MARILE LACURI - grup de cinci lacuri cu ap dulce situate n centrul Americii de Nord, legate prin canale naturale si artificiale.

De la vest la est, ele sunt: Lacul Superior, Lacul Michigan, Lacul uron, Lacul !rie si Lacul "ntario. Michigan se afl n ntregime n interiorul Statelor #nite, pe c$nd celelalte formea% o parte din granita dintre Statele #nite si &anada. Suprafata total a acestui sistem este de '((,)** +m' . Laolalt, lacurile irig circa ,-*,*** +m' n &anada si n Statele #nite. .rincipala iesire o repre%int fluviul Sf$ntul Laurentiu, o parte din ap vrs$ndu-se din Lacul Michigan si prin /$ul &hicago. Lacurile au ca vecini provincia canadian "ntario si alte opt state americane: Ne0 1or+, .enns2lvania, "hio, 3ndiana, Michigan, 3llinois, Minnesota si 4isconsin. Marile Lacuri sunt o resurs natural de o important e5traordinar n America de Nord, servind ca focar al de%voltrii industriei din interiorul continentului. La un loc detin circa '*6 din totalul de ap dulce de suprafat a lumii. .atru dintre cele mai mari dou%eci de orase din America de Nord 7 &hicago, Detroit, 8oronto si &leveland 9 sunt ase%ate pe trmurile Marilor Lacuri si datorea% mare parte a de%voltrii lor comerciale acestora. Lacurile repre%int de asemenea o resurs turistic, cu circa ),,*** +m de linie a trmului, pescrii destinate pescuitului sportiv si numeroase pla:e si docuri.

DESCRIERE
Lacul Superior 7;',)** +m' 9 este cel mai mare lac cu ap dulce din lume. Dintre Marile Lacuri, Superior se afl la cea mai mare altitudine, );< m, este cel mai nordic si cel mai rece. 3esirea sa este /$ul Saint Mar2s, care se vars n Lacul uron dup o cdere de circa , metri printr-o serie de cataracte printre orasele Sault Sainte Marie, din "ntario, si Michigan. Altitudinile lacurilor scad spre sud si est. Lacul Huron si Lacul Michigan se afl la acelasi nivel, ),= m, separate de str$mtoarea Mac+inac, unde apa trece din Lacul Michigan n Lacul uron. uron are o suprafat mai mare ntre cele dou > -?,=** +m'@ Michigan este mai ad$nc, ;- m n medie, si are mai mult ap. At$t Michigan c$t si uron au numeroase insule, cele mai mari fiind incluse n lantul 3nsulelor Manitoulin, din Lacul uron. La captul cel mai sudic, Lacul uron se vars n /$ul Saint &lair, care are o cdere de circa < metri, ntre Lacul uron si micul si superficialul Aa%in al Lacului Saint &lair. Rul Detroit leag Lacul Saint &lair de Lacul Erie. La captul cel mai nordic, Lacul !rie se vars prin /$ul Niagara, cu o cdere de ?? m, la nord, n Lacul Ontario. Lacul "ntario, cel mai mic dintre Marile Lacuri, cu o suprafat de )?,*)* +m', este al paispre%ecelea lac din lume@ se vars n "ceanul Atlantic prin Bluviul Sf$ntul Laurentiu.

#DS"N /3C!/ D

&AS&ADA N3AEA/AF

LA&#L M3& 3EAN

TRANSPORTUL SI ALTE ACTIVITTI ECONOMICE
Marile Lacuri, interconectate prin r$uri, str$mtori si canale formea% laolalt una dintre cele mai aglomerate artere de transport din lume. Lacurile sunt legate de "ceanul Atlantic prin Bluviul Sf$ntul Laurentiu. De la terminarea n )?-? a &analului Maritim Sf$ntul Laurentiu, un sistem de canale naturale ad$ncite, canale artificiale si eclu%e, lacurile au fost deschise pentru traficul navelor oceanice de mrime medie. Multe alte canale naturale importante facilitea% comertul pe lacuri. !rie este legat de "ceanul Atlantic prin intermediul &analului !rie si al /$ului udson. Lacul Michigan este legat de Bluviul Mississippi si de Eolful Me5ic prin sistemul de canale 3llinois. &analele Sault Sainte Marie permit navelor s treac prin aproprierea cataractelor din /$ul Saint Mar2s dintre Lacurile Superior si uron, n timp ce canalul navigaAil 4elland leag Lacurile !rie si "ntario, evit$nd Cascada Niagara. Gntre -* si )** de milioane de m< de marf trec prin aceste canale n fiecare an@ lacurile si canalele naturale sunt nchise transportului ntre DecemArie si Aprilie, c$nd gheata ar putea mpiedica trecerea. Nave lungi si nguste, special proiectate, poart mare parte a mrfii pe lacuri. Din punct de vedere istoric, Marile Lacuri au fost o rut important de transport al minereului de fier din Minnesota, nord-vestul "ntario-ului, si LaArador 7o %on inclu%$nd nordul HuIAec- ului si %ona continental a Ne0foundland9 ctre u%inele productoare de otel din regiunea inferioar a lacurilor, mai ales n %ona &hicago > Ear2 73ndiana9@ Detroit@ &leveland@ !rie 7.enns2lvania9@ si amilton 7"ntario9. 8otusi, productia de fier n Minnesota a sc%ut n ultimii ani, odat cu

productia de otel n %onele limitrofe portiunii sudice a lacurilor Michigan si !rie. De aceea, transportul de minereu pe lacuri a sc%ut semnificativ. Er$ul cultivat n Marile &$mpii este o alt marf important. !ste transportat n principal de la Duluth 7Minnesota9 ctre porturi pe lacurile din sud si ctre pietele de e5port prin &analul Maritim Sf$ntul Laurentiu. &rAunele, piatra de var, produsele petroliere, si mrfuri diverse alctuiesc marea ma:oritate a restului ncrcturii purtate pe lacuri. Gntre )* si '*6 din transporturile de marf care pleac din porturile de pe Marile Lacuri, trec prin canalul maritim spre Atlantic. Gn trecut aceste ape erau folosite pentru amena:area de pescrii comerciale, av$nd cantitti mari de pstrv, morun, hering si stiuc. Marea ma:oritate a populatiei de peste a fost sever redus pe la mi:locul anilor )?**, iar a%i se practic foarte putin pescuitul comercial. Lacurile sunt si o surs de recreere. Mii de case de vacant si resedinte permanente se ntind de-a lungul malurilor, iar vara milioane de oameni se adun aici pentru navigare cu Arci cu motor sau cu p$n%e, pentru pescuit si not.

PROBLEME
Nivelurile apelor pe lacuri varia% de-a lungul a c$torva ani p$n la ) m, iar n timpul furtunilor pot creste sau scdea cu p$n la ' m, mai ales pe Lacul !rie, cel mai putin ad$nc. Cariatiile pe termen lung n ad$ncime sunt cau%ate n principal de modificri n cantitatea de precipitatii. Gn perioadele n care nivelurile sunt ridicate ero%iunea liniei trmului devine o proAlem ma:or. Nivelurile sc%ute amenint transportul, generarea energiei electrice, oportunittile recreationale si haAitatele naturale ale vietii slAatice. Lacurile Superior si "ntario sunt singurele dintre Marile Lacuri ale cror niveluri sunt reglate pentru producerea de hidroenergie. Nivelul Lacului Superior este controlat prin porti amplasate pe /$ul Saint Mar2s, la Sault Sainte Marie, n timp ce Lacul "ntario e reglat printr-un dig la Jingston, "ntario. .oluarea provine de la multe surse, inclu%$nd deversri industriale, canali%rile oraselor si deseuri provenite din agricultur.

ISTORIA
Marile Lacuri au fost formate prin ero%iune si depunere n timpul repetatelor avansri si retrageri ale gheturilor din timpul .leistocenului 7cea mai recent !r Elaciar9, care a luat sf$rsit cu circa )*,*** de ani n urm. .$n atunci, %ona ocupat acum de Superior era alctuit din vi largi si sisteme de r$uri, iar regiunea actual a lacurilor era proAaAil o c$mpie. Lacurile sunt ase%ate la sud- vest de marginile Scutului &anadian, o %on de roci dure care se ntinde spre sud din centrul "ntarioului, p$n n nordul Minnesotei, 4isconsinulul si al Michiganului. Gn timpul !rei Elaciare, ghetarii au erodat rocile mai moi de la marginea Scutului si au depo%itat o parte din acest material n sudul lacurilor. Aceste depo%itri au Aarat orice scurgere care s-ar fi orientat ctre sud. La sf$rsitul !rei Elaciare ghetarii au prevenit vrsarea ctre nord-est prin Bluviul Sf$ntul Laurentiu, si numeroase canale s-au format pe msur ce apa si-a cutat alte drumuri spre mare. Gn cele din urm unele dintre aceste canale naturale au fost e5ploatate pentru construirea unora artificiale, navigaAile > &analul NavigaAil 3llinois, &analul !rie, &analul &hamplain si &analul 8rent-Severn, care leag lacurile "ntario si uron. .rimii europeni care au cltorit p$n la lacuri au fost misionarii si e5ploratorii france%i, ntre anii )-** si )=**: KacLues &artier, Mtienne NrOlI, Samuel de &hamplain, /enI-/oAert &avelier, Sieur de la Salle si Kean Nicolet.

COLEGIUL NATIONAL ,, I. L. CARAGIALE

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai complet site cu referate