DETERMINAREA ALTITUDINII PE HĂRŢILE TOPOGRAFICE

Harta topografică este o reprezentare de detaliu la scară mare, a

reliefului natural şi antropic ce se regăseşte pe suprafaţa terestră. Acest tip de
reprezentare cartografică se deosebeşte de alte tipuri de hărţi mai ales prin
metoda folosită pentru reprezentarea altitudinii deoarece implică folosirea
liniilor de contur (curbele de nivel). Aceste linii imaginare unesc puncte cu
aceeaşi valori altitudinale, astfel că mergând de-a lungul acestor linii nu se
câştigă dar nici nu se pierde altitudine. În figura 1 se poate observa trecerea de
la un profil transversal ce poate fi observat şi în realitate, la harta topografică şi
specificul notării altitudinii pe aceste hărţi.
Pentru determinarea altitudinii unui punct de pe harta topografică se
întâlnesc următoarele situaţii:
a. atunci când punctul a cărei altitudine trebuie determinată se află pe o
curbă d nivel; atunci altitudinea sa coincide cu valoarea curbei respective
de nivel.
b. Atunci când punctul a cărui altitudine trebui determinat se află între două
curbe de nivel; în acest caz folosindu-se următoarele două metode :
- determinarea altitudinii prin calcul ( Fig. 2) – prima etapă de
lucru este determinarea echidistanţei curbelor de nivel (ΔH), se măsoară distanţa
dintre cele două curbe de nivel ce încadrează punctul a cărui altitudine trebuie
determinat (D), intersectându-l, apoi se măsoară distanţa de la curba inferioară
de nivel până la punctul ce trebuie determinat (d). Aplicând formula de trei
simplă putem astfel determina altitudinea punctului în cauză ( δh):

D.................................................................................. ΔH
d................................................................................... δh

d  H
=> h  D , iar altitudinea absolută a punctului (hP) se obţine
adăugând valoarea δh la altitudinea curbei de nivel inferioare.

- determinarea altitudinii pe cale grafică ( Fig. 3) – se realizează

trasând o linie perpendiculară pe cele două curbe de nivel ce încadrează punctul
a cărui altitudine urmează să fie determinat , intersectându-l, împărţindu-se în
zece părţi egale. Astfel se poate aprecia altitudinea punctului prin raportarea la
unităţile obţinute pe linia trasată. În figura trei punctul C se află la jumătatea
distanţei dintre 4 şi 5,( determinându-se echidistanţa curbelor de nivel de 20
m ,în cazul exemplului) rezultă faptul că unei unităţi îi corespunde 2 m
altitudine, deci cele 4 unităţi şi jumătate = 9 m altitudine, care ca şi în cazul
metodei precedente se adună cu valoarea curbei de nivel inferioară pentru a da

1
altitudinea punctului C (în cazul exemplului din figura trei, altitudinea punctului
C fiind de 709 m)

Fig. 1 Moduri de reprezentare a

reliefului
(A- profil transversal, B – harta
topografică)

Fig. 2 Determinarea altitudinii prin

calcul

Fig. 3 Determinarea altitudinii

prin metoda grafică

2
1. Care este intervalul de altitudine pentru această hartă? m
2. Care este altitudinea punctului A? m
3. Care este altitudinea punctului B? m
4. Care este altitudinea punctului C? m
5. Care este altitudinea punctului D? m
6. Care este altitudinea punctului E? m
7. Care este altitudinea punctului F? m
8. Care este altitudinea punctului G? m
9. Care este altitudinea punctului H? m
10. Care este altitudinea punctului I? m
11. Care este altitudinea punctului J? m
12. Care este diferenţa de altitudine între punctul C şi punctul F? m