III.

4 TIPURI ȘI UNITĂȚI DE RELIEF

1. RELIEFUL FLUVIAL

 MODELAT DE APELE CURGĂTOARE  FORMA REZULTATĂ FIIND VALEA

 ACȚIONEAZĂ PRIN PROCES GEOMORFOLOGIC: EROZIUNE-ACUMULARE-TRANSPORT
 VALEA= DEPRESIUNE ALUNGITĂ ȘI ÎNGUSTĂ (DRUM SĂPAT DE RÂU)
 ELEMENTELE UNEI VĂI:

- ALBIA MINORĂ
- TALVEGUL
- ALBIA MAJORĂ (LUNCA)
- TERASELE

- VERSANȚII
- INTERFLUVIILE
1. Albia minoră= acea porțiune de vale unde râul curge la debite normale
2. Talvegul= linia care unește cele mai joase puncte dintr-o albie minoră
3. Albia majoră (lunca)= acea porțiune din vale, pe unde râul curge la inundații (viituri)
4. Terasele= apar ca niște trepte pardosite cu pietrișuri formate datorită adâncimii râurilor
5. Versanții= reprezintă o suprafață cu pantă mare, situată de o parte și de alta a teraselor
 2. RELIEFUL LITORAL
 FORMAT ÎN ZONELE DE ȚĂRM
 MODELAT DE ACȚIUNEA VALURILOR, MAREELOR ȘI CURENȚILOR LITORALI
 ȚĂRMURI ÎNALTE: FALEZE, GOLFURI, CAPURI, RIASS, ESTUARE, DE TIP DALMATIN

 ȚĂRMURI JOASE: LAGUNE, LIMANE, DELTE, RECIFI DE CORALI, MANGROVE

riass
faleză

golf dalmatic
mangrove
a) ESTUARELE: FORMĂ DE PÂLNIE
- SE FORMEAZĂ LA GURILE DE VĂRSARE A FLUVIILOR CARE SE VARSĂ ÎN MĂRI ȘI OCEANE, UNDE
MAREELE (DIFERENȚA DINTRE FLUX ȘI REFLUX) SUNT PUTERNICE
- EX: AMAZON, RIN, TAMISA

B) DELTELE: RÂUL SE DESPRINDE ÎN MAI MULTE BRAȚE

- SE FORMEAZĂ LA GURILE DE VĂRSARE A FLUVIILOR, CARE SE VARSĂ ÎN MĂRI ȘI OCEANE CU
MAREE REDUSĂ
- EX: GANGE ȘI BRAHMAPUTRA, MISSISSIPPI, VOLGA, PAD, DUNĂREA

C) LAGUNELE: FOSTE GOLFURI, SEPARATE DE MARE PRINTR-UN CORDON DE NISIP

EX: COMPLEXUL LAGUNAR RAZIM-SINOE

D) LIMANELE: LACURI FORMATE LA VĂRSAREA UNUI FLUVIU/RÂU A CĂRUI GURĂ DE VĂRSARE A
FOST BARATĂ DE UN CORDON DE NISIP
EX: LACUL TECHIRGHIOL, LACUL NISTRULUI
1- țărm cu estuar
2- țărm cu fiorduri
3- țărm cu deltă
4- țărm cu lagune și cordoane de
nisip
5- țărm dalmatin
6- țărm cu riass
3. RELIEFUL DEȘERTIC
 AGENȚI MORFOGENETICI: VARIAȚII TERMICE, SECETĂ, PROCESE TORENȚIALE, VÂNTURI,
ZONE LIPSITE DE VEGETAȚIE.
 PROCESE GEOMORFOLOGICE: FIZICO-CHIMICE, EOLIENE ȘI FLUVIATILE
 FORME SPECIFICE: hamadă erg
- HAMADELE (PLATOU PIETROS)
- ERGURILE (ZONE CU DUNE DE NISIP)
- UEDURILE (VĂI TORENȚIALE)
- OAZELE
ued

oază
4. RELIEFUL GLACIAR
 AGENȚI MORFOGENETICI: GHEȚARI MONTANI ȘI DE CALOTĂ
 ACȚIONEAZĂ PRIN PROCES DE EROZIUNE TRANSPORT ȘI ACUMULARE
 PRINCIPALELE FORME DE RELIEF:
- CIRCURI GLACIARE
- VĂI GLACIARE
- MORENE
- FIORDURILE fiord
 5. RELIEFUL PERIGLACIAR
 AGENȚI MORFOGENETICI: ZĂPADA, ÎNGHEȚUL-DEZGHEȚUL, ACȚIUNEA
VÂNTULUI
 ACȚIONEAZĂ PRIN PROCES GEOMORFOLOGIC DE: EROZIUNE (AVALANȘĂ),
DIZOLVARE (APELE DE TOPIRE), DEZAGREGARE (ÎNGHEȚ-DEZGHEȚ)

6. RELIEFUL VULCANIC
 DATORITĂ VULCANISMULUI
 FORME SPECIFICE: CRATERE,
CONURI, PLATOURI VULCANICE
 Platoul Carstic: Zece Hotare - dolinele
7. RELIEF CARSTIC
 DIZOLVAREA CALCARULUI DE CĂTRE
APA ÎNCĂRCATĂ CU DIOXID DE CARBON
 FORME DE SUPRAFAȚĂ: EXOCARST
(DOLINE, CHEI, DEFILEE)
 FORME DE ADÂNCIME: ENDOCARST
(PEȘTERI STALAGMITE ȘI STALACTITE)
 CEA MAI LUNGĂ PEȘTERĂ DIN ROMÂNIA:
PEȘTERA VÂNTULUI (PESTE 50 DE KM)
 CEA MAI LUNGĂ PEȘTERĂ DIN LUME:
PEȘTERA MAMUT, SUA (PESTE 500 KM)
 8. RELIEFUL STRUCTURAL
 DISPUNEREA STRATURILOR DE ROCI
a. RELIEF PE STRUCTURI CUTATE (SINCLINALE ȘI ANTICLINALE)
b. RELIEF PE STRUCTURI DIAPIRE (SARE, GIPS): MIGRAREA ROCILOR DIN ZONELE PROFUNDE LA
SUPRAFAȚĂ
c. RELIEF PE STRUCTURI DE DOMURI (GAZ METAN)
d. RELIEF PE STRUCTURI MONOCLINALE (CUESTELE): FORME DE RELIEF ASIMETRICE
e. RELIEF PE STRUCTURI TABULARE (CANIOANELE): STRATURI ORIZONTALE, RÂURI PRIN ADÂNCIRE
f. RELIEF PE STRUCTURI FALIATE (HORSTURI ȘI GRABENE): RUPTURI ALE SCOARȚEI TERESTRE CARE
SEPARĂ COMPARTIMENTE ÎNĂȚATE SAU COBORÂTE ALE SCOARȚEI TERESTRE
9. RELIEFUL PETROGRAFIC
 DETERMINAT DE TIPUL DE ROCĂ SUPUS MODELĂRII AGENȚILOR
MORFOGENETICI
a. RELIEF CARSTIC (CALCARE)
b. RELIEF PE CONGLOMERATE (FORME DE CIUPERCI, SFINCȘI, TURNURI, BABE)
c. RELIEF PE ARGILĂ (ALUNECĂRI DE TEREN)
d. RELIEF LOEOSSOID (ADÂNCITURI NUMITE CROVURI, GĂVANE, PADINE,
REZULTATE PRIN TASARE ȘI EROZIUNE)