Cele mai frumoase zone turistice din America de Sud

1) Pozitia geografica
Privit de pe glob,America de Sud apare predominant in emisfera sudic. America de Sud se nvecineaz in nord cu Marea Caraibilor,si este legat de America de Nord prin istmul Panama(acrui lime nu depseste 80 km. In sud se nvecineaz cu Marea Scotiei,si strmtoarea Drake care separ America de Sud de Antartica n partea de vest se nvecineaz cu Oceanul Pacific,iar in partea de est se nvecineaz cu Oceanul Atlantic. America de Sud se situiaz ntre urmtoarele coordinate geografice: in nord,capul Galinas,din sudul Marii 0 0 0 Caraibelor,situat la 12 latitudine nordic;in sud,Capul Horn,la 53 latitudine sudic;in vest,Capul Parines,la 81 0 longitudine vestic,iar in est se afla Capul Branco situat la 35 longitudine vestic. Unii cercettori,care includ si insulele Galapagos in teritoriul Americi de Sud,duc limita vestic pn la aceste 0 insule situate la 91 longitudine vestica.

2) Date Generale
America de sud este al patrulea continent ca marime,avnd suprafata total de17.820.900 km .pornind de la Marea Caraibilor,se ntinde spre sud pe o lungime de7.400 km,pna la Capul Horn,laimea maxim este de 5.160 km.Prile cele mai vechi ale continentului sunt scutul brazilian si scutul guyanez,este mai mic dect scutul Brazilian si se gaseste n nordul americi de Sud.n America de Sud mai g sim si cel mai nalt lan muntos de pe continent,care se gseste n partea de vest al continentului,orientat aproximativ pe direcia nord sud,care au numeroase vrfuri ce depesc 6000 m.O mare parte din continent este formt din depresiuni prin care trei fluvii mari precum:Amayon,Orinoco i Paraguay-Parana,poart majoritatea apelor din America de Sud spre Oceanul Atlantic.Cea mai ntinsa i cea mai joas regiune de pe continental Sud American o gsim n 2 bazinul Amazonian,care ocup o suparafat foarte mare,de peste 7 milioane km .n principal bazinul Amazonian este acoperit de pduri tropicale luxuriante.America de Sud a fost populat de mii de ani,de civilizaii indigene,avansate,printre care chavin,moche,chimu si incaa.Populaia continentului n present depaete 370 milioane,o cifr care s-a dublat ntre 1960 si 2000. 3)Relieful Relieful este variat, cu muni, podisuri, dealuri si cmpii.Este dispus sub forma unor fsii aproximativ paralele, cu munti in Vest, podisuri in Est si cmpii in Centru. Principalul lan muntos al Americii de Sud este constituit de Munii Anzi. Altitudinea maxim se afl in varful Aconcagua (6960m). Din Munii Anzi izvorsc numeroase ruri: Marafion, Rio Salado, Rio Colorado,Rio Negro, Pilcomayo, Mamore. In zona munilor Anzi, putem gsi si civa vulcani cum ar fi: Chimborazo(6310m), Cotopaxi(5897m). Cmpiile din America de Sud: Cmpia Amazonului, Cmpia La Plata, mai extins fiind cea a Amazonului. Cmpia Amazonului este cea mai mare cmpie din America de Sud, si se extinde in:Peru, Columbia, Venezuela, Guyana, Suriname, Guyana Franceza si Brazilia. Este str btut de Amazon si muli dintre afluentii sai:Rio Negro, Rio Blanco, Japura, Madeira, Putumayo.
2

Cmpia La Plata este situat pe locul 2 n topul celor mai ntinse cmpii ale Americii de Sud, si se ntinde pe suprafaa Argentinei, Paraguay-ului, Uruguay-ului si a Braziliei. Este strbtut de urmtoarele rauri: Paraguay, Rio Negro, Rio Colorado, Rio Salado. n America de Sud, podisurile se gsesc in partea Central-Estic si mai importante sunt doua:Podisul Braziliei si Podisul Guyanelor. Podisul Braziliei este cel mai mare podis din America de Sud, ce se ntinde n Brazilia, pe aproximativ 90% din suprafata acestei tri. Podisul Braziliei este strbtut de: Parana, Guapore, Xingu, Sao Fran Cisco. Podisul Guyanelor este al doilea podis ca ntindere din America de Sud.Este extins in: Venezuela, Guyana, Guyana Franceza si n Suriname.Podisul Guyanelor este strabatut de ctre: Rio Branco.

4) Clima
America de Sud prezint mult mai multe particularitai climatice in comparaie cu celelalte continente sudice. Cei doi mari cureni:curentul cald al Braziliei format n zona ecuatorial(la nord de ecuator) cu direcia nordsud,in Oceanul Atlantic,si un curent rece,de origine sudic al peru-ului din Oceanul Pacific,cu o directie de la sud la nord,si spun serios amprenta pe ncalzirea inegal a armurilor estice si a celor vestice. Prezenta celor doi cureni determin o asezare neregulat a zonelor climatice.Spre exemplu,temperaturile o medii ale lunilor de vara sunt cu 2-3 C mai ridicate,pe coasta Atlanticului,la Rio Janeiro,n comparaie cu o temperaturile medii nregistrate la Lima,pe coasta Pacificului desi orasul Lima se afl la 12 latitudine sudic iar o o Rio de Janeiro cu 11 mai la sud (23 lat.sudic). Lunile de vara au aproape aceeasi temperatur la Lima si la Buenos Aires desi capitala Argintinei se afl pe o paralela de 35 latitudine sudic,cu peste 2.500 km mai la sud decat Lima.n Europa o asemenea distan pe latitudine se ntlneste ntre Lisabona si Oslo. Cele mai secetoase regiuni se ntalnesc pe coasta Pacificului (att pe rmul peruan ct si pe cel din jumatatea Nordic a Republici Chile).pe tropical de sud,la Arica,precipitatiile sunt ca si inexistente inregistrndu-se 1-2 mm pe an. n regiunile estice ale Braziliei si Argentinei,situate ntre ecuator si 30 latitudine sudic,se resimte din plin influena alizeului care are direcia de deplasare dinspre Oceanul Atlantic spre continent ceea ce are ca urmare nregistrarea unor cantitati foarte mari de precipitaii de la Belem (3200 mm) si pna la Buenos Aires (962 mm).n comparaie n regiunea temperat a Americi de Sud cantitaile de precipitaii cresc spectaculos pe armul Pacificului (datorit prezenei circulaiei vestice,dinspre Oceanul Pacific spre continent).Astfel la Valdiva,cu 700 Km mai spre sud de Santiago de Chile,cantita ile de precipitaii ajung la aproape 2.500mm fiind nsa mult diminuate pe latura estic a continentului,in Patagonia i ara de Foc se nregistreaz 447 mm. 5)Hdrografia Hidrografia Americii de Sud este foarte bogat,n nord,n centru i mai puin in sudul arii. Cel mai mare fluviu ca ntindere,dar i ca debit este far nici-o ndoial Amazonul, urmat de Parana,Tocanins, Madeira, Ucayali, Orinoco,Uruguay. Principalul loc de vrsare a fluviilor si rurilor este Oceanul Atlantic, dar i Marea Antilelor.
o

Amazon
Amazonul este cel mai mare fluviu ca debit si bazin hidrografic de pe Terra.Cu un debit mediu de 190000 m3/s i un debit maxim de 300000 m3/s,i un bazin hidrografic de 5778290 km2.Amazonul izvorte din Anzii Peruvieni,masivul Sf Ana (4.300m).Gura de vrsare a Amazonului a fost descoperit

de Vicente Janez Pinzon n anul 1500.Amazonul a fost prima oar strbtut de conchistadorul Francesco de Oreland n 1547.Numele de Amasonia a fost dat de bstinasi,care semnific distrugatorul de brci.Amazonul propriu-zis se formeaz la confluena a doi mari afluenti si anume:Ucayli si Maranoa,care conflueaz la Nauta,in amonte de localitatea Iquitos;pn la unirea cu apele fluviului Rio Negro poart denumirea de Solimoes. Amazonul mai este cunoscut si sub denumirea de colosul de apedeoarece el si mreste albia de la 1 km la confluena cu Rio Negro,pn la 25 km dup confluena cu Madeira.Amazonul se vars n Oceanul Atlantic printr-o gur de tip delta estuarian cu o lime de 200 km si o lungime de 350 km. La gura de vrsare se ntanpl un fenomen cunoscut sub numele de pororoca;el se desfsoar n timplul fluxului mareic si determin cresterea apelor spre amonte pn la o distana de circa 1000 km. Regimul hidrografic este influenat intr-o foarte mare masur de clima zonei,deoarece bazinul hidrografic se afl pe o parte si de alta a ecuatorului n proporii aproximativ egale.n aceast regiune predomin un climat cald si umed cu temperaturii medii ce nu scad sub 20 de grade Celsius,si precipitaiile sunt foarte bogate de aproximativ de 2.300 mm.Debitul rmne relativ constant tot timpul anului deoarece cnd plou n emisfera Nordic nu mai plou n emisfera sudic.Cu toate acestea,ca urmare a numrului mare de aflueni de pe partea dreapt,n august-septembrie,cnd rurile din emisfera sudic au mai puina ap,se pot nregistra ape mici pe Amazon.n cazuri excepionale se pot suprapune apele mari din cele dou emisfere i inundaiile pot fii catastrofale. Nivelul maxim se nregistreaz n luna mai,cnd apele cresc cu 15-20 m si provoac un debit de pan la 292.000 m3/s.Nivelul cel mai scazut se nregistreaz n luna noiembrie cu un debit de aproximativ de 80.000 m3/s. Amazonul aduce in Oceanul Atlantic co cantitate foarte mare de aluviuni de circa 1 mld.t/an. In bazinul Amazinian turismul este foarte dezviltat deoarece aici se gaseste cea mai diversificat zon de vegetaie si faun de pe Glob,se gsesc cele mai multe specii de animale si palante de pe Glob.n aceast zon se practic foarte mult un turism stiinific (de cercetare),dar n prezent a nceput s se practice foarte mult si turismul de agrement.

8) Vegetaia
Este foarte variat n America de Sud,ia se afla ntr-o strns interdependen cu relieful si clima. Tipuri de vegetaie din mai multe zone ale Americi de Sud.

a) Vegetatia de selvas sau vegetatia Amazoniei este reprezentat de o pdure dens de tip ecuatorial.Ia se ntende peste bazinul mijlociu i inferior al Amazonului,dar ocup i suprafee mari din Podisul Guianei iar spre sud urc n Podisul Braziliei,ocupnd paroape ntrega jumatate nordic. Selvasul se caracterizeaz prin arbori de mari dimensiuni,de 50-60 m (care ocup etajul superior) apoi prin arbori de naltimi mijlocii ( de 30-35 m) si mai multe etaje de subarboret,arbori maruni n care se ntalneste si vestitul lemn usor al arborelui de balsa.Arborii pdurii ecuatoriale sunt legaii ntre ei prin cateva zeci de specii de liane care constitue un desi greu de strbtut.n etajele

inferioare lumina soarelui ptrunde greu ceea ce determin abundena fanerogamelor (numeroase specii de ferigi). Stratul de humus,acolo unde exista este foarte subire,doar de ci-va centimetri.Radacinile arborilor intra putin n sol fiind adaptate la un mediu.Unii arbori,mai ales din zona lacurilor sau a rurilor prezint radacini aeriene. b) Catinga se gseste n parte mijlocie a Podisului Braziliei,unde cantitaile de precipitaii sunt mai mici,n aceast zon pdurile devin rare,pe unele poriuni doar cu arbori izolaii.n schimb si fac apariia cactui uriai care nmagazineaz in sezonul polios importante cantitai de ap. c) Lanos este o formaiune vegetal specific Campiei Orinocului situata n vestul Venezuelei i n estul Guianei.Este o formaiune de savan format din graminee care ating n timpul sezonului polios pn la 2 m nlime. d) Padurea subtropical este o continuare spre sud a formaiunilor vegetale salves i catinga.Pdurea subtropical este foarte bine dezvoltat n sudul,dar ndeosebi n sud-vestul Braziliei.Aici crete vestitul arbore cu frunzulie epoase Yerba Mate.Frunzuliele lui conin substane energizante cunoscute de localnici,care le mestec tot asa cum nord americanii folosesc guma de mestecat. e) Formatiunea vegetala de Pampas este o formaiune de step temporar asemanatoare celor din Europa de Est.n Patagonia formaiunea se transform n step deertic rece. f) n Cordiliera Andina,vegetaia se etajaz pe vertical difereniat n comparaie cu latitudinea si pozitia geografic.Cei mai bine npdurii sunt Anzii Chilieni.Aici se ntalnesc pdurile de fag austral (notofagus),coniferul canalelor(cipres de los canales) i numeroase specii de arbusti( ca de ex calafate).La nord de tropical capricornului n Anzi,la altitudini de 2000-3000 m se dezvolt o formaiune de step cald,cu graminee care poart denumirea locala de paramos.

6) SOLURILE
America de Sud are o gam larg de soluri de la soluri foarte fertile pn la soluri in care nu se poate cultiva nimic. Tipurile principale de soluri sunt lateritele i solurile brune-rosii de savan tropical,care sunt larg rspandite pe ntregul spatiu,pn la Tropical Capricornului. n condiiile unui climat umed,din zona ecuatorial,cu vegetaie pduroas,se dezvolt solurilre lateritice podzolite n bazinul Amazonului,precum i n piemontul estic al Anzilor.Solurile lateritice acoper suprafete mense din America de Sud,de mare uniformitate,cu excep ia unor zone inundabile din regiunile de delt i de confluen a apelor tributare pe dreapta ale Amazonului unde se dezvolt soluri de mlastin.Culoarea neagricioas a acestor ape (rios negros) se datoreaz dizolvrii materiilor organice din compoziia acestor soluri i a absenei materialului aluvionar abundant,deoarece ace ti aflueni curg de pe podisuri nalte,unde rocile tari afloreaz. n podisul Guianelor i n piemontul Anzilor,predomin solurile lateritele rosii tipice.Solurile lateritice podzolite se limiteaz numai la zonele cela mai nalte ale podisului Guianelor,acoperite de padurii tropicale dense.

n Podisul Braziliei,zona savanelor de sud se caracterizeaz printr-o mare varietate de soluri.Laterite podzolite acoper toate bordurile de est,mai naltat i bine umezit a podiului,precum si sierrele mai nalte. n Cmpia Grand Chaco,solurile roscare ale savanelor alterneaz cu solurile brune roscate ale padurilor uscate. Solurile tropicale se extend,la sud,pana la 30 latitudine sudic.n Campia Pamparsurilor,predomin soluri negre i soluri negre-roscate de cmpie,care,n lucrarile mai vechi,au fost identificate cu cernoziom.n realitate,aceste soluri relev caractere specific subtropicale.Ele sunt foarte fertile,n cea mai mare parte deselenite si semnate cu cereale. n zona temperat a Americii de Sud,solurile de stepa,atat de mult rspandite n Aerica de Nord,sunt slab reprezentate.Partea Nordic a Podisului Patagoniei este acoperit cu soluri brune-cenusii.La sud de paralela de 0 50 latitudine sudic apar stepe uscate temperate,cu soluri castanii. n zona tropical a Anzilor de Nord,predomin solurile montane rosii,iar n podisuri i pe culmi apar soluri montane nelenite.Versanii rasariteni,mai umezii,sunt acoperii cu soluri lateritice,iar pe versanii opusi se dezvolt soluri castanii.n Anzii Centrali,n condiiile climatului arid se ntalnesc soluri montane de pustiu,soluri cenusii i brune montane. n zona subtropical a Anzilor,pe tarmul pacific i pe versanii de apus,predomin soluri brune-cenusii,care n zona padurilor de foioase sunt nlocuite cu soluri cenusii de padure. n zona temperate a Anzilor,versanii paduroi sunt acoperii cu soluri brune-cenusii de padure,iar pe culmile mai nalte apar soluri nelenite montane.
0

7) Principalele activiti agricole n America de Sud

Principalele activiti agricole din America de Sud cuprind cultura plantelor i numeroase subdiviziuni ale acestora. Cultura plantelor se remarc prin plantaiile de porumb (Brazilia), bananieri, trestie-de-zahr, bumbac, cafea i cartofi. n statele Andine agricultura prezint un anumit specific, fiind axat pe cultura plantelor tropicale foarte apreciate de ctre europeni care ocup suprafee ntinse n Bolivia, Peru, Columbia. Agricultura din Peru cosntituie principala ramur a economiei statului. Se cultiv porumb, gru, orez, arahide i citrice. De asemenea, n zonele de coast se cultiv cafea. Cafeaua este o plant de cultur important n America de Sud. n Columbia se cultiv mai ales n solul fertil de la poalele Anzilor. Chile prezint o suprafa folosit pentru agricultur relativ restrns, datorit reliefului muntos i a climei secetoase. Cea mai important regiune agricol este Marea Vale, cmpie central fertil i clduroas, unde se cultiv cereale, lmiul, portocalul, via de vie i mslinul. Brazilia este ara cafelei, a nucilor de cocos, a bananelor i a produciei de cacao. Agricultura este specializat n culturi ale cror produse sunt n mare parte exportate, precum arborele de cafea, de cacao i citricele. Cultura porumbului, clasat pe locul 3 mondial, cuprinde spaiile aflate la sud i la est de platourile nalte din centrul Braziliei, acolo unde se afl cele mai multe terenuri cultivabile ale Americii de Sud. n Cmpia Amazonului, ocupat de pdurea ecuatorial, o parte a populaiei se ocup cu extragerea laptelui de cauciuc din arborii de cauciuc.

n zona punilor fertile centrale din Argentina, numite pampas, se cultiv cereale, n special gru. n Venezuela se practic culturi ale cror produse sunt destinate exclusiv exportului.

9) Fauna
America de Sud are dou mari regiuni faunistice i anume: Regiunea Brazilian (regiune de nord-est) i Regiunea Chilian (regiunea de sud-vest.Dintre animalele specifice Americii de Sud se remarc puma un carnivor deosebit de agresiv. n aceeai categorie a mamiferelor carnivore se nscrie si jaguarul, animal foarte mobil si bun crtor. America de Sud,aa cum remarc specealistii este continentul cel mai bogat n rozatoare. Aici,ndeosebi pe malurile apelor mai mari triete capibara unul dintre cele mai mari rozatoare de pe Terra.Atinge 1,2m lungime, i o greutate de 60-70 kg. Fauna caracteristic este reprezentat de lama, alpaca, condorul, maimua pitic, oposumul, lenesul, furnicarul. Dintre mamiferele ierbivore si carnivore ntalnim tapirul american, anaconda, pescrul, jaguarul, puma iar dintre psrile specifice amintim: harpia, papagalul, pasarea colibrii. Argentina este un paradis pentru pasionatii de psri, mlastinile gzduiesc aproximativ 344 de specii de psri, printre care: egrete, berze, psri cu corn. Pampasul este plin de psri mici, cele mai usor de observat fiind tero sau nagatul sudic si bandurria sau ibisul cu gatul alb. Condorul este ntalnit n Anzii Patagonezi.ns ceea ce i atrage cei mai mult pe turisti sunt coloniile de pinguini Magellan din Santa Cruz. Mamiferul cel mai ntalnit n Argentina este guanaco, o rud a lamei. Puma este cel mai mare carnivor din Argentina, alaturi de jaguar care tr iesc ambele n pdurile subtropicale. n zonele umede din nord- estul Argentinei triesc dou specii de crocodili i exist trei varietai de serpi veninosi numiti yarara. 10)Tarile componente

Clasamentul privind suprafata tarilor componente Americii de Sud este urmatorul:pe primul loc se afla Brazilia urmata de Argentina,Peru,Columbia, Bolivia, Venezuela, Chile, Paraguay, Ecuador, Guayana, Uruguay, Suriname si codasa clasamentului Guyana Franceza. Clasamentul continentului privind numrul de locuitori este:pe primul loc se afl Brazilia urmat de Columbia, Argentina, Peru, Venezuela, Chile, Ecuador, Bolivia, Paraguay, Uruguay, Guayana, Suriname si ultima clasat Guyana Franceza.

11) Cele mai frumoase zone din America de Sud

America de Sud se bucur de o pozitie a Continentului foarte buna.Acest continent are o multitudine de atractii turistice,antropice ct si naturale. n continuare va voi prezenta cteva state,orase,i obiective turistice din acest Continent.

a) Argentina
Este a opta tar ca marime din lume. Argentina are printre cei mai nalti munti din lume, cele mai ntinse deserturi i cele mai spectaculoase cascade. Cnd ne gndim la Argentina, ne gndim la fotbal, tango, Pampas, dar aceast tar nedescoperit n totalitate are mult mai multe de oferit. Probabil una dintre cele mai cunoscute manifestari ale culturii populare argentiniene este tangoul, acest dans

care a cucerit romanticii de pretutindeni. Daca sunteti interesati de istorie, aici ve i descoperi o multime de muzee; dac va plac tradiiile vei ntlni spectacole minunate de muzic, dans i folclor aproape n fiecare loc; dac va plac sporturile aici putei practica o multime de sporturi ca rafting, schi, safari, pescuit si apropape orice alt sport la care va gndii. O trsatur general a acestui popor este personalitatea puternic, dragostea pentru libertate, dorina si pasiunea de a tri. Teatrul Colon este printre primele trei opere din lume, cu o arhitectura superba si o acustic perfect. Aici au dat i dau nca reprezentaii muzicieni i balerini celebri. n Buenos Aires sunt aproximativ 90 de teatre i 100 cinematografe. Printre cele mai importante centre culturale sunt San Martin, Recoleta i Borges. Pictura i sculptura joac un rol important n viata cultural. Orasele principale ale arii au galerii de arta impresionante. Clima: Argentina este ara extremelor. n acelai timp, ntr-o regiune poate fi extrem de cald, iar in alta foarte frig. n general, clima este temperat, caracterizat de vreme uscata i racoroas, n sud, cald i umed, n centru. Lunile ianuarie si februarie sunt foarte calduroase, aproximativ 35-40 grade C, n timp ce iarna (iulieoctombrie) poate fi destul de frig.

Buenos Aires
Cu o populaie de peste 12 milioane de locuitori, Buenos Aires este cel mai mare oras din Argentina. Orasul Buenos Aires a fost fondat n 1536 de catre Pedro de Mendoza, distrus de indieni i refondat n 1580 de Juan de Garay. Datorit poziionarii sale strategice, cu deschidere la Oceanul Atlantic, Buenos Aires cunoa te o nsemnata cretere economic i cultural ncepand cu 1776, devenind o fascinant destinaie de vacan. Astazi, Argentina este un oras n care majoritatea cldirilor interesante dateaz din secolul XIX, amestec de stiluri i influente mbinate cu tradiia local, un oras cel putin interesant pentru turistii venii din ntreaga lume. Dar n afara frumuseii orasului, Buenos Aires are i o viaa cultural foarte interesant, de la spectacole de tango la expozitii, concerte, simpozioane, diverse prezentari. Printre cele mai interesante atracii turistice se numar reprezentaiile de tango, care au loc peste tot n Buenos Aires. Unele dintre cele mai frumoase spectacole au loc in El Querandi, un restaurant cu o vechime de peste 80 de ani, unde dansatorii impresioneaz prin pasiunea lor pentru tango. Construit n 1936 pentru a srbtori cele 4 secole de la fondarea orasului, obeliscul a devenit n scurt timp simbolului orasului Buenos Aires. Considerat a fi unul dintre cele mai importante centre culturale din America de Sud, Buenos Aires este intesat cu muzee, biblioteci si catedrale. Muzeele care nu trebuie ratate sunt: Catedrala Metropolitana, Muzeul National de Arta, Biblioteca Nationala, Muzeul de Arta Populara sau Muzeul Copiilor. Pentru ca mitul Evitei Peron este nca viu n sufletele argentinienilor, muzeul fostei Prime Doamne a Argentinei este unul dintre cele mai cutate. Deschis tot anul, aici pot fi admirate fotografii ale Evitei Peron, piese vestimentare i obiecte personale sau articole aprute de-a lungul timpului n pres. Viaa de noapte este i ea o parte importanta a Buenos Aires. Cluburile de noapte, restaurantele sau localurile unde au loc reprezentaii de tango te ndeamna sa petreci fara restricii, pn la rsritul soarelui.

Iguasu Falls Ar
Dac decidei s v petrecei vacana n Argentina, nu trebuie s ratai excursia la Cascadele Iguasu. Aflat la granita dintre Argentina i Brazilia, impresionanta cdere de apa se ntinde pe 2,7 km i, conform legendei, a aparut n urma unui exces de furie a unui zeu care si pierduse iubita. O alt legend spune o poveste putin diferita: un arpe pe nume Boi a desprit locul n 2, dupa ce un localnic furase inima unei fete, care urma s fie cina sa.

Mai impresionant dect cascada Niagara i mai mare dect cascada Victoria din Africa, cascadele Iguazu impresioneaz prin numarul mare de cderi de apa, 27 la numr, cu nlimi cuprinse ntre 60 si 90 de metri. Cea mai faimoas este Gatlejul diavolului, o cascad de forma literei U, cu o naltime de 82 de metri. Cei curajosi pot nota n apropierea cascadelor, ns numai n anumite zone, indicate de ghizii locali. De asemenea, excursiile organizate la Cascadele Iguazu includ si o plimbare prin padurea aflata n apropierea cascadelor, unde turistii rmn impresionai de diversitatea vegetaiei. Tot aici, vei ntalni i multe animale, care se plimb nestingherite de prezenta omului: maimute, reptile, papagali exotici, fluturi sau pesti electrici.

Mar Del Plata

Mar del Plata este cel mai important port pescresc al Argentinei, unde cei 17 km de plaja i viaa de noapte tumultoas atrag n fiecare an peste 3 milioane de turisti. Mar del Plata a fost fondt n 1874 de Patricio Peralta Ramos, dar abia n timpul celui de al Doilea Razboi Mondial devine una dintre cele mai cautate destinatii ale Argentinei. Motivul: elita arii nu mai putea traversa Atlanticul pentru vacanele anuale, aa ca s-a orientat spre Mar del Plata. n scurt timp, Mar del Plata a devenit o statiune pretenioas, frecventat de cei mai influeni oameni din America de Sud. n prezent, n Mar del Plata, sunt binevenii toi turitii, indiferent de puterea financiar, ofertele de cazare fiind extrem de variate. Dei este un oras agitat, cu o viaa de noapte plin de evenimente, restaurante si cluburi deschise toat noaptea, Mar del Plata are i cartiere linitite, perfecte pentru cei care caut linistea. Pentru muli turiti sosii n vacan n Mar del Plata, cel mai mare cazino din Argentina, Grand Casino, este o tentaie creia puini i pot rezista. Chiar daca nu suntei mptimii ai jocurilor de noroc, putei vizita cazinoul pentru arhitectura sa impresionant. Spre deosebire de alte orase importante din Argentina, n Mar del Plata, muzeele i catedralele nu sunt numeroase, printre cele mai notabile numarandu-se Villa Victoria (fosta resedinta a scriitoarei Victoria Ocampo), Muzeul Marii (aici este gzduit una dintre cele mai mari expozitii de melci de mare), Muzeul de Arta Moderna, Muzeul de Stiinte Naturale Lorenzo Scaglia si Muzeul Portului Mar del Plata.

b) Brazilia

Salvador este al treilea oras ca mrime din Brazilia, dup Sao Paolo i Rio de Janeiro. Cu o populaie de 2,1
milioane de locuitori, orasul este renumit datorit numarului foarte mare de sclavi care munceau pe planta iile de trestie de zahar n perioada coloniei portugheze. Devenit o destinaie obligatorie a Braziliei, Salvador si atrage turitii atat prin peisaje ireale, cat i prin farmecul pe care l eman vechile cartiere coloniale. Cel mai cunoscut este Pelourinho, n mare parte o zona de promenad, cu strzi pietruite, cladiri n stil clasic, un numar impresionant de biserici, mici magazine, restaurante si cafenele. Salvador este supranumit Cel mai fericit oras al Braziliei, datorit petrecerilor care au loc n plin strad, indiferent dac este sarbatoare national sau o zi de lucru. Din 1985, orasul a intrat in patrimoniul UNESCO, cladirile renascentiste, colorate i decorate cu elemente tradiionale dnd un farmec aparte cartierelor din centrul istoric. Una dintre atraciile principale ale orasului sunt reprezentaiile de candomble, un ritual tradiional care mbina muzica i dansul tradiionale cu vechile obiceiuri ale sclavilor. Printre muzeele ce nu trebuie ratate n Salvador se numar: Museu de Arta de Bahia, cu o colectie impresionant de opere de arta i antichitai din secolul XVII, Museu Abelardo Rodriques, unde picturile din perioada colonial prind via si Muzeul Afro-Brazilian, unde este prezentat n detaliu istoria legaturilor culturale, economice i istorice dintre Africa i Brazilia. Salvador rmne un ora interesant, cu o puternic doz de exotism, numeroase atracii, obiective si cu un ritm de via alert. Un oras ce merita vizitat.

Rio De Janeiro
Dac eti n cautarea unei destinaii exotice pentru vacant mult-asteptat, Rio de Janeiro este alegerea perfect. Datorit faimoaselor plaje, Ipanema si Copacabana, a numeroaselor obiective turistice, dar si a celebrului Carnaval, fosta capital a Braziliei este un oras al contrastelor. Dei se afla ntr-o continu dezvoltare, o mare parte din cei 13 milioane de locuitori tr iesc n sracie. n Rio de Janeiro, oamenii tiu s lase grijile deoparte i s se bucure de ceea ce le ofer viata. Plaja ocup un loc important n viaa brazilienilor. De dimineaa pn noaptea trziu, atat localnicii, ct si turistii, petrec laolalt, dansnd samba si infruptandu-se din deliciile culinare ale Braziliei.. Cel mai cunoscut obiectiv turistic din Rio de Janeiro este Statuia lui Iisus Hristos Mantuitorul. Monumentul a fost ridicat cu ajutorul Vaticanului i al Frantei, memorand 100 de ani de la declararea independen ei Braziliei. Inconjurat de Gradina Botanica, edificiul ofer o priveliste impresionant asupra orasului, fiind considerat unul dintre cele mai frumoase locuri din lume. Un alt punct de atracie l reprezint Carnavalul de la Rio. Show-ul dureaz patru zile, n fiecare an, iar data este stabilit n functie de ziua n care cade ziua de Paste. Ziua n care se termin carnavalul este prima zi de post, moment n care oamenii trebuie sa renune, pn la nviere, la toate placerile trupesti. Din itinerarul turitilor nu ar trebui s lipseasc Gradina Botanica, care reuseste sa si atrag vizitatorii prin frumuseea sculpturilor, fntanilor i a speciilor rare de plante din Amazon. n centrul orasului se afla zona istorica, unde se pot vizita Mnstirea Candelaria, Teatrul Municipal si cteva dintre cele mai importante muzee din Rio de Janeiro.

c) Chile
Santiago De Chile
Cel mai important oras din Chile, Santiago, este un amalgam de influene culturale, economice si industriale. Cu o populatie de 5 milioane de locuitori, Santiago este al patrulea oras din America de Sud, dup Buenos Aires, Rio de Janeiro si Sao Paolo. Orasul Santiago a fost infiinat de Pedro de Valdivia, n 1541, datorit poziiei sale geografice excelente, care l facea sa fie usor de aparat. n secolul XIX, Santiago cunoaste o importanta dezvoltare economica, n scurt timp devenind cel mai important oras din Chile. Pentru ca 40% din populatia tarii se afl n Santiago, autoritatile au facut eforturi disperate pentru a-i convinge pe locuitori s se stabileasc n afara orasului. Toate tentativele lor au fost sortite esecului. n ciuda numarului mare de maini din Santiago, peste 1 milion, traficul se desfasoar far dificultate, datorit planurilor de infrastructur bine gndite. Spre deosebire de alte orase importante din America de Sud, unde rata criminalitaii este ridicat, Santiago este considerat a fi unul dintre cele mai sigure orase din lume. Evenimentele culturale, numeroasele muzee, catedralele, cladirile cu o arhitectur interesant, dar si viaa de noapte au facut din Santiago o destinaie de vacan perfect. Locuitorii din Santiago stiu sa se bucure de via, viaa de noapte a orasului fiind unul dintre cele mai interesante puncte de atracie. Tot aici se gsesc si numeroase cluburi de jazz, cel mai renumit fiind Club de Jazz uoa. n Santiago exista cteva obiective turistice ce nu trebuie ratate: Centro Cultural Palacio de La Moneda, Muzeul National de Arte Frumoase, Plaza de Armas sau Muzeul de Arta Contemporana

Vina Del Mar

Vina del Mar este una dintre cele mai frumoase statiuni de vacan din Chile. Plajele sale fine, apa albastr, precum i festivalele anuale au transformat Vina del Mar ntr-o destinaie foarte cautat de turistii strini. Daca n urm cu 30 de ani n zon se aflau doar dune de nisip, acum staiunea este una dintre cele mai luxoase

din Chile. Desi este o staiune cu preuri destul de mari, orice turist se poate distra n Vina del Mar. Cele mai populare plaje, Acapulco, Mirasol si Los Marineros, atrag anual mii de turisti dornici de distracie. Cea mai buna perioada pentru a vizita Vina del Mar si pentru a cunoaste mai bine tradi iile acestui col de rai este nceputul anului, n lunile ianuarie si februarie. Atunci au loc diferite festivaluri, concerte si expozitii. Locuitorii din Vina del Mar sunt extrem de mandri de obiectivele turistice. Printre acestea se numara Reloj de Flores (un "ceas" facut din flori colorate), Parque del Salitre (cea mai frumoasa gradina botanica din Vina del Mar), Castillo Presidencial (resedinta de vara a presedintelui), Muzeul Fonck, Biblioteca Municipala. Tot n Vina del Mar vei putea vizita si casinoul, cel mai vechi si impresionant din Chile. Un alt monument ce nu trebuie ratat este Palacio Rioja (o vila ridicata la nceputul secolului XX, sediul unui muzeu al mediului). Preparatele traditionale chiliene pot fi servite n localuri cu preentii sau n diferite restaurante sau taverne.

Easter Island
Insula Pastelui este una dintre cele mai frumoase locuri din lume, misterul insulei starnind curiozitatea turistilor. Cu toate c se afl la o distan de 4.000 km, Insula Pastelui aparine de Chile. Numele insulei a fost dat de exploratorul olandez Jacob Roggevven care a descoperit-o in Duminica Pastelui. Dac n secolele trecute, populatia a fost nimicit de variol, din 5.000 de locuitori supravieuind doar 600, n zilele noastre, n Insula Pastelui locuiesc aproximativ 4.000 de indigeni. Punctul de atractie al insulei l reprezint Parcul National Rapa Nui. Aici, au fost descoperite 887 de monoli i, statui uriase sculptate din piatra vulcanului Rano Raraku. Monstrii din piatr au o naltime de pn la 20 m, greutatea lor depind, n multe cazuri, 80 de tone. Din pacate, nimeni nu a reusit sa desluseasca misterul acestor statui. Nici locuitorii care locuiesc acum pe Insula Pastelui nu cunosc insemnatatea constructiilor, de ce unele au fost pozitionate cu fata spre cer, de ce unele au ochii inchisi sau deschisi. Un alt mister care nu si-a gasit nca desluirea este felul n care au fost transportai monoliii. Legendele spun c statuile s-au deplasat singure, dar n urma unor investigaii s-a descoperit ca centrul de greutate este deplasat nspre centru, asa c puteau sa le tracteze cu ajutorul unor franghii. Greu de imaginat cum ar fi putut un numar de 50 sau 100 de oameni sa care 20 km un monument de peste 20 de tone.

d) Peru
Machu Picchu
Inconjurat de mister, farmec si traditii, Machu Pichu este cel mai cunoscut simbol al Imperiului incas. Descoperit in 1911 de exploratorul Hiram Bingham, dup ce fusese ascuns ntre padurile tropicale din jur, Machu Pichu continu s fascineze oamenii de stiint care ncearca sa afle care este adevarata poveste a orasului pierdut. Conform ultimelor studii, Machu Pichu nu ar fi fost un oras, ci un loc de pelerinaj legat simbolic de viziunea incasilor fat de cosmos. De-a lungul timpului, aici au fost descoperite 175 de mumii, dintre care o mare parte erau femei. Asezarea a fost naltata n secolul XV, la 2500 de metri altitudine, ad postind aproximativ 1.200 de persoane, pe cnd n anotimpul ploios rmaneau 100 de locuitori. Orasul era mpartit n 3 zone: zona sacra, zona oamenilor de rand si zona preotilor si a nobilimii. n zona sacra pot fi vazute Templul Culorilor, Intihuatana si Camera cu trei ferestre, toate dedicate lui Inti, zeul soarelui si totodat zeitatea incasa suprem. n zona nobilimii sunt casele n care stateau nobilii (adevarate palate avand camere trapezoidale), iar n cea popular locuiau servitorii. In Machu Pichu, unul dintre cele mai impresionante edificii este Mausoleul monumental, o statuie cioplit n piatr, goal pe interior si folosit pentru ritualuri si sacrificii. Arhitectura zonei este magnific, cele peste 140 de constructii si 100 de trepte fascinand milioanele de turisti. O alt enigm care nu a putut fi elucidata pan n

prezent este modul n care au fost construite casele, drumurile sau podurile, avand n vedere ca la vremea respectiva, roata nu fusese inventat. n 1988, un puternic incendiu a distrus peste 4.000 de hectare de vegetatie din jurul orasului si a amenintat multe specii de animale de la marginea ruinelor. Incapabile sa gestioneze dezvoltarea ( aproape 1 milion de oameni au vizitat Machu Pichu in 2008) si protejarea zonei, autoritatile au decis ca fosta asezare incasa sa intre sub patronajul UNESCO.

12) Populatia
In anul 2000 s-a estimat ca numarul locuitorilor ajunge la 348 milioane, echivalentul unui procent de 6% din intreaga populatie a lumii. Desi populatia Americii de Sud are o mostenire etnica variata, principalele ei elemente sunt constituite de nativii americani si de descendentii spaniolilor, portughezilor si a negrilor africani. Varietatea rasiala produsa de amestecul atator grupuri Este larga. Cei mai numerosi sunt asa zisii metisii, o combinatie intre iberici si nativii americani. Mai putin numerosi sunt cei proveniti din amestecul ibericilor si negrilor, iar cei mai putini sunt nativii americani amestecati cu negrii. Cei mai multi nativi americani se afla in zonele inalte din republicile andene. Populatia de origine spaniola este mai numeroasa in Argentina si Uruguay. In Brazilia, portughezii sunt elementul iberic predominant iar negrii si mulatrii sunt mai numerosi aici decat in orice alta tara din America de Sud. In Guiane si pe coasta Columbiei si Ecuatorului numarul negrilor este deasemenea mare. Valul continuu dar relativ moderat al ibericilor care au venit in America de Sud in perioada coloniala si in secolul ce a urmat proclamarii independentei, a crescut spre sfarsitul secolului 19 si pana in 1930 prin venirea a milioane de italieni, in principal in Argentina, Brazilia si Uruguay. Germani, polonezi si alte nationalitati europene au venit de-asemenea, dar intr-un numar incomparabil mai mic. Desi majoritatea imigrantilor europeni erau implicati in munca agricola in Argentina si Brazilia,mai multi germanii si italienii au format colonii agricole. Colonistii germani, de exemplu,s-au stabilit n partea central sudic a statului Chile. Alti imigranti s-au orientat catre oras, unde au contribuit substantial la forta de munca. Cateva grupuri non-europene, cum ar fi sirienii si libanezii, au venit in numar mare. Valul cel mai mare de imigranti asiatici a venit in secolul 19 din India, Indonezia si China. Multi dintre ei au ajuns in Guiana Engleza si Guiana Olandeza ca muncitori dupa abolirea sclaviei. In special dupa 1900, un numar mare de japonezi s-au stabilit in sud-estul Braziliei, iar mai putini in Paraguay, Bolivia si in nordul si nord-estul Braziliei.. Populatia din America de Sud s-a dublat intre 1960 si 2000. Aproape jumatate din populatia de pe continent locuieste in Brazilia. 45% din restul populatiei se afla localizata in Columbia, Argentina, Peru, Venezuela, Chile si Ecuator. Cresterea populatiei este datorata in mare parte cresterii naturale , rata natalitatii fiind de 221 per 1000 oameni, iar rata mortalitatii de 8 per 1000 oameni in anul 2000.in multe regiuni rata mortalitatii a suferit un declin substantial de-a lungul multor decade, pe cand rata natalitatii doar de curand a inregistrat o tendinta de scadere.

13) Traditii,sarbatori si festivaluri din america de Sud

Cnd ne gndim la continentul sud american primul lucru care ne vine n minte este tangoul argentinian care si are originea n perioada cnd acele barrios aveau o numeroas populatie afro-americana. Inima tangoului este n Buenos Aires, unde n prezent se organizeaz si un festival de tango care captiveaz turistii. Primul festival de tango a fost inut n decembrie la aniversarea zilei de nastere a legendei tangoului Carlos Gardel . n Argentina domnisoarele sau cavalerii de onoare nu fac parte din ceremonialul de nunta, acestia sunt reprezentati de mama mirelui si tatal miresei care nsotesc cuplul la biserica. O alta traditie local este aceea ca inelele sa fie schimbate n timpul logodnei si nu n timpul depunerii juramintelor.

In Venezuela un rol important l are viaa de familie, de aceea viitorul sot trebuie s cear ntai tatalui permisiunea de a se casatori cu fiica sa. In Brazilia traditia tine de organizarea anuala a festivalului de la Rio de Janeiro , punctul forte al distractiei este Sambodromul, singura strada unde multimea este organizat, astfel ncat mijlocul strzii sa raman liber pentru defilarea elevilor scolilor de samba. Carnavalul mai este denumit de bastinasi " Parada de Samba", samba inseamnand dans din buric. n Argentina alte festivaluri care atrag majoritatea turistilor sunt: Feria de Galerias Arte Predio Ferial care are loc n a doua jumatate a lunii mai si cupride galerii de arta contemporane, Festival Nacional del Folklore care este cel mai bun festival folcloric al Argentinei, carnavalul Norteno care are loc n mai multe locuri din Quebrada de Humahuaca.