și Jacques Marquette de cercetare a regiunii, una dintre cele
mai mari expediții de cercetare de pe Mississippi. Primul european
care ajunge în delta fluviului a fost René-Robert Cavelier, Sieur de La
Salle în 1683. O lungă perioadă de timp, fluviul a format granița între
regiunile colonizate de europeni și teritoriul indian Cherokee prevăzut
ca rezervație indiană. Fluviul are și o mare importanță comercială cu
privire la transportul pe apă, având un rol important în războiul civil
american.
 Din anul 1812 circulă pe fluviu vaporul cu roată de propulsie a lui Robert Fulton făcând ruta
între New Orleans și Natchez. Până în 1817 erau deja pe fluviu 17 vapoare cu abur, în anul următor
deja 31, în 1820 erau 69, ca în anul 1850 să se atingă cifra de 740 de vapoare cu aburi. Rutele mai
frecvente erau între New Orleans și Louisville, sau între New Orleans și Natchez. În afară de
călători, se transportau pe vase mari cantități de bumbac. Traficul fluvial scade după apariția căii
ferate, în 1838 fiind construită prima linie de cale ferată între Vicksburg-Jackson. Fluviul devine mai
cunoscut prin povestirile romancierului american Mark Twain.
 Relief
 Campia Mississippi – se extinde in S continentului, in
lungul fluviului cu acelasi nume. Are un fundament vechi
paleozoic, peste care s-au depus sedimente cu grosimi
mari si un strat de loess care ajunge pana la 30 m
grosime.
 Câmpia Mississippi, în ciuada altimetriei, este o axă de
referinţă a reliefului Americii de Nord. Fundamentul său
este paleozoic, iar relieful este intens peneplenizat.
 A funcţionat ca golf marin, larg, adânc, umplut cu
sedimente marine şi aluviuni fluviale ulterior
 Bazinul fluviului Mississippi – Missouri este axat pe
unitatea fizico-geografică Podișurile și Câmpiile Centrale
(Central Plains).
 Campiile din bazinul fluviului Mississippi unesc de la
vest la est Muntii Stancosi de Apalasi si de la nord la sud
granita cu Canada si Golful Mexic. Terenul este in mare
parte jos si intins, dar se gasesc si cateva lanturi muntoase
cum sunt Ozarks, in Missouri, sau Black Hills in Dakota.
Vegetatia
”Oceanul verde al ierburilor”
 Vegetația predominantă, formațiunea fitogeografică de bază,
în Central Plains este cea de stepă, denumită aici prerie.
 Preria originală, nemodificată de om, era domeniul
ierburilor înalte, în partea central-nordică și din ce in ce
mai mică spre sud, în care predomină iarba bizonului.

 Fauna de prerie Preria este o zona de pasune care acoperea o

mare parte din America Centrala. Pe masura ce zona a fost
colonizata, antilocapra si bizonul au ajuns aproape de disparitie.
Totusi, mai exista inca zone de prerie unde traiesc animale ca
veverita terestra si coiotul
 Fluviul Mississippi produce frecvent inundatii,de aceea flora
si fauna sunt bogate,aici putand fi intalniti aligatori,bizami,cedri
de mlastina,dar si chiparosi.
Clima
 Emisfera boreală, 47-30 lat. N -: climat temperat
continental
 Golful Mexic -: climat subtropical  Deschiderea
mare pe care o are bazinul către nord, spre regiunea
arctică, canadină, face ca frecvent masele de aer reci să
se deplaseze spre sud, pe axa hidrografică Mississippi.
 Rîurile ce vin de pe versanții estici ai Stâncoșilor și de
pe podișurile extracordiliere au debite mai mici, din
cauza climatului mai uscat vara și rece iarna, în
comparație cu cele din est, din Appalachi, care au apă
multă ca urmare a climatului oceanic.
 Raul ingheata 3-4 luni pe an in cursul superior.